BusinessMagazin

Tag: Nichita

  • Gheorghe Nichita a fost ARESTAT. Urdăreanu, în arest la domiciliu, în dosarul de corupţie

    Procurorii DNA i-au prezentat, vineri, pe Nichita şi Urdăreanu la Tribunalul Bucureşti, după ce i-au reţinut joi seară. DNA a anunţat atunci că propune arestarea preventivă în cazul celor doi, însă vineri, în sala de judecată, procurorul a cerut arest la domiciliu pentru preşedintele UTI.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii au decis să ceară arest la domiciliu în cazul lui Urdăreanu, după ce acesta şi-a recunoscut integral fapta şi a dat o declaraţie de recunoaştere a vinovăţiei.

    Concret, explică sursele citate, nu Urdăreanu este cel care a dat efectiv banii pentru primarul Iaşiului, ci complicele său, vicepreşedintele UTI, Mihail Tănăsescu, astfel că Urdăreanu nu a fost implicat direct, dar “a acceptat să fie daţi bani prin intermediar”.

    Sursele citate au precizat însă că procurorii nu au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu Urdăreanu, care ar beneficia astfel de o reducere substanţială a unei eventuale pedepse.

    Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a decis arestarea lui Gheorghe Nichita şi cercetarea lui Urdăreanu în arest la domiciliu.

    Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Primarul suspendat al Iaşiului Gheorghe Nichita este acuzat că a primit 10 la sută dintr-un contract de aproape 70 de milioane de lei atribuit UTI şi unei alte firme, precum şi reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, dar şi cazare în China.

    Tiberiu Urdăreanu, alături de vicepreşedintele UTI, Mihail Tănăsescu, şi de Iulius Gabriel Mardarasevici, directorul firmei Information Business Consulting SRL (IBC), este acuzat de dare de mită.

    Vicepreşedintele UTI va fi cercetat sub control judiciar, iar directorul IBC – sub control judicar pe cauţiune, aceasta fiind stabilită la 50.000 de lei, au hotărât procurorii.

    În urma cercetărilor, a rezultat că, în luna august 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iaşi”, care privea fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de poluare, finanţat din fonduri europene, Gheorghe Nichita, în calitate de primar al municipiului Iaşi, a pretins şi primit de la ceilalţi inculpaţi mai multe foloase necuvenite pentru a agrea câştigarea licitaţiei de către asocierea UTI – IBC şi semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum şi pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiţii.

    Potrivit anchetatorilor, acest lucru a avut la bază o înţelegere anterioară între Nichita, Mardarasevici (pentru IBC) şi Urdăreanu (pentru UTI), aceştia din urmă efectuând, cu sprijinul lui Tănăsescu şi al unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi daţi cu titlu de mită). Demersurile ar fi constat şi în elaborarea şi, ulterior, decontarea unor facturi pentru situaţii de lucrări conţinând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iaşi.

    Concret, până în prezent edilul Iaşiului a primit o parte din suma totală de 10% din valoarea contractului atribuit, beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din preţurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din Bucureşti, în perioada 2013-2015, plata, în cursul anului 2014, a unor servicii de cazare la o vizită în China, efectuată de el alături de angajaţi ai primăriei, precum şi oameni de afaceri, între care şi directorul IBC, beneficii constând în achiziţionarea unor echipamente electronice în perioada ianuarie – februarie 2014, evaluate la circa 20.000 lei.

    Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaţilor UTI şi IBC la contract, adică 80% reprezenta „contribuţia” UTI, iar 20% reprezenta „contribuţia” IBC la banii colectaţi cu titlu de mită pentru Nichita, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC, mai spun procurorii.

    În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Gheorghe Nichita a fost suspendat din funcţia de primar al Iaşiului, pe 22 mai, fiind cercetat de procurorii DNA pentru că ar fi apelat la angajaţii Poliţiei Locale ca să-şi urmărească fosta iubită. Nichita este cercetat sub control judiciar.

