Tag: NICOLAE BREBAN

  • Eugen Simion: Liiceanu să-şi găsească alt subiect de propagandă. Academia nu e implicată în niciun fel

    Scriitorii Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu au cerut, luni, conducerii Academiei Române explicaţii, după ce academicianul Nicolae Breban, într-o şedinţă recentă a Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, ar fi spus că Patapievici şi Liiceanu ar trebui împuşcaţi. Patapievici şi Liiceanu au susţinut că în respectiva şedinţă doar poeta Ileana Mălăncioiu şi lingvistul Grigore Brâncuş ar fi reacţionat la afirmaţia lui Nicolae Breban.

    Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, a spus că este “o minciună” faptul că Breban ar fi făcut o asemenea afirmaţie despre Patapievici şi Liiceanu la Academia Română.

    “Nici vorbă de aşa ceva. În Academia Română nu s-a discutat despre acest lucru. Este o chestie absolut mincinoasă. Domnul Breban a vorbit la televiziune, la Antena 3, a spus că, dacă cineva, un polonez ar fi spus ce a spus domnul Patapievici despre poporul român, probabil că l-ar fi împuşcat (polonezii, n.r.). Asta a fost ce am auzit eu la televizor. La Academie, el nu a vorbit despre acest lucru. A vorbit despre poziţia lui faţă de Institutul Cultural Român. Asta a fost. Propoziţia asta cu împuşcarea, asta este o minciună. Cine scrie chestia asta fabulează. Erau 15-16 oameni, membri ai Academiei care pot confirma, inclusiv un vicepreşedinte al Academiei. Nici vorbă de aşa ceva. Domnul Liiceanu să-şi găsească alt subiect pentru propaganda lui, dar Academia nu este implicată în niciun fel în această chestiune şi acuzaţia adusă domnului Breban cu privire la Academie este inexactă”, a declarat Eugen Simion pentru MEDIAFAX.

    Întrebat dacă este posibil să nu fi fost vreun moment în sală în timpul respectivei şedinţe şi, implicit, să nu fi auzit toate discuţiile, Eugen Simion a negat.

    El a precizat că, în şedinţa respectivă, academicianul Grigore Brâncuş a spus, referindu-se la ce s-a discutat recent într-o conferinţă de presă de la ICR, că “ar fi bine ca Academia Română să nu intre în această polemică joasă”. “Asta a fost replica lui. Ceea ce, mă rog, a fost o replică de bun-simţ. Se referea la ce s-a discutat la ICR”, a spus Eugen Simion.

    În ceea ce o priveşte pe poeta Ileana Mălăncioiu, Eugen Simion a spus că aceasta a avut “o mică polemică” în timpul şedinţei. “Dar nu cred că inventează ea că cineva a cerut moartea, că Breban a cerut moartea cuiva”, a mai spus Simion.

    “Academia Română nu este implicată şi nici nu va fi în acest lucru. Un membru al Academiei are dreptul să-şi spună o părere însă despre ce se petrece la ICR. În Academie, Nicolae Breban a făcut-o într-un mod civilizat şi oricum este un neadevăr chestiunea cu împuşcatul. Nici vorbă de aşa ceva”, a concluzionat Eugen Simion.

    Pe de altă parte, până la ora difuzării acestei ştiri, preşedintele Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX. De asemenea, Ileana Mălăncioiu şi Grigore Brâncuş nu au putut fi contactaţi.

    Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a scris, vineri seară, pe pagina sa de Facebook, că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care, într-o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

    În acest context, Nicolae Breban a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc. Nicolae Breban a precizat că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu.

    De asemenea, Nicolae Breban a catalogat ca fiind “folclor” ce se spune despre el. “Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu”, a declarat Nicolae Breban, pentru MEDIAFAX.

    Luni, scriitorul Gabriel Liiceanu i-a adresat preşedintelui Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, o scrisoare deschisă, al cărei titlu este “Nu sunt de acord să fiu împuşcat”.

