BusinessMagazin

Tag: Nicolăescu

  • Liderul deputaţilor PNL despre Cioloş: Un coleg serios, foarte strict, nu era pe prietenie, ”hai să mergem să bem ceva”

    ”Eu cu Dacian Cioloş am fost coleg în Guvernul Tăriceanu şi atunci am lucrat cu el foarte bine. Era un coleg serios şi, în acelaşi timp, nu foarte sociabil, dar suficient de receptiv la argumentele pe care le aveai”, a declarat, miercuri, liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, întrebat cu l-ar caracteriza pe Dacian Cioloş.

    El a mai spus despre Cioloş că nu este o persoană foarte sociabilă.

    ”Nu era pe prietenie, hai să mergem să bem ceva, să vorbim nu ştiu ce. Era foarte strict, foarte precis, ceea ce mi se pare un lucru bun”, a adăugat Nicolăescu.

    Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş a fost desemnat, marţi, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier, Iohannis precizând că soluţia agreată cu partidele politice, cu foarte mici excepţii, este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Dacian Cioloş, desemnat de preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de premier, are la dispoziţie 10 zile pentru întocmirea listei şi a programului de guvernare, cu care să se prezinte în faţa Parlamentului pentru obţinerea votului de încredere, pentru învestire fiind necesare 274 de voturi.

     

  • Orban: Dacă o majoritate nu m-a mai vrut lider de grup, va trebui să mă accepte în continuare coleg

    “Cu 43 de voturi în favoarea domnului Eugen Nicolăescu şi 42 în favoarea mea, grupul l-a desemnat lider pe Eugen Nicolăescu. S-a votat o procedură prin care au fost 85 de voturi valabile din 100 exprimate. Nu mă interesează care erau opţiunile exprimate în voturile anulate. Am spus că ar trebui să se accepte rezultatul votului, să nu fie niciun dubiu faţă de legitimitatea liderului ales. I-am urat succes domnului Nicolăescu şi în mod evident i-am transmis că, dacă o majoritate cum a fost nu m-a mai vrut lider, va trebui să mă accepte în continuare ca şi coleg”, a precizat Orban.

    El a spus că a aflat oficial luni seară că Eugen Nicolăescu doreşte să candideze pentru funcţia de lider de grup, dar neoficial s-a vorbit mai demult despre această candidatură.

    Orban a mai spus că nu a avut mesaje contra poziţiei partidului, arătând că la Codul fiscal a exprimat o poziţie conformă cu cea a grupului parlamentar.

    Ludovic Orban a adăugat că nu crede că are legătură funcţia de lider de grup cu candidatura sa pentru Primăria Capitalei şi că nu i s-a reproşat prestaţia sa în calitate de lider de grup.

    “Recunosc, sunt un om care îmi permit ca de fiecare dată când am nişte convingeri să-mi exprim punctele de vedere. Acum am dobândit o mai mare libertate din acest punct de vedere”, a adăugat Orban.

    Potrivit unor surse din PNL, în cadrul şedinţei de grup au fost puncte de vedere diferite în legătură cu procedura de vot de desemnare a noului lider de grup.

    Eugen Nicolăescu a fost votat, marţi, lider al grupului deputaţilor PNL, el câştigând această funcţie în faţa lui Ludovic Orban, care a deţinut până acum această poziţie, între cei doi fiind o diferenţă de un vot.

    Reuniunea grupului deputaţilor PNL a avut loc, marţi, înainte de debutul sesiunii parlamentare de toamnă.

  • PNL: Avocatul Poporului să trimită la CC Ordonanţa prin care deciziile instanţei nu se aplică ANAF

    Eugen Nicolăescu a arătat că Justiţia este “terfelită de acest Guvern care nu pune preţ pe separaţia puterilor în stat”.

    Nicolăescu a citit prevederea din Ordonanţa de Urgenţă 8/2015, care a intrat în vigoare 28 aprilie 2015 şi care, în opinia liberalilor, introduce o nouă “aberaţie”: “În situaţiile prevăzute la pct. (VII), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie, în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei”.

    “Cu alte cuvinte, vă adresaţi instanţei pentru a vă anula procesul verbal, dar banii sunt luaţi şi nu se mai restituie. E curat neconstituţional. Sesizez Avocatul Poporului, să transmită la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate a acestui articol“, a spus Nicolăescu.