    Primarul suspendat al Iaşiului este acuzat că, folosindu-se de funcţia de primar al municipiului Iaşi, l-a determinat pe Liviu Hliboceanu, la acel moment director general adjunct al Poliţiei Locale Iaşi, să dispună ca angajaţii din subordine să o supravegheze pe fosta iubită a edilului, Adina Samson, care era angajată la primărie.

    Tiberiu Urdăreanu controlează UTI Grup, companie care a câştigat în acest an, printre altele, contracte cu Metrorex, pentru informatizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi pentru modernizarea aeroportului din Bacău.

    Astfel, în luna iulie Metrorex a semnat un contract de 180 de milioane de euro pentru realizarea finisajelor şi sistemelor de instalaţii pentru secţiunea Râul Doamnei-Haşdeu din magistrala 5 de metrou, consorţiul câştigător fiind format din companiile Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), UTI şi Activ Group Management.

    Alt contract câştigat în acest an, în valoare de 12,8 milioane euro fără TVA, vizează modernizarea Aeroportului Bacău.

    În plus, Certsign, din grupul UTI, va furniza Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) servicii de arhivare electronică şi semnătură electronică pentru realizarea unui sistem informatic managerial, valoarea contractului fiind de 14,4 milioane de lei, pe 12 luni. Contractul a fost încheiat în luna martie.

    În baza unor acorduri semnate în anii anteriori, UTI a fost implicat în realizarea dosarelor electronice de sănătate, a sistemului de plată a rovinietei, sistemului electronic de achiziţii publice, a echipamentelor care asigură funcţionarea Arenei Naţionale, reţeaua subterană de cabluri Netcity, semaforizarea din Bucureşti sau cardurile RATB.

    UTI Grup are peste 2.000 de angajaţi şi estimează că va avea în acest an afaceri de 130 milioane euro. Din total, 65 de milioane euro provin din domeniul siste­me­lor tehnologice, 60 de milioane din instalaţii pentru construcţii, iar restul din activităţile de exploatare şi de operare a infrastructurii de fibră optică din Bucureşti.

    Presa a relatat în ultimii ani despre faptul că UTI a devenit ”abonat” la contracte pe bani publici cu companii de stat, ministere şi administraţii locale.

    Tiberiu Urdăreanu, fost ofiţer superior la Institutul de Cercetări Militare de la Clinceni, este fiul fostului general de armată Tiberiu S. Urdăreanu, fostul şef al Directiei de tancuri din Ministerul Apărării.

  • Gheorghe Nichita, reţinut de DNA în dosarul patronului UTI

    Nichita a fost audiat joi la DNA, părăsind în jurul orei 21.15 sediul direcţiei cu cătuşe la mâini.

    În jurul orei 19.10, după ce a fost audiat şapte ore, a fost reţinut în acelaşi dosar şi omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului de firme UTI.

    Potrivit unor surse judicare cei doi ar fi cercetaţi pentru fapte directe de corupţie, respectiv dare – luare de mită.

    Gheorghe Nichita a fost suspendat din funcţia de primar al Iaşiului, pe 22 mai, fiind cercetat de procurorii DNA pentru că ar fi apelat la angajaţii Poliţiei Locale ca să-şi urmărească fosta iubită. Nichita este cercetat sub control judiciar.

    Primarul suspendat al Iaşiului este acuzat că, folosindu-se de funcţia de primar al municipiului Iaşi, l-a determinat pe Liviu Hliboceanu, la acel moment director general adjunct al Poliţiei Locale Iaşi, să dispună ca angajaţii din subordine să o supravegheze pe fosta iubită a edilului, Adina Samson, care era angajată la primărie.

    Potrivit unui comunicat postat pe site-ul UTI, lui Tiberiu Urdăreanu i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect în legătură cu presupuse acte de corupţie.

    ”Societatea UTI Grup a pus la dispoziţia organelor de cercetare toate documentele solicitate şi va colabora în continuare, în mod prompt şi transparent, cu autorităţile în vederea stabilirii adevărului, furnizând orice informaţie este solicitată de organele de anchetă. Ne limităm în a nu comenta, în acest moment, informaţiile care circulă în media. Facem precizarea că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, punerea în mişcare a acţiunii penale nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, mai menţionează compania.

