BusinessMagazin

Tag: NICOLAE

  • SCANDALUL din Casa Regală. Ziua în care Nicolae a fost exclus din linia de succesiune la Coroana României şi urmările acestui act | FOTO

    1 august, 2015- Ziua din care Nicolae nu mai este Principe al României

    Decizia a fost luată de Regele Mihai în 1 august 2015, în urma unei întâlniri care a avut loc la reşedinţa sa din Elveţia. La întâlnirea, în urma căreia principele Nicolae era exclus de la succesiunea Coroanei, se aflau, alături de rege, membrii Consiliului Regal Ioan Luca Vlad, Mihnea Constantinescu şi principele Radu Duda.

    La vremea respectivă, casa Regală a făcut publice şi fotografii de la întâlnirea din Elveţia, una dintre ele afişându-i pe cei patru la o masă.


     

    Oficial, motivul excluderii lui Nicolae nu a fost clar: “În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de «Principe al României» şi calificativul de «Alteţă Regală». De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală şi societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi”, se arăta în anunţul oficial.

    Nicholas Medforth-Mills (“principele Nicolae al României”) este fiul principesei Elena a României şi a primit titlul princiar la 1 aprilie 2010, fiind al treilea în ordinea de succesiune dinastică.

    Alte explicaţii au venit din partea consilierului Casei Regale a României, Ion Luca Vlad, dar nici acestea nu indicau exact motivul care a dus la retragerea titlurilor.

    “Majestatea Sa a observat şi ceea ce s-a văzut public şi ceea ce principele Nicolae a făcut cât a fost principe în privat alături de familie şi a considerat că asta este decizia cea mai bună (…) Sigur că va fi mai greu să ne obişnuim, acum sunt primul care o spun că prezenţa sa în România a fost una majoritar benefică şi el este de părere că a învăţat foarte multe din România, că a avut o experienţă extraordinară şi care este unică în viaţa cred că a milioane de oameni, deci nu există nimic şi niciun motiv pentru care pleacă din România din cauza României, din contră e ceva ce pe undeva rămâne numai cu amintiri frumoase”, a declarat consilierul Casei Regale a României, Ion Luca Vlad.

    Consilierul Casei Regale era de părere că nepotului regelui “i se reproşează nimic pentru trecut, ci este pur şi simplu pregătire pentru viitor pentru ca amebele părţi, dinastia, naţiunea cu simbolurile ei să meargă înainte, iar el ca persoană privată să meargă şi el înainte fără să fie supus la restricţii, inclusiv de natura modestiei”.

    “Adică atunci când eşti în public trebuie să ai o anumită atitudine, trebuie să te supui unor privaţiuni, dacă tu le faci, dar în spiritul tău nu eşti fericit cu ele, aceste lucruri nu pot rezista prea mult şi în mod preventiv trebuie să faci un pas. (…) Ceea ce vreau neapărat să transmit este că nu trebuie să începem să căutăm prin coşurile de gunoi pentru că nu vom găsi nimic. Nu este, cum am mai fost întrebat, nu vom avea o ştire de scandal poimâine, nu este cazul. Aici există o strictă decizie pentru viitor şi repet o decizie în asentiment, nu este o pedeapsă”, a completat Vlad.

    În presă apăruseră însă informaţii că în spatele deciziei Regelui Mihai I stă o presupusă relaţie a nepotului său Nicolae cu o tânără pe nume Nicoleta Cîrjan, pe care ar fi lăsat-o însărcinată. Tot în acea perioadă, relaţiile dintre Nicolae şi unchiul său Radu s-au răcit foarte mult, devenind chiar tensionate, scria presa.

    Nicolae nu a făcut mai multă lumină în acest caz. După aflarea deciziei, acesta a numit-o…binevenită.