    O reacţie asemănătoare a avut şi senatorul PNL de Tulcea Octavian Motoc.

    “Vă daţi seama ce înseamnă asta? Chiar dacă agentul economic în cauză ar fi victima unui abuz al inspectorilor ANAF şi instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei, această decizie va fi ignorată de ANAF, care nu va returna suma contribuabilului în cauză. Dacă acesta se mai poate numi stat de drept, s-o spună poate doar Ponta şi Cazanciuc”, a transmis Motoc, prin intermediul unui comunicat de presă.

    Senatorul liberal susţine că, prin semnăturile lui Ponta şi Cazanciuc, “a intrat în vigoare o Ordonanţă de Urgenţă în care se prevede că deciziile instanţelor nu sunt valabile pentru ANAF”.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 8/2015 modifică şi completează mai multe acte normative, prevăzând printre altele legiferarea bacşişului.

  • Fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, audiat ca martor la DNA

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a spus, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că a fost citat telefonic, în urmă cu două zile, să se prezinte la DNA pentru a fi audiat ca martor. Nicolăescu a precizat că nu ştie despre ce dosar este vorba şi că va da mai multe detalii după ce va discuta cu procurorii.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Eugen Nicolăescu a fost chemat să fie audiat ca martor în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), pus recent sub acuzare pentru fapte de corupţie.

    Silvian Ciupercă a fost arestat preventiv în 12 februarie, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind intervenţii la un consilier din Ministerul Sănătăţii şi la conducerea ADR Sud Muntenia. Tot atunci a fost arestat şi directorul Serviciului Achiziţii şi Patrimoniu din Consiliul Judeţean Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vîlcan, acuzat de DNA de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa este urmărit penal pentru luare de mită, două infracţiuni de folosirea influenţei şi autorităţii conferite de funcţia de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul a unui folos necuvenit, abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    În acelaşi dosar a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 10 februarie, faţă de Liviu Gabriel Muşat, preşedinte al ADR Sud Muntenia, şi Mariana Vişan, director adjunct în aceeaşi instituţie – ambii fiind acuzaţi de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, Marius Dragoş Constantinescu – pentru instigare la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie şi deturnarea licitaţiilor publice, şi Corina Elena Trandafir, beneficiar şi consultant în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, depuse la ADR Sud Muntenia – pentru instigare la abuz în serviciu, folosirea şi prezentarea, cu rea-credinţă, de documente, declaraţii false, inexacte sau incomplete, din care rezulta achiziţionarea unor bunuri, executarea unor servicii şi executarea unor lucrări, obţinând pe nedrept fonduri europene, precum şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit procurorilor, în ianuarie 2014, Silvian Ciupercă şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al filialei PSD Ialomiţa pentru a-i asigura lui Adrian Berbece, atunci director financiar-contabil al spitalului, postul de manager interimar la Spitalul Judeţean Ialomiţa.

    Ulterior, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea unui control, de către Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, l-ar fi determinat pe şefului echipei de control de la Ministerul Sănătăţii, Mihai Ionescu, să întocmească un raport neconform realităţii. Astfel, din cuprinsul acestui raport au fost eliminate dispoziţii şi pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, “aducând-se atingere activităţii de control al Ministerului Sănătăţii şi încrederii publice”, susţin anchetatorii.

    Silvian Ciupercă mai este acuzat că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-ar fi determinat pe preşedintele ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Muşat, pe Mariana Vişan, director adjunct al instituţiei şi un expert de la aceeaşi agenţie să amâne nejustificat vizitele de monitorizare la beneficiarii unor proiecte cu finanţare europeană, între care Elena Corina Trandafir, beneficiar şi consultant în proiecte depuse la ADR Sud Muntenia. “Astfel, s-a evitat ca beneficiarii acestor proiecte să suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada aprilie-mai 2014, Silvian Ciupercă, abuzând de prerogativele funcţiei sale, “având un ascendent asupra subordonaţilor săi”, ar fi determinat membrii Comisiei de licitaţie din CJ Ialomiţa să atribuie nelegal contractul de concesiune SC Green Harvest SRL (ofertant clasat pe locul 2) şi a încheiat cu această societate contractul de concesiune, producând astfel un prejudiciu bugetului CJ de aproximativ 6.939.216,2 lei ( pe toată durata contractului de 35 de ani), respectiv echivalentul a 1.577.000 de euro.