    Tiberiu Urdăreanu controlează UTI Grup, companie care a câştigat în acest an, printre altele, contracte cu Metrorex, pentru informatizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi pentru modernizarea aeroportului din Bacău.

    Astfel, în luna iulie Metrorex a semnat un contract de 180 de milioane de euro pentru realizarea finisajelor şi sistemelor de instalaţii pentru secţiunea Râul Doamnei-Haşdeu din magistrala 5 de metrou, consorţiul câştigător fiind format din companiile Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), UTI şi Activ Group Management.

    Alt contract câştigat în acest an, în valoare de 12,8 milioane euro fără TVA, vizează modernizarea Aeroportului Bacău.

    În plus, Certsign, din grupul UTI, va furniza Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) servicii de arhivare electronică şi semnătură electronică pentru realizarea unui sistem informatic managerial, valoarea contractului fiind de 14,4 milioane de lei, pe 12 luni. Contractul a fost încheiat în luna martie.

    În baza unor acorduri semnate în anii anteriori, UTI a fost implicat în realizarea dosarelor electronice de sănătate, a sistemului de plată a rovinietei, sistemului electronic de achiziţii publice, a echipamentelor care asigură funcţionarea Arenei Naţionale, reţeaua subterană de cabluri Netcity, semaforizarea din Bucureşti sau cardurile RATB.

    UTI Grup are peste 2.000 de angajaţi şi estimează că va avea în acest an afaceri de 130 milioane euro. Din total, 65 de milioane euro provin din domeniul siste­me­lor tehnologice, 60 de milioane din instalaţii pentru construcţii, iar restul din activităţile de exploatare şi de operare a infrastructurii de fibră optică din Bucureşti.

    Presa a relatat în ultimii ani despre faptul că UTI a devenit ”abonat” la contracte pe bani publici cu companii de stat, ministere şi administraţii locale.

    Tiberiu Urdăreanu, fost ofiţer superior la Institutul de Cercetări Militare de la Clinceni, este fiul fostului general de armată Tiberiu S. Urdăreanu, fostul şef al Directiei de tancuri din Ministerul Apărării.

  • Judecătorii cer CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor lui Gheorghe Nichita

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat, duminică, Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Inspecţia Judiciară, pentru a se verifica dacă afirmaţiile preşedintelui filialei judeţene PSD Iaşi Gheorghe Nichita au afectat independenţa justiţiei.

    “Solicitarea vine în contextul în care mai multe site-uri de ştiri au publicat pe data de 22 august 2015 următoarea afirmaţie a domnului Gheorghe Nichita, făcută în cadrul unei şedinte PSD: «Eu mi-am rezolvat problemele cu justiţia, înţelegeţi voi (frecându-şi două degete – n.r.). Această ţară este condusă de generalul Florian Coldea (…). Eu am fost susţinut pe linia serviciilor cât a fost George Maior şeful SRI şi nu mi s-a întâmplat nimic. Dar să ştiţi că nici de acum nu mi se poate întâmpla nimic”, se arată într-un comunicat de presă al UNJR.

    În sesizarea UNJR se arată că aceste afirmaţii sunt “de o gravitate excepţională şi transmit opiniei publice ideea că “dosarele în care sunt anchetate fapte de corupţie pot fi «rezolvate» cu sprijinul serviciilor secrete”.

    Uniunea Judecătorilor consideră că “este imperativ ca astfel de declaraţii să facă obiectul cercetărilor efective ale Inspecţiei Judiciare.

    “Impactul acestora asupra opiniei publice este unul cu deosebire puternic, în contextul în care survine într-un spaţiu public în care ideea implicării serviciilor secrete în actul de justiţie dincolo de limitele legii a transpărut, cel puţin la nivel de aparenţă, din chiar declaraţii ale reprezentanţilor acestor structuri”, se mai arată în sesizarea UNJR.