    “Aflu că, în urmă cu mai bine de o săptămână, a avut loc în instituţia pe care o conduceţi o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură, în care un membru al Academiei, Nicolae Breban, a argumentat în faţa colegilor săi de ce, spre binele culturii române şi al ţării în general, ar fi de dorit ca Horia Patapievici şi cu mine să fim împuşcaţi. (‘Derbedeii ăştia ar trebui împuşcaţi!’) Am subliniat cuvântul pentru a marca folosirea lui expresă: împuşcaţi. Constat astfel că, după alocuţiunea rostită cu ocazia înscăunării sale ca preşedinte onorific al Consiliului ICR, alocuţiune în care eram numiţi ‘haimanale’, discursul lui Nicolae Breban s-a radicalizat”, scrie Gabriel Liiceanu, în scrisoarea deschisă publicată pe site-ul contributors.ro.

    Totodată, Gabriel Liiceanu îi spune lui Ionel Valentin Vlad că în acest caz nu este vorba despre Nicolae Breban, ci de însăşi Academia Română.

    “Vă imaginaţi pesemne şi dumneavoastră, cum îmi imaginez şi eu, ce infern trebuie să fie în sufletul acestui om de-a ajuns să ceară, întru înseninarea lui, împuşcarea unor confraţi. Dar de ce? Şi unde? În ce cadru social? Prin decizia cărei instanţe? De către cine? De care echipă a morţii? Dar, cum spuneam, nu despre tainicele mişcări ale unui suflet înnegurat este vorba aici. Vă propun ca deocamdată să-l abandonăm pe-acesta propriei sale torturi. Nu de resortul Academiei ţine ostoirea enormei sale suferinţe. În schimb, se pare că, atunci când se întâmplă ca între zidurile Academiei să se ceară împuşcarea unui scriitor, în discuţie e Academia însăşi. Preşedintele Secţiei, dl Eugen Simion, nu s-a grăbit să sune la 112, nici să-l poftească pe vorbitor afară, nici să-l admonesteze, nici să ridice şedinţa, nici să ceară părerea colegilor aflaţi în sală despre scena la care erau martori. Dintre participanţi, am înţeles că doar doi membri – poeta Ileana Mălăncioiu şi lingvistul Grigore Brâncuş – s-au ridicat să spună că rostul Academiei nu este să propună execuţii sumare. Le mulţumesc amândurora. Se pare că academicianul Brâncuş, un respectabil domn trecut de 85 de ani, a plătit pe dată firescul intervenţei sale, fiind reprimandat golăneşte de către vorbitorul setos de sânge. Ceilalţi, înfricoşaţi (?!), au tăcut mâlc, făcându-se astfel complici cu cele petrecute sub ochii lor. Nimeni, în afara celor doi, n-a mai găsit de cuviinţă să semnaleze faptul că printre ei se rătăcise un personaj care îi compromitea pe toţi şi, odată cu ei, însuşi blazonul Academiei”, afirmă Gabriel Liiceanu.

    La rândul său, scriitorul Horia-Roman Patapievici a declarat luni, pentru agenţia MEDIAFAX, că este consternat de faptul că în Academie cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural, precizând că aşteaptă explicaţiile preşedintelui forului, Ionel Valentin Vlad, şi ale preşedintelui Secţiei de Filologie şi Literatură, Eugen Simion.

    “Liiceanu a făcut o scrisoare deschisă preşedintelui Academiei în care îl invită să ia poziţie faţă de acest lucru scandalos. Poziţia mea este că sunt consternat. Sunt consternat de faptul că în interiorul Academiei cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural între ei. Iar în momentul în care dumneavoastră, de la MEDIAFAX, aţi cerut explicaţii, domnul Breban a întărit, de fapt, a spus că este o metaforă, dar precizarea lui e şi mai consternantă. El spune că, dacă eu aş fi trăit în Polonia şi aş fi scris în Polonia, până acum aş fi fost deja împuşcat. Şi regreta faptul că românii nu reacţionează. Altfel spus, el regretă că românii nu m-au împuşcat încă. E ceva incredibil. Sunt consternat. Aştept explicaţiile nu numai ale preşedintelui Academiei, dar şi ale preşedintelui care a prezidat secţiunea de literatură şi filologie. E vorba de academicianul Eugen Simion, care nu a spus nimic în timpul şedinţei. Spre onoarea lor, Ileana Mălăncioiu şi domnul Brâncuş au reacţionat. Au salvat onoarea secţiunii, dar preşedintele de secţiune nu a avut nimic de replicat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Horia-Roman Patapievici.

    Întrebat dacă se gândeşte să facă şi altfel de demersuri în acest caz, Horia-Roman Patapievici a spus: “Vă mărturisesc că până acum nu m-a mai ameninţat nimeni cu împuşcarea, aşa că sunt luat pe nepregătite. Încă nu ştiu ce să vă răspund”.

  • Radu Boroianu: Academicianul Nicolae Breban va fi preşedintele onorific al Consiliului consultativ al ICR

    La conferinţa de presă organizată marţi, în Bucureşti, la sediul Institutului Cultural Român, au participat preşedintele instituţiei, Radu Boroianu, cei doi vicepreşedinţi ai ICR, Liviu Jicman şi Nagy Zoltan, şi academicianul Nicolae Breban.

    “Onoarea este dublă, pentru că, în acelaşi timp, eram pregătit, dar nu chiar astăzi, să-l rog pe domnul academician (Nicolae, n.r.) Breban, în calitatea sa multiplă, de mare creator, probabil cel mai important romancier ale epocii moderne pe care l-a dat România, dar în acelaşi timp, poate puţini dintre dumneavoastră mai ştiu, că domnul Breban este la el acasă în lumea muzicii, a filosofiei”, a spus Radu Boroianu.

    În acest context, Radu Boroianu a precizat că Institutul Cultural Român are nevoie de un Consiliu consultativ, după cum prevede şi legea de funcţionare a ICR. “Am să-l rog pe domnul Breban să accepte să asigure preşedinţia onorifică a acestui Consiliu Consultativ”, a declarat Radu Boroianu.

    De asemenea, Radu Boroianu a spus că forul consultativ al ICR va fi format din şapte membri, care vor fi numiţi de preşedintele ICR.

    Întrebat de ce s-a gândit la Nicolae Breban pentru această funcţie, Radu Boroianu a spus că “el este marcat de personalitatea integrală, nu numai de aspectele lui câteodată rebarbative şi mai abrazive”. “Este un om de o cultură cu totul covârşitoare, este cel mai mare romancier modern al limbii române, este un om care are o cultură muzicală cu totul necomună, o cultură filosofică, este o personalitate complexă. Este un om dificil, nu există mare creator care să nu fie dificil, dar este şi o autoritate care nu poate fi negată”, a spus Boroianu.

    Prezent la conferinţa de presă, Nicolae Breban a spus că se bucură că Radu Boroianu a preluat funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român. El a subliniat că fostul secretar de stat ar trebui lăsat să conducă trei patru ani ICR-ul, afirmând că Academia Română sprijină Institutul Cultural Român.

    “Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus Nicolae Breban.

    “George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, aştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a spus Nicolae Breban.

    Potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, “pe lângă preşedintele institutului funcţionează un consiliu consultativ format din personalităţi de prestigiu în domeniul culturii, artei, învăţământului şi ştiinţei, din ţară şi din străinătate”. De asemenea, potrivit actului normativ “componenţa, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui institutului”.

    Radu Boroianu, care a fost senator ales în legislatura 1996 – 2000, însă şi-a dat demisia în 1997, a fost votat de plenul Senatului, pe 28 aprilie, în funcţie de preşedinte al ICR. Boroianu a primit 64 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. În aceeaşi zi, plenul Senatului a luat act de demisia lui Lilian Zamfiroiu din funcţia de preşedinte al ICR.

    Între 1991 – 1992, Boroianu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii, dar şi vicepreşedinte al PNL în perioada CDR. În cabinetul condus de Victor Ciorbea a deţinut funcţia de ministru delegat pentru informaţii publice. În 1997 a fost numit de Emil Constantinescu ambasador al României în Elveţia, pentru ca în 2001 Boroianu să fie rechemat de Ion Iliescu. În 2005, acesta este numit secretar de stat pentru francofonie de premierul Călin Popescu Tăriceanu, iar, în 2009, se afla alături de Emil Constantinescu în comitetul de sprijin al candidatului la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu. De asemenea, între 2013 şi 2014 a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Radu Boroianu este administrator al unei galerii de artă, European Art Gallery. În prezent, este vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu.