BusinessMagazin

Tag: Nicolescu

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Nicolescu: Remarc un ANRE destul de arţăgos în încercarea de a intra pe zona de politici publice

    “Din punct de vedere numeric (ANRE, n.r.) stă extrem de bine. Angajaţii ANRE ca număr depăşesc reglementatorul belgian şi olandez împreună. Salarizarea este excelentă. Nu pot să nu remarc, în ultimul timp, un ANRE destul de arţăgos în a încerca să intre pe zona de politici publice în domeniul energetic, rol pe care ar trebui să nu-l aibă. ANRE trebuie să aibă suficientă independenţă să reuşească să reglementeze piaţa”, a spus Nicolescu, în prezent executive lead advisor al Deloitte.

    Răzvan Nicolescu este de părere că ANRE a înregistrat un nivel scăzut în ceea ce priveşte realizarea programului anual de reglementare.

    “În acelaşi timp, indicatorul de performanţă după care se măsoară activitatea oricărei autorităţi de reglementare din domeniul energetic este cât la sută din programul anual de reglementare este realizat. Dacă aplicăm această metodă pe anii trecuţi, vom realiza că e destul de scăzut. Pe de altă parte, tot felul de decizii stranii, cum a fost cel în cazul Electrica, statul merge, promite investitorilor, împreună cu cei de la ANRE, un anumit nivel de investiţii acceptate, apoi se schimbă regula jocului, iar investitorii nu mai înţeleg nimic”, a completat Nicolescu.

    Fostul ministru a afirmat că nivelul de salarizare din Ministerul Energiei este unul redus, iar acest lucru face ca angajaţii din sectorul public să fie demotivaţi.

    “În România este foarte mult de făcut pe zona de guvernanţă în sectorul energetic. La Ministerul Energiei este un grup de oameni care are salarii undeva la 900-1.000 de lei pe lună, care sunt absolut de demotivaţi, care nu au foarte multă dorinţă de schimbare. Atât timp cât administraţia nu va începe să lucreze, va fi extrem de greu pe tot ce înseamnă zona de colectiv, zonă de guvernanţă. Fără o reformă profundă a administraţiei, până când nu se va ajunge la un nivel de salarizare decent, va fi greu şi vom discuta aceleaşi teme”, a subliniat Nicolescu.

    El a mai spus că Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale e o instituţie cu oameni foarte prost plătiţi, extrem de reduşi din punct de vedere numeric, care nu pot organiza noi runde pentru alocarea de licenţe de explorare.

    Răzvan Nicolescu a mai anunţat că la finalul anului îi va expira mandatul de preşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie şi că nu va candida pentru un nou mandat.

     

  • Orban: Cred în nevinovăţia lui Nicolescu. Deşi o facem cu inima grea, votăm pentru cererea justiţiei

    “Vreau să spun câteva cuvinte despre colegul nostru căruia i se cere arestarea de către DNA. Cred în nevinovăţia domnului Theodor Nicolescu, aşa cum cred că orice cetăţean român care este devotat principiilor democratice trebuie să creadă până când apare o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Activitatea, mai ales în Comisia juridică, a domnului deputat a fost o activitate exemplară, a fost un parlamentar extrem de serios, un parlamentar care a stat la propuneri de revizuire a Constituţiei şi la baza multor atacuri la CC care au fost aprobate. Ca om, Theodor Nicolescu este un om corect, un om extrem de apropiat şi un foarte bun coleg al nostru, cu toate acestea, deşi consider că cererea este o cerere excesivă, grupul parlamentar al PNL rămâne consecvent poziţiei sale, aceea de a nu împiedica în Parlament înfăptuirea justiţiei”, a afirmat Orban.

    El a adăugat că nu parlamentarii sunt cei care să decidă asupra vinovăţiei şi că a respinge solicitările justiţiei nu face bine nimănui.

    “Nu noi, ca parlamentari, suntem aceia care să decidă. Un vot în favoarea cererii nu înseamnă un vot în favoarea vinovăţiei unui coleg deputat. Cei care vor decide în ultimă instanţă sunt judecătorii. A respinge solicitările justiţiei nu face altceva decât să creeze un prejudiciu României, Parlamentului şi acelora care sunt sunt în anchete penale, pentru că asupra lor va plana suspiciunea. Nu are nimeni de câştigat”, a mai spus Orban.

    “Astăzi, dacă cererea DNA va fi respinsă, va fi numai rezultatul votului majorităţii palamentare. Deşi o facem cu inima grea, probabil împotriva conştiinţei, noi, liberalii, vom vota pentru solicitarea justiţiei”, a arătat Orban.