    “În perioada 2010-2014, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de funcţia de preşedinte al unui partid, filiala Ialomiţa, în scopul obţinerii pentru SC Consult Invest SRL, reprezentată de Trandafir Corina Elena, de contracte de consultanţă şi servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza judeţului Ialomiţa, contracte încheiate cu încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006”, au mai arătat procurorii în documentul citat.

    De asemenea, procurorii îl acuză pe Silvian Ciupercă şi de faptul că, în perioada aprilie-mai 2014, împreună cu Cezar Gheorghe Vîlcan, “abuzând de funcţia de preşedinte al CJ Ialomiţa”, a pretins 5.000 de lei şi a primit 3.000 de lei de la o persoană, în schimbul prelungirii termenului unui contract de concesiune încheiat de Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu titlu de sponsorizare a Muzeului Judeţean Ialomiţa, instituţie aflată în subordinea CJ.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în anul 2014, cunoscând faptul că SC Ultex SA era în procedura falimentului şi nu putea, în mod legal, să încheie noi contracte, a solicitat unor reprezentanţi ai societăţii să încheie, în fals, un contract de sponsorizare a Liceului Teologic “Ioan Gură de Aur”, cu o dată anterioară, şi să facă astfel donaţia de ulei către unitatea de învăţământ.

  • MS şi producătorii de medicamente caută soluţii de acoperire a TVA pentru compensate

    “Ministerul Sănătăţii discută în prezent cu principalii producători de medicamente pentru găsirea unei soluţii de creare a unui spaţiu bugetar necesar pentru acoperirea TVA-ului pe lista de medicamente compensate şi aşteaptă ca furnizorii să vină cu propuneri constructive, astfel încât nouă listă să poată intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2014”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, marţi, de MS.

    Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat tot marţi, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, că Programul naţional de oncologie reprezintă o prioritate pentru MS.

    “2014 este anul în care Programul Naţional de Oncologie va reprezenta, în adevăratul sens al cuvântului, o prioritate pentru MS, un program etalon, ca urmare a aplicării unui management corespunzător, alături de programele de diabet şi de transplant”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Potrivit MS, odată cu reorganizarea instituţiei, va intra în funcţiune şi Agenţia Naţională de Programe, care va avea ca atribuţii principale managementul programelor naţionale de sănătate.

    “Consider că doar printr-o coordonare unică şi profesionistă programele naţionale de sănătate vor putea fi îmbunătăţite, gestionate corect, astfel încât disfuncţionalităţile din ultimii ani să poată fi eliminate. Programul National de Oncologie reprezintă pentru Ministerul Sănătătii o responsabilitate de politică publică, eforturile MS îndreptându-se, în special, către nouă listă de medicamente compensate, unde o parte semnificativă dintre medicamentele noi reprezintă tratamente inovative pentru boli grave precum cancerul”, a mai spus Nicolăescu.

    Cu acelaşi prilej, Nicolăescu le-a transmis pacienţilor diagnosticaţi cu cancer că MS “rămâne consecvent în politicile publice pe care le-a promovat şi în dorinţa sa de îmbunătăţire a programului naţional de oncologie şi, totodată, continuarea investiţiilor pentru creşterea accesului pacienţilor la serviciile de radioterapie de calitate, creşterea accesului la tratamente inovative şi la servicii de paliaţie”.

    Tot de Ziua Mondială de Luptă împtriva Cancerului, MS atrage atenţia asupra faptului că o treime dintre cele mai frecvente tipuri de cancer pot fi prevenite, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi eliminarea factorilor de risc cum ar fi consumul nociv de alcool, dieta nesănătoasă şi lipsa de activitate fizică.