    Judecătorii au precizat că, de data aceasta, nu este vorba de declaraţii generale, ci de afirmaţii extreme de concrete privitoare la implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie. Aceştia au reamintit în scrisoarea către CSM că, în 30 aprilie, într-un interviu acordat juridice.ro, generalul Dumitru Dumbravă declara că “Serviciul Român de Informaţii nu se retrage din «câmpul tactic» odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, ci îşi menţine «atenţia/interesul» până la soluţionarea defintivă a cauzei”.

    UNJR a precizat că această afirmaţie a fost explicată ulterior chiar de directorul Serviciului Român de Informaţii prin aceea că sunt urmăriţi “judecători, procurori care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.

    “Aceste declaraţii, ce au născut ideea supravegherii magistraţilor de către serviciile secrete, pentru a garanta «corectitudinea» judecătorilor, au vulnerabilizat actul de justiţie şi au permis perpetuarea unor astfel de idei, precum cele ale domnului Gheorghe Nichita, transmise publicului în scopul diminuării încrederii în anchetele penale ce îi vizează”, au arătat judecătorii în scrisoarea lor.

    Judecătorii susţin că afirmaţiile lui Gheoghe Nichita impun un răspuns imediat din partea CSM, pentru a clarifica opiniei publice limitele legale în care se derulează cooperarea justiţie – servicii secrete.

    “O justiţie puternică este una care şi apare în ochii publicului ca atare, reacţionând ferm şi imediat la derapajele ce îi ştirbesc independenţa, indiferent din partea cui ar veni”, a mai arătat UNJR.

    În contextul discuţiei despre relaţia justiţie – servicii secrete, judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, va fi prezentă luni în faţa plenului CSM pentru a susţinerea cererea de clarificare a termenului de «câmp tactic” în viziunea SRI când vine vorba de justiţie.

    “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 august are şansa şi datoria de a reveni asupra problemei legate de lămurirea înţelesului noţiunii de «câmp tactic», având obligaţia de a defini exact activităţile efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată dupa sesizarea instanţei”, a afirmat judecătorul Dana Gîrbovan.

    Preşedintele UNJR a precizat că reprezentanţii asociaţiilor profesionale vor fi prezenţi la sediul CSM, luni, de la ora 12.30, pentru a susţine importanţa ca astfel de hotărâri să fie luate nu pe baza unor note secrete, ci sub semnul transparenţei depline şi a cooperării oneste.

    “În relaţia justiţie – servicii secrete nu este loc de interpretări şi supoziţii, orice ambiguitatea afectând prin ea însăşi independenţa justiţiei şi încrederea publicului în aceasta”, a mai spus preşedintele UNJR.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de luni a Plenului CSM este şi Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind plângerea prealabilă formulată de UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România împotriva Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea transmisă de cele trei asociaţiile profesionale de a le fi puse la dispoziţie informaţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii, în cadrul verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară privind apărarea independenţei sistemului judiciar, în urma afirmaţiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost repinsă pe motiv că informaţiile solicitate de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor au fost clasificate “Secrete de serviciu”.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmaţiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată să facă verificări în acest caz în urma unei solicitări transmise în 18 mai de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor, în contextul în care generalul Dumitru Dumbravă, a afirmat că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    UNJR a mai cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

    CSM a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor.

    În 3 iunie, UNJR a cerut preşedintelui Klaus Iohannis “să verifice toate activităţile Serviciului Român de Informaţii în justiţie şi să ia măsuri pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încalcarea limitelor prevăzute de lege”.

    Ulterior, în 5 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiţie şi a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziţie.

    Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI şi justiţie, aşa cum i-au cerut anumite asociaţii de magistraţi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranţă că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenţie şi la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiţie”.

    Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupţie până la o soluţie finală, după cum a susţinut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el preşedinte, “astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. “Dar, în măsura în care CSM sesisează preşedintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste speţe”, a declarat şeful statului.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenţilor sub acoperire în rândul magistraţilor, că “legea este foarte clară, legea nu permite aşa ceva”.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Nichita (OPSFPR) – CFR Infrastructură “creditează” CFR Marfă cu 166 milioane de lei pe an

    “Există o dispoziţie 45/2007 a directorului CFR SA, prin care s-a stabilit un algoritm de tarifare pentru operatori în ceea ce priveşte vagoanele care staţionează pe calea ferată, aşa numitul parc rece. E o lozincă omniprezentă că nu avem resurse. Dacă operatorii privaţi nu plătesc taxa de infrastructură, nu circulă pe calea ferată. Pentru vagoanele care staţionează pe calea ferată se percep 20 de lei/zi/vagon. CFR Marfă deţine în acest moment aproximativ 19.000 de vagoane, asta înseamnă 166 de milioane de lei anual, bani care ar ajuta la dezvoltarea infrastructurii”, a afirmat Nichita la conferinţa Mediafax Talks About Transport & Logistics.

    El a arătat că legislaţia românească este raliată la cea europeană, singura problemă fiind aplicarea ei discreţionară, CFR Marfă şi Călători beneficiind de clemenţă din partea autorităţilor române.

    “Dacă am tarifa pe toată lumea la fel, preţurile de cost în cazul în care am participa la licitaţii ar putea să plece de la acelaşi nivel. Dar în momentul în care infrastructura creditează CFR Marfă cu 166 de milioane de lei anual, atunci categoric este o discrepanţă între operatorii privaţi şi CFR Marfă”, a adăugat Nichita.

    Oficialul a precizat că o altă facilitate de care CFR Marfă beneficiază este scutirea de la plata taxei de 105 euro privind accesul pe liniile industriale de cale ferată.

    “AFER (Autoritatea Feroviară Română – n.r.) a stabilit o taxă de utilizare a fiecărei linii industriale de 105 euro. CFR Marfă are acces pe toate liniile industriale. În situaţia în care antamăm un transport care include liniile industriale, diferenţa dintre operatorul privat şi cel de stat va fi mai mare cu numărul de linii antamate”, a subliniat Nichita.

    El a menţionat că parcul de locomotive al CFR Marfă are nevoie de reparaţii capitale, deoarece este pusă în pericol siguranţa feroviară.

    “AFER a semnalat că, în urma unui control, 75% dintre locomotivele CFR Marfă au termenul de reparaţie depăşit. Operatorii privaţi nu beneficiază de niciun fel de clemenţă, nu avem voie să circulăm. E un mare semn de exclamare din punct de vedere al siguranţei”, a explicat Nichita.

    Acesta s-a plâns şi de faptul că operatorii privaţi nu au fost consultaţi în momentul în care a fost realizat Master Planul de transport.

    “Relaţia dintre organizaţia patronală şi AFER nu există. Organizaţia patronală reprezintă mai mult de 50% din piaţă. Niciodată nu s-a luat un aviz consultativ, niciodată nu am fost invitaţi la discuţii, nici pe situaţia Master Planului, nici pe situaţia vreunei legislaţii viitoare. Nu există niciun fel de comunicare”, a conchis reprezentantul patronatului.

  • Fosta iubită a lui Gheorghe Nichita a demisionat din funcţia deţinută la Primăria Iaşi. Adina Samson era ”îngrozită” că Nichita ar putea reveni în funcţie

    Dragomir Tomaşeschi, avocatul fostei iubite a primarului Gheorghe Nichita, susţine că Adina Samson a demisionat din primărie în urmă cu câteva zile, însă nu ştie dacă aceasta şi-a găsit deja un alt loc de muncă.

    El a spus că tânăra era ”îngrozită” că primarul suspendat al Iaşiului ar putea reveni în funcţie.

    ”Clienta mea era îngrozită că Nichita se poate întoarce în primărie, dacă justiţia îi va permite acest lucru. Plecarea sa din primărie vine pe fondul temerilor că Nichita i-ar putea crea probleme, cum s-a întâmplat şi în trecut”, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Dragomir