    Plenul Camerei Deputaţilor dezbate cererile privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Theodor Nicolescu (PNL), parlamentarii urmând să se pronunţe prin vot asupra solicitării DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Theodor Nicolescu pentru luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Comisia juridică a Camerei a aprobat luni cererile formulate de DNA, pentru cea de reţinere fiind exprimate 14 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi unul anulat, iar în cazul arestării preventive – 13 voturi “pentru” şi 3 “împotrivă”.

  • Gorghiu: Am vorbit cu Nicolescu, şi-a dat demisia din comisia juridică a Camerei

    Întrebată cum vor vota parlamentarii PNL în cazul începerii urmăririi penale pentru deputatul liberal Theodor Nicolescu, Alina Gorghiu a spus că votul va fi în favorarea începerii urmăririi penale, ca în toate cazurile de până acum.

    ”Am avut azi un dialog cu Teo Nicolescu, se va retrage inclusiv din comisia juridică, Îşi va da demisia, pentru credibilitatea Parlamentului”, a spus Gorghiu.

    Întrebată dacă Nicolescu îşi va da demisia şi din partid, Gorghiu a adăugat: ”În acest moment, colegul meu şi-a dat demisia din comisia juridică. Nu am să fac discuţia cu parlamentarii, prin intermediul presei, discuţiile vor fi private, veţi constata care e decizia”, a precizat ea.

    De altfel, Gorghiu a menţionat că statutul PNL este foarte clar şi inclusiv modificările la statut, care nu se aplică încă în acest caz, prevăd că, în cazul măsurii preventive a arestului, persoana vizată va fi suspendată din funcţie.

    ”În acest moment, opţiunea demisiei din calitatea de parlamentar nu ne aparţine”, a continuat Gorghiu.

    Copreşedintele PNL a acuzat PSD că va vota în cazurile parlamentarilor PSD împotriva solicitărilor justiţiei.

    ”Înţeleg deja că în grupul parlamentar senatorial al social-democraţilor s-a decis ca în cazul Şova să se voteze împotrivă. Noi am luat deja această decizie, la grup, nu ne vom opune niciodată acestor cereri”, a mai afirmat Gorghiu.

    Alina Gorghiu a mai declarat că va merge, luni, la grupul senatorial al PNL, ”pentru a discuta cum e mai bine, pentru a se vedea demagogia PSD”.

    Procurorii DNA au extins urmărirea penală pe numele deputatului PNL Theodor Nicolescu, pentru infracţiunea de luare de mită, după ce au ajuns la concluzia că acesta, în calitate de vicepreşedinte al ANRP, a luat peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, miercuri, extinderea urmăririi penale faţă de Nicolescu pentru infracţiunea de luare de mită, pe lângă cele trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, pentru care el era deja urmărit penal.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în 2007, Theodor Nicolescu, care la momentul respectiv deţinea funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a cerut de la trei persoane un procent de cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În schimbul banilor, Theodor Nicolescu, prin prisma funcţiei pe care o avea, urma să asigure soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a dosarelor de despăgubire, conform DNA.

    “Ca urmare a soluţionării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafaţă de 20,5 ha, teren situat în Bucureşti, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul”, potrivit comunicatului de presă.

    Deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu a fost prezent, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii aducându-i la cunoştinţă faptul că este urmărit penal şi pentru luare de mită.

     

  • DNA cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea lui Theodor Nicolescu

  • DNA a extins urmărirea penală în cazul deputatului Theodor Nicolescu, pentru luare de mită

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, miercuri, extinderea urmăririi penale faţă de Nicolescu pentru infracţiunea de luare de mită, pe lângă cele trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, pentru care el era deja urmărit penal.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în 2007, Theodor Nicolescu, care la momentul respectiv deţinea funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a cerut de la trei persoane un procent de cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    În schimbul banilor, Theodor Nicolescu, prin prisma funcţiei pe care o avea, urma să asigure soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a dosarelor de despăgubire, conform DNA.

    “Ca urmare a soluţionării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafaţă de 20,5 ha, teren situat în Bucureşti, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul”, potrivit comunicatului de presă.

    Deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu a fost prezent, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii aducându-i la cunoştinţă faptul că este urmărit penal şi pentru luare de mită.