  • Hiene cu colţii înfipţi în stadionul Dinamo. Perlele politice ale săptămânii

    “Asta este adevărata faţă a politicienilor tembeli din România: hiene cu colţii înfipţi în copiii României” – fostul ministru Daniel Funeriu despre parlamentarii care nu au votat eutanasierea câinilor fără stăpân

    “Îmi pare rău că nu aveţi nevoie de paşaport de intrare în Transilvania, ca să zicem că vă declarăm persona non grata” – Daniel Buda, preşedintele PDL Cluj, către premierul Victor Ponta

    “Aduceţi-vă aminte că m-am dat cu capul de perete, am căzut în funduleţ cu legea sănătăţii” – preşedintele Traian Băsescu, explicând de ce un proiect ca exploatarea de la Roşia Montană nu poate fi promovat fără acordul societăţii

    “Vreau să împărţim responsabilitatea, să nu îmi iau doar eu înjurături” – premierul Victor Ponta, aprobând cererea primarilor de a face parte din comisiile de inventariere prevăzute de legea retrocedărilor

    “Din acest moment, Victor Ponta trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru orice atac al câinilor comunitari asupra unor fiinţe umane pe teritoriul României” – Eugen Tomac, liderul Partidului Mişcarea Populară
     

  • Ministerul Sănătăţii: Nicolăescu şi managerii spitalelor private caută “cele mai bune soluţii de finanţare în 2013”

    Nicolăescu a avut vineri o primă întâlnire cu managerii ai spitalelor private.

    În cadrul discuţiilor, s-a convenit că părţile vor încerca să găsească măsuri pentru asigurarea serviciilor de calitate necesare pacienţilor, dar şi cele mai bune soluţii de finanţare în 2013. Totodată ministrul Sănătăţii şi-a exprimat dorinţa de dialog continuu cu reprezentanţii mediului privat pentru ca împreună să construiască un cadru cât mai predictibil pentru viitor, se arată în comunicatul MS.

    De asemenea, ministrul Sănătăţii le-a reconfirmat acestora că în discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu a fost abordat subiectul finanţării spitalelor private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Sergiu Neguţ: Cum mai staţi cu sănătatea?

    SERGIU NEGUŢ este fost director al operatorului de servicii medicale private Regina Maria, în prezent transformation partner în cadrul buticului de consultanţă Wanted Transformation.

    Şi pe nepusă masă, suntem martorii unui eveniment fără precedent. Statul, prin vocea autorizată a ministrului sănătăţii, anunţă că nu va mai plăti din fondurile asigurărilor sociale serviciile prestate de spitalele private. Este vorba de ceva mai puţin de 10% din bugetul total aferent serviciilor spitaliceşti. Adică o sumă de ordinul a 100 milioane euro anual sau mai puţin de 3% din bugetul total al sănătăţii. O sumă mult mai mică decât volumul plăţilor informale sau al costului medicamentelor şi consumabilelor achitate de pacienţi pentru că lipsesc în spitalele de stat. Este evident pentru oricine urmăreşte cifrele că suma este mult prea mică pentru a putea schimba în vreun fel echilibrul financiar al spitalelor de stat. În plus, miza pare surprinzător de mică, faţă de piaţa medicamentelor, a programelor naţionale, ba chiar a oricărui tip important de achiziţii făcute de sistemul medical de stat din surse desigur private.

    Iniţiativa ministerială este surprinzătoare pentru că, până acum, nimic nu părea să o anunţe. Ani de zile, laboratoarele spitalelor publice au trecut sub administrare privată, cu o creştere spectaculoasă a performanţei medicale. Au urmat centrele de imagistică şi poate vă amintiţi cu doar câţiva ani în urmă cum arătau aparatele RMN sau CT din proprietatea statului, astăzi înlocuite aproape peste tot de subcontractori privaţi cu dotare la nivel occidental. Sistemul de dializă din România a devenit sustenabil şi civilizat prin subcontractarea către lanţuri private de dializă a aproape întregului buget al programului naţional de profil. Chiar sistemul de medici de familie este un sistem semi-privat, pentru că medicii sunt profesionişti independenţi, plătiţi per capita şi per serviciu din fondurile casei de sănătate.