    “Această decizie, pe care mi-o asum, vine în urma unei perioade în care am reflectat la viitorul ţării şi Casei noastre, precum si la rolul pe care eu il pot avea in propăşirea lor. Poziţia de Principe al Romaniei şi prezenţa în Linia de Succesiune la Coroana României impun un mod de a-mi conduce viaţa pe care găsesc dificil să îl accept. De aceea, cu multa durere în suflet, consider ca decizia Majestăţii Sale Regelui este binevenită pentru mine. Voi căuta, în viitor, să-mi servesc idealurile si principiile în alt mod”, spunea Nicolae în august 2015.

    Totuşi, la finalul aceluiaşi an, vorbea despre nedreptatea care l-a dus în exil.

    “A trecut un an greu şi profund nedrept, care mi-a răpit ţara şi m-a dus departe de voi, într-un exil pe care însă l-am acceptat. Respectul faţă de Majestatea Sa rămâne neclintit. Un An Nou plin de bucurii, sănătate şi împliniri!”, scria pe Facebook Nicolae Mihai de Roumanie Medforth Mills, în 31 decembrie 2015.

    Excluderea lui Nicolae din linia de succesiune, a treia sub semnătura Regelui Mihai

    După excluderea lui Nicolae, linia de succesiune a Casei Regale a României arată în felul următor: Alteţa sa Regală Principesa Margareta, Alteţa Regală Principesa Elena, Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei şi soara lui Nicolae), Alteţa Regală Principesa Sofia (a patra fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana), Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei) şi Alteţa Regală Principesa Maria a României (a cincea fiică a Regelui Mihai).

    Irina Walker (62 ani), a treia fiică a Regelui Mihai a fost exclusă de la succesiune împreună cu toţi descendenţii săi şi i s-a retras titlul de Principesă a României, în octombrie 2014, după ce a fost plasată trei ani sub supraveghere de un judecător federal în SUA pentru că a organizat lupte de cocoşi la ferma pe care o deţine împreună cu soţul ei, John Walker. Soţii Walkers au fost arestaţi în august 2013, după ce autorităţile au anunţat că ei au organizat cel puţin zece lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 – aprilie 2013 la ferma lor din Irrigon, la est de Portland.

    Şi principesa Sofia (58 ani), aflată în prezent a patra pe linia de succesiune la coroană, a fost decăzută din drepturi de către tatăl său. Se întâmpla în 1988, pe când avea 31 de ani, şi s-a căsătorit cu un francez, Alain Biarneix. Acesta îşi inventase un titlu nobiliar şi un supranume, Michel de Laufenburg. Regele Mihai nu a fost de acord cu căsătoria şi a decăzut-o din drepturi, a fost exclusă din linia de succesiune şi i s-a luat titlul de Principesă de România. Ulterior a divorţat, iar în 2007 Regele Mihai a revenit asupra deciziei şi a inclus-o în linia de succesiune la tronul României.

    Anul 2016- Retragerea Regelui din viaţa publică şi moartea Reginei Ana

    În data de 2 martie 2016 Majestatea Sa Regele Mihai I al României a decis să se retragă din viaţa publică, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României. A transmis şi un mesaj:

    “În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei.”

    Cinci luni mai târziu, în 1 august, Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a murit la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia. Imediat au apărut speculaţiile legat de participarea nepotului Nicolae la funeralii.

    “Am o poză cu ea pe pervazul ferestrei de când eram copil. În fiecare dimineaţă, această fotografie îmi reaminteşte, de fiecare dată, că mi-a fost cea mai mai apropiată persoană în copilăria mea. Bunica mea, o Mare Doamnă, pe care mereu am admirat-o pentru inimă ei imensă, pentru opiniile sale puternice, pentru personalitatea şi încăpăţânarea care i-au dat puterea de a-şi spune opiniile şi de a fi sprijinul de care bunicul meu a avut atât de multă nevoie”, scria fostul principe pe Facebook. Ulterior a participat la înmormântarea bunicii.

    Casa Regală anunţase deja că Regele Mihai nu va veni în România, la ceremonia ce avea loc la Curtea de Argeş, din cauza stării sale de sănătate.

    2017- Prinţul Nicolae susţine că nu a scris mesajul prin care acceptă retragerea titlurilor

    Scandalul nu a mai putut fi ascuns de opinia publică în această toamnă. În 6 noiembrie, Casa Regală anunţa că starea generală de sănătate a Regelui Mihai, acum în vârstă de 96 de ani, s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o „scădere semnificativă a rezistenţei”.

    Nicolae Medforth-Mills a pornit imediat spre Elveţia să îşi vadă bunicul. Nu a fost lăsat însă să intre în imobil, fiind acuzat de tentativă de violare de domiciliu, după ce ar fi forţat uşa de la reşedinţa Majestăţii Sale.

    Casa Regală a anunţat că Nicolae a agresat trei oameni în scandal, iar la domiciliul Regelui Mihai a fost chemată poliţia.

    Pe de o parte, familia regală susţine că Regele Mihai este cel care nu doreşte să îşi vadă nepotul, în timp ce Nicolae acuză că este a şaptea oară în ultimii doi ani când vrea să îl vadă pe rege, dar nu este lăsat de oamenii din apropierea sa.

    “Eu, Nicolae, am vrut doar să îmi văd bunicul şi să-mi iau rămas bun, într-un mod liniştit, respectos, aşa cum este creştineşte. Nu am fost lăsat nici acum, nici în alte dăţi când am vrut să-l văd. Nici măcar în perioada exilului, noi, bunic şi nepot, nu am fost despărţiţi şi amândoi am preţuit această legătură de sânge. Cunoscându-l atât de bine, nu cred că el este cel care a decis ca noi să nu ne vedem. Dimpotrivă, ştiu că şi-ar fi dorit mult”, spunea Nicolae.

    În schimbul de comunicate şi postări pe Facebook a intervenit şi mama lui Nicolae, tot printr-un comunicat transmis de Casa Regală. Din acest moment nu mai e un secret că la baza întregului scandal a stat un presupus copil nelegitim. Principesa Elena îşi acuză public fiul că nu a clarificat parnitatea copilului.

    “Chiar Regele, primind vestea căsătoriei fiului meu, i-a transmis lui Nicolae, într-o scrisoare privată din 4 august 2017, că este profund întristat că Nicolae nu a făcut nimic pentru a clarifica paternitatea presupusului său copil, o fetiţă de aproape doi ani. Aceasta arată o lipsă de responsabilitate inacceptabilă. La cea mai recentă vizită a mea la Aubonne, în luna august, tatăl meu mi-a confirmat personal decizia sa de a nu-l primi pe Nicolae, lucru cunoscut de fiul meu”, se arată în anunţul Casei Regale, care o citează pe Principesa Elena.

    Nicoleta Cîrjan, femeia cu care se presupune că Nicolae ar avea un copil, a anunţat la rândul ei că nu a refuzat testul ADN, precizând că a cerut să îl facă în două locuri diferite. Declaraţia venea după ce Nicolae Medforth-Mills afirmase că situaţia a rămas neclară deoarece femeia nu s-a prezentat la efectuarea testului.

    “Pentru ultima oară, vă reamintesc: nu am refuzat niciodata să fac test ADN cu Iris! Tot ce am cerut a fost să îl facem în două locuri diferite (alese chiar şi prin tragere la sorţi). Acum, întrebare de 10 puncte pentru toţi cârcotaşii mei: dacă are intenţii bune referitor la copilul lui de ce refuza sa faca doua teste?”, a scris Nicoleta Cîrjan pe Facebook.

    Totul a culminat cu un comunicat de presă, transmis sâmbătă, 18 noiembrie, în care Nicolae susţine că vrea să facă publice câteva detalii legate de excluderea sa din succesiunea la Coroană.

    Nicolae acuză familia Regală că i-a plătit o sumă modică, după retragerea titlurilor, considerând acum că aceştia bani erau de fapt pentru exilul şi tăcerea sa.

    Cât priveşte paternitatea copilului, „în cauza lipsei constante de cooperare din partea mamei presupusului meu copil, situaţia aceasta a rămas încă neclarificată. Până în acest moment, nu există nicio dovadă medicală care să susţină acuzele mamei”, preciează nepotul regelui.