    În primă fază, Theodor Nicolescu a fost dus la DNA, luni, cu mandat de aducere, el fiind audiat mai multe ore. În urma audierilor, anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trei fapte de abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar, Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    De asemenea, instanţa a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experţii evaluatori – Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

    Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă, nefiind definitivă, dar va fi aplicată de îndată.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aceasta fiind depusă la Senat marţi.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Deputatul PNL Theodor Nicolescu, audiat din nou la DNA în dosarul despăgubirilor ilegale ale ANRP

    Procurorii ar putea să extindă urmărirea penală pe numele parlamentarului pentru luare de mită, potrivit unor surse judiciare.

    Mai mult, conform surselor citate, procurorii DNA ar urma să ceară avizul Camerei Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea lui Nicolescu.

    Până în acest stadiu al anchetei, deputatul PNL a fost pus sub urmărire penală pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    Theodor Nicolescu a fost dus la DNA, luni, cu mandat de aducere, el fiind audiat mai multe ore. În urma audierilor, anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal.

    În acelaşi dosar, Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    De asemenea, instanţa a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, alături de experţii evaluatori – Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu.

    În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

    Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă, nefiind definitivă, dar va fi aplicată de îndată.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

    Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

    După ce a fost reţinut, Horia Georgescu i-a înaintat avocatului său demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aceasta fiind depusă la Senat marţi.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Răzvan Nicolescu îi dă în judecată pe Iulian Iancu şi Andreea Paul Vass pentru calomnie

    “Am luat decizia de a-i acţiona în instanţa pe Iulian Iancu şi pe Andreea Vass pentu insultă şi calomnie. Nu am nicio vină că domnul Iancu nu este ministru al Energiei şi probabil că nu va fi niciodată”, a afirmat Nicolescu.

    El a adăugat că în unele cazuri dezbaterea politică în spaţiul public pe teme energetice a depăşit unele limite admise.

    “O anumită decenţă este absolut necesară oricărei discuţii în spaţiul public. Asta este ţara, ăştia sunt oamenii”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu şi Iancu au avut miercuri în plenul Camerei un schimb de replici, ministrul arătând că nicidată nu s-a pus problema creşterii preţului energiei termice în 2015, iar Iancu a spus că este „intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

    Disputa a apărut la discutarea Ordonanţei de urgenţă 35/2014 care vizează creşterea trasparenţei pe piaţa gazelor naturale din România.

    „Niciodată nu s-a pus problema în România să fie altfel decât centralele de apartament să aibă acelaşi regim ca şi centralele de cogenarare, niciodată nu s-a pus problema în România ca preţurile la energie termică să crească începând cu 1 ianuarie 2015. În Monitorul Oficial din data de 4 noiembrie, nr. 803, ANRE a publicat preţurile la energia termică valabile pentru anul 2015 conform metodologiei în vigoare care ţine cont de preţurile la combustibil din anul 2013 şi anul 2014. Niciodată nu s-a pus această problemă de a creşte preţurile la energie termică, niciodată nu a existat acest risc”, a afirmat Nicolescu.

    Iulian Iancu, ce deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei de industrii, a replicat că este necesară amendarea Ordonanţei 35 pentru a nu se ajunge la creşterea preţurilor la energie termică în 2015, iar intervenţia ministrului delegat este „o intervenţie mincinoasă”.

    „Puţin mai înainte, prin vocea ministrului delegat, aţi auzit că nu era nevoie de nicio intervenţie legislativă întrucât, prin Monitorul Oficial, preţurile pentru energia termică pentru anul viitor erau deja stabilite de către ANRE şi în consecinţă nu exista niciun risc de creştere de la 1 ianuarie 2015. Aş vrea să sancţionez de la această tribună în modul cel mai dur o astfel de intervenţie mincinoasă pentru că este o intervenţie, pe de o parte, periculoasă, pe de altă parte, sfidează Parlamentul României. Am invitat acest ministru la dezbaterile noastre, nu a venit la dezbateri. Pe Facebook, la postările domniei sale, referirile la adresa parlamentarilor sunt de genul corupţi, s-a terminat cu jaful”, a spus Iancu.

    El a susţinut că, prin amendarea ordonanţei, se corectează această situaţie în urma căreia preţurile gazelor ar fi crescut cu 40%.

     

  • Răzvan Nicolescu îi dă în judecată pe Iulian Iancu şi Andreea Paul Vass pentru calomnie

    “Am luat decizia de a-i acţiona în instanţa pe Iulian Iancu şi pe Andreea Vass pentu insultă şi calomnie. Nu am nicio vină că domnul Iancu nu este ministru al Energiei şi probabil că nu va fi niciodată”, a afirmat Nicolescu.

    El a adăugat că în unele cazuri dezbaterea politică în spaţiul public pe teme energetice a depăşit unele limite admise.

    “O anumită decenţă este absolut necesară oricărei discuţii în spaţiul public. Asta este ţara, ăştia sunt oamenii”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu şi Iancu au avut miercuri în plenul Camerei un schimb de replici, ministrul arătând că nicidată nu s-a pus problema creşterii preţului energiei termice în 2015, iar Iancu a spus că este „intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

    Disputa a apărut la discutarea Ordonanţei de urgenţă 35/2014 care vizează creşterea trasparenţei pe piaţa gazelor naturale din România.

    „Niciodată nu s-a pus problema în România să fie altfel decât centralele de apartament să aibă acelaşi regim ca şi centralele de cogenarare, niciodată nu s-a pus problema în România ca preţurile la energie termică să crească începând cu 1 ianuarie 2015. În Monitorul Oficial din data de 4 noiembrie, nr. 803, ANRE a publicat preţurile la energia termică valabile pentru anul 2015 conform metodologiei în vigoare care ţine cont de preţurile la combustibil din anul 2013 şi anul 2014. Niciodată nu s-a pus această problemă de a creşte preţurile la energie termică, niciodată nu a existat acest risc”, a afirmat Nicolescu.

    Iulian Iancu, ce deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei de industrii, a replicat că este necesară amendarea Ordonanţei 35 pentru a nu se ajunge la creşterea preţurilor la energie termică în 2015, iar intervenţia ministrului delegat este „o intervenţie mincinoasă”.

    „Puţin mai înainte, prin vocea ministrului delegat, aţi auzit că nu era nevoie de nicio intervenţie legislativă întrucât, prin Monitorul Oficial, preţurile pentru energia termică pentru anul viitor erau deja stabilite de către ANRE şi în consecinţă nu exista niciun risc de creştere de la 1 ianuarie 2015. Aş vrea să sancţionez de la această tribună în modul cel mai dur o astfel de intervenţie mincinoasă pentru că este o intervenţie, pe de o parte, periculoasă, pe de altă parte, sfidează Parlamentul României. Am invitat acest ministru la dezbaterile noastre, nu a venit la dezbateri. Pe Facebook, la postările domniei sale, referirile la adresa parlamentarilor sunt de genul corupţi, s-a terminat cu jaful”, a spus Iancu.

    El a susţinut că, prin amendarea ordonanţei, se corectează această situaţie în urma căreia preţurile gazelor ar fi crescut cu 40%.

     

  • Nicolescu: Cred în principiile de piaţă, dar să nu excludem implicarea statului în energie

    “Sunt unul care crede că piaţa trebuie încurajată să funcţioneze, dar, având în vedere importanţa sistemului, nu trebuie să neglijăm posibilitatea implicării statului”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    El a adăugat că, prin intermediul companiilor în care este acţionar, statul a început un proces de reformă “profundă şi ireversibilă”, care trebuie să oprească corupţia şi să crească transparenţa şi performanţa companiilor de stat.

    Potrivit lui Nicolescu, politica ajutoarelor de stat trebuie folosită într-o manieră sustenabilă, să nu genereze risipă de resurse.

  • Ministrul delegat pentru Energie: Este posibil ca gazele din import, mai scumpe, să fie consumate doar de IMM-uri

    “Sunt îngrijorat că importurile de gaze vor merge, în mare măsură, doar la IMM-uri. (…) Dacă IMM-urile ar fi cabinete de avocatură, nu ar avea probleme să plătească câţiva lei în plus. Dar dacă vorbim de făbricuţe de pâine, de exemplu, unde ponderea gazului în costuri este ridicată, s-ar putea să avem o problemă”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    Nicolescu a adăugat că în perioada de iarnă consumul naţional de gaze depăşeşte producţia, astfel că este nevoie de importuri mai mari.

    Potrivit ministrului, România îşi va onora angajamentul luat faţă de Comisia Europeană (CE) de a liberaliza total piaţa de gaze naturale, din 1 ianuarie 2015, pentru toţi consumatorii non-casnici.

    Nicolescu a precizat că a solicitat CE aprobarea ca România să includă şcolile, grădiniţele sau azilele de bătrâni în categoria consumatorilor casnici de gaze, care beneficiază de o prelungirea a perioadei de liberalizare a pieţei, şi aşteaptă joi, 27 noiembrie, un răspuns de la Bruxelles.

    “IMM-urile trebuie să ştie că au posibilitatea de a-şi schimba furnizorul de gaze şi trebuie să înveţe mecanismele de piaţă. (…) Mă tem că România nu îşi poate permite să piardă locuri de muncă în acest moment şi să se închodă IMM-uri”, a mai spus Nicolescu.