    Nu doar că istoria de la noi părea că merge în direcţie privată, dar şi convergenţa către modelul european indica un trend similar. În ţările europene, modelele de colectare şi gestiune a fondurilor publice pentru sănătate sunt foarte diferite de la o ţară la alta. În schimb, când vine vorba de plata serviciilor medicale din aceste fonduri către furnizori, nu există nicio diferenţiere între operatorii publici şi cei privaţi. Mai mult, există structuri complexe de proprietate şi administrare a spitalelor, care presupun diferite forme de parteneriat între autorităţi centrale sau locale, asociaţii profesionale sau organizaţii religioase şi companii private. Există însă un principiu fundamental, în care pacientul îşi poate alege medicul şi clinica, în limita unor sume acoperite şi cu respectarea unor liste de priorităţi. Pornind de la acest principiu, ponderea spitalelor private, prin prisma numărului de paturi sau a cotei din cheltuielile publice, se situează la niveluri importante, de la 25-35% în majoritatea ţărilor europene până la peste 60% în Benelux, cu doar câteva ţări nordice şi est-europene având o pondere mai scăzută de 10%. Nu miră pe nimeni că marile spitale private europene (Générale de Santé, Asklepios, Capio) ajung să atragă din fondurile publice ale ţărilor lor plăţi pentru servicii de circa o mie de ori mai mari decât fondurile plătite astăzi de CNAS către cele mai importante spitale private din România.

    În ciuda succesului indiscutabil al trecerii serviciilor medicale plătite din contribuţii publice în gestiune privată şi în ciuda contrazicerii unui principiu acceptat la nivel european, ministrul sănătăţii insistă că limitele bugetare impun eliminarea decontării serviciilor din spitalele private. Există aici o neînţelegere. Se creează iluzia că serviciile prestate în spitalele private sunt cumva în plus faţă de sistemul de stat. Că dacă n-ar fi nevoie să plătim servicii la privat, ar rămâne mai mult pentru serviciile de la stat. Numai că serviciile medicale în privat nu sunt în plus faţă de cele de la stat, ci în locul acestora. O apendicectomie făcută la privat e bună făcută şi nu mai ajunge pe masa de operaţii de la stat. În acest fel, nivelul de încărcare a spitalelor publice scade, deci spitalele ar trebui să treacă la restrângeri de activitate. Ceea ce nu ar fi tocmai rău, pentru că deşi per intervenţie sistemul CNAS are aceleaşi costuri în public şi privat, în plus bugetul central varsă bani din taxe în spitalele publice, dar colectează bani din taxe de la spitale private. Iar aici începe critica cea mai serioasă a ministrului din partea adepţilor liberalismului economic, care nu uită că trebuie încurajate iniţiative care mai degrabă produc decât consumă bani, deci mai degrabă private decât de stat.
    Spitalul privat din România are o ciudăţenie faţă de omologul său occidental. Câştigă destul de mulţi bani, adesea cei mai mulţi, din plăţi directe ale pacienţilor, lucru nemaivăzut în lumea occidentală. De aceea, spitale deschise de acţionari occidentali sau sub controlul unor manageri occidentali în România nu au avut succes economic, pentru că occidentalilor le ia mult timp să înţeleagă cum funcţionează un sistem în care banii nu vin preponderent de la sistemul de asigurări sociale, ci din buzunarul privat. Şi acesta este unul din motivele pentru care liderul pieţei, MedLife, afirmă că are o poziţie neutră faţă de această măsură, dacă urmează să fie implementată, pentru că afacerea sa nu depinde de fondurile de la Casă la fel de mult ca a altor competitori. Impactul ar putea fi dramatic însă pentru acele spitale private, preponderent din provincie, care au făcut efortul de a se eficientiza economic, operaţional şi medical pentru a nu cere coplată din partea pacienţilor sau a limita coplata la o sumă identică plăţilor informale de la stat. Pentru aceste spitale care concurează acum umăr la umăr cu statul, efectul ar putea fi devastator.

    Mai există un impact al acestui anunţ pentru mediul de business şi investiţii. Un spital înseamnă investiţii mari care trebuie amortizate, iar veniturile cele mai importante ar trebui să fie cele din sistemul public de asigurări de sănătate, cel puţin în cutuma occidentală, de unde vin banii pentru investiţii. Deci vom vedea mai puţine investiţii noi în domeniul spitalicesc şi, posibil, nefinalizarea unora din investiţiile aflate în curs pentru care această decizie invalidează modelul economic. Asta este o veste rea pentru pacienţi, dar aproape bună pentru operatorii medicali mari care şi-au ridicat deja spitalele private şi nu s-ar bucura de o creştere a concurenţei pe piaţă.