    Nicolae susţine că ultima dată s-a întâlnit cu bunicul său în 2015, atunci când, din discuţii a înţeles că regele nu ştia că el are interdicţie să stea în România.

    “După ce am informat-o pe mătuşa mea Margareta că am ajuns la Bucureşti pentru a rezolva o serie de probleme personale, inclusiv situaţia presupusului meu copil, invitând-o cu prietenie să ne vedem, am primit în schimb un mail foarte neplăcut în care eram acuzat că nesocotesc o aşa-zisă dorinţă a regelui. Drept urmare, Casa Regală a considerat de cuviinţă să sisteze acel modest ajutor financiar la care am făcut referire. Ulterior, am primit şi scrisoarea de la Rege, redactată pe calculator, în rândurile căreia, nu l-am recunoscut deloc pe bunicul meu: Mi se comunica rece că îmi este interzis ca de la acel moment înainte să trăiesc sau să muncesc în România. Cunoscându-l bine şi petrecând lângă el atâţia ani am convingerea că bunicul meu, Regele Mihai, el însuşi un exilat, nu mi-ar fi cerut să părăsesc definitiv România. Dacă ar fi avut să îmi spună ceva, mi-ar fi spus-o direct, aşa cum a făcut-o de fiecare dată. Dacă ar fi vrut să ceară ceva de la mine ar fi făcut tot posibilul să fie el cel care cere şi în niciun caz un intermediar. Niciodată relaţia noastră nu a avut nevoie de intermediari.

    Ce avere are Regele Mihai

    Averea regelui Mihai I a fost evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital. Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.

    Motivele pentru Carol al II-lea şi prinţul Nicolae au fost excluşi de la succesiune

    În istoria Casei Regale a României au mai existat două excluderi la succesiune. Principele Carol a fost exclus în 4 ianuarie 1926, după ce a renunţat la tron a doua oară, de data aceasta pentru Elena Lupescu. Prima dată a renunţat la tron în august 1919, după ce cu un an înainte se căsătorise cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino, fiică a generalului român Constantin Lambrino. Căsătoria celor doi încălca Statutului Casei Regale, care prevedea mariajul membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand l-a pedepsit plasându-l în arest timp de 75 de zile la mânăstirea Horaiţa (judeţul Neamţ). Printr-o sentinţă controversată din 8 ianuarie 1919, tribunalul Ilfov a anulat căsătoria. Relaţia lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino (nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei şi nerecunoscut de Carol).

    După renunţarea la Zizi, Carol s-a căsătorit cu prinţesa Elena a Greciei, însă un an mai târziu a cunoscut-o pe fosta dansatoare la Viena, Elena Lupescu, cu care a decis să rămână în străinătate în 1923. În decembrie 1925, de la Veneţia, Carol i-a trimis o scrisoare tatălui său prin care îl anunţa că renunţă la calitatea de moştenitor al Coroanei. În ciuda insistenţelor făcute de Regele Ferdinand la adresa lui Carol pentru a renunţa la decizia luată, în ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, astfel încât principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Noua instituţie a intrat în vigoare după decesul Regelui Ferdinand I pe 20 iulie 1927.

     

  • Vicepreşedintele ANAF Romeo Nicolae, urmărit penal pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

    În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns, în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

    Şeful Antifraudă din ANAF, suspectat de corupţie, are trei case, patru terenuri, două autoturisme

    Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală, Romeo-Florin Nicolae, audiat miercuri la DNA Ploieşti, deţine două apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa 100.000 lei.

    Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală Vamală.

    Romeo-Florin Nicolae a condus Autoritatea Naţională a Vămilor până la începutul lunii august 2013, când a fost numit de premierul Victor Ponta coordonator al Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală, direcţie nou înfiinţată la acel moment cu scopul de combatere a evaziunii fiscale.

    La conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor a stat în perioada iunie-august 2013. Anterior, el a fost director general adjunct la Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF, iar înainte a fost consilier la Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF.

    Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae, din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit în urma unei succesiuni.

    Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 de metri pătraţi şi jumătate din altul de 537 metri pătraţi. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 metri pătraţi şi un teren extravilan de 5.933 metri pătraţi, ambele în Prahova.

    Vicepreşedintele ANAF are două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de circa 20.500 euro la Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017.

    Nicolae figurează cu depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei, în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar de 1.000 lei deschis în acest an.

    La capitolul venituri, şeful Direcţiei Antifraudă a declarat 47.580 de lei din salariul obţinut la ANAF sector 5 Bucureşti, iar soţia a încasat 76.612 lei ca salariu de actualizat, de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova.

    Totodată, Nicolae a obţinut 13.069 lei din indemnizaţia de membru al AGA la Compania Naţională “Loteria Română” şi 41.516 lei din indemnizaţia la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    Romeo Florin Nicolae este urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă după ce, în 2010, ar fi pretins şi primit 5.000 de euro de la reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii împotriva unei decizii de impunere.

    Potrivit DNA, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

     

  • Vicepreşedintele ANAF Romeo Nicolae, urmărit penal pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

    În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns, în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

    Şeful Antifraudă din ANAF, suspectat de corupţie, are trei case, patru terenuri, două autoturisme

    Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală, Romeo-Florin Nicolae, audiat miercuri la DNA Ploieşti, deţine două apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa 100.000 lei.

    Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală Vamală.

    Romeo-Florin Nicolae a condus Autoritatea Naţională a Vămilor până la începutul lunii august 2013, când a fost numit de premierul Victor Ponta coordonator al Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală, direcţie nou înfiinţată la acel moment cu scopul de combatere a evaziunii fiscale.

    La conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor a stat în perioada iunie-august 2013. Anterior, el a fost director general adjunct la Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF, iar înainte a fost consilier la Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF.

    Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae, din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit în urma unei succesiuni.

    Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 de metri pătraţi şi jumătate din altul de 537 metri pătraţi. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 metri pătraţi şi un teren extravilan de 5.933 metri pătraţi, ambele în Prahova.

    Vicepreşedintele ANAF are două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de circa 20.500 euro la Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017.

    Nicolae figurează cu depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei, în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar de 1.000 lei deschis în acest an.

    La capitolul venituri, şeful Direcţiei Antifraudă a declarat 47.580 de lei din salariul obţinut la ANAF sector 5 Bucureşti, iar soţia a încasat 76.612 lei ca salariu de actualizat, de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova.

    Totodată, Nicolae a obţinut 13.069 lei din indemnizaţia de membru al AGA la Compania Naţională “Loteria Română” şi 41.516 lei din indemnizaţia la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

    Romeo Florin Nicolae este urmărit penal de DNA pentru trafic de influenţă după ce, în 2010, ar fi pretins şi primit 5.000 de euro de la reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii împotriva unei decizii de impunere.

    Potrivit DNA, în calitate de consilier superior în ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în vara anului 2010, Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei societăţi comerciale, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere.

    Decizia de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .

    Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Romeo Florin Nicolae este audiat la DNA Ploieşti, unde a ajuns în jurul orei 14.40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, la intrarea în sediul instituţiei el spunând că nu a făcut nimic ce i s-ar putea reproşa.

     

  • Procurorii cer pedepse cu executare pentru Ioan Niculae şi complicii săi, în dosarul “Mită la PSD”

    La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.

    Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc.

    “Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.

    Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.

    “Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.

    Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.

    Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul “Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. “M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.

    El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

    “Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.

    După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.

    Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.

    Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.

    În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

    “Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : “Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.

  • Procurorii cer pedepse cu executare pentru Ioan Niculae şi complicii săi, în dosarul “Mită la PSD”

    La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.

    Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc.

    “Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.

    Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.

    “Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.

    Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.

    Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul “Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. “M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.

    El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

    “Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.

    După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.

    Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.

    Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.

    În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

    “Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : “Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.