    Ministrul sănătăţii îşi asumă decis să navigheze contra curentului european, a experienţei româneşti de până acum, a comunităţii de afaceri şi de investiţii şi a principiilor liberale pentru o sumă echivalentă cu 3% din bugetul sănătăţii, pe care să o verse în sacul fără fund al deficienţelor spitalelor de stat. Speranţa sa este că, poate, operatorii privaţi nu vor fi serios afectaţi pentru că vor putea colecta mai mulţi bani de la clienţii lor afluenţi. Şi, poate, electoratul sărac va fi fericit să constate că celor care-şi permit spitale mai scumpe le va fi refuzat accesul la fondurile pe care le plătesc în proporţie covârşitoare. Un risc mare însă prin prisma precedentului creat. Ce ar putea urma? Ca dializa să treacă înapoi la stat? Ca medicamentele să fie compensate în funcţie de forma de proprietate a producătorului? Sau, de ce nu, ca locuitorii din cartierele centrale să nu mai beneficieze de salubritate, pentru că îşi permit să aibă contracte private?

    În vreme ce la noi istoria se scrie cu un pas înainte şi doi înapoi, cel mai mare operator de servicii medicale din Polonia, LuxMed, a fost preluat pentru o sumă de circa 400 de milioane de euro de cel mai mare asigurător privat britanic, BUPA. Asta este o veste bună pentru pacienţii polonezi şi ar putea fi în câţiva ani o veste bună pentru industria de sănătate din România. Cu condiţia să păstrăm convergenţa cu un model occidental. Pentru că altfel nu ne rămâne decât să sperăm, fiecare pentru el, la noroc şi sănătate.

  • Nicolăescu: Spitalele private, finanţate pentru ambulatoriu, spitalizare de zi şi specialităţi unice

    “Vreau să fac câteva precizări legate de limitarea finanţării din bani publici. Această decizie nu poate fi luată decât odată cu aprobarea contractului cadru şi nu înainte de aprobarea Legii bugetului pe 2013. Dar, pentru liniştirea tuturor în legătură cu spitalele private, menţionez că acestea vor fi finanţate pentru ambulatoriu de specialitate, spitalizare de zi şi dacă sunt spitale unice în zonă, adică nu există acolo spitale publice, sau dacă au specialităţi unice în respectiva zonă”, a precizat ministrul Sănătăţii, într-o declaraţie de presă făcută la Guvern.

    Nicolăescu a mai spus că, din a doua parte a săptămânii viitoare, ministerul va începe discuţiile cu reprezentanţii spitalelor private, pentru a fi găsite cele mai bune variante în favoarea pacienţilor.

    Într-un raport prezentat de Ministerul Sănătăţii (MS) în şedinţa de miercuri a Guvernului s-a precizat că MS “susţine o reechilibrare a decontării serviciilor din asistenţa spitalicească între furnizorii publici şi cei privaţi, în sensul în care sistemul spitalicesc privat trebuie să beneficieze de finanţare din fonduri publice doar în domeniile în care asistenţa spitalicească publică este temporar sau permanent deficitară sau este nereprezentată pe plan judeţean sau regional”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolăescu: Românii, în proporţie de 90%, sunt săraci şi trăiesc din asigurări sociale de sănătate

    “Cetăţenii români, în proporţie de 90%, sunt săraci şi trăiesc din asigurări sociale de sănătate. Asta este problema României, e a noastră, a tuturor, pe asta trebuie să o rezolvăm”, a spus Nicolăescu.

    El a precizat că asigurarea este obligatorie, nu facultativă. “Asigurarea este obligatorie, dacă e obligatorie, e o contribuţie obligatorie, deci e un fel de impozit. De ce să răstălmăcim cuvintele? Noi vorbim de un impozit obligatoriu. Dacă se spunea asigurarea este facultativă, atunci erau bani privaţi şi făceaţi ce doriţi dumneavostră cu ei. Cât ea este socială, aşa se cheamă, asigurări sociale de sănătate, atunci acei bani sunt publici, iar Guvernul şi ministerul Sănătăţii au obligaţia să facă aceaste politici publice pe fonduri publice”, a spus Nicolăescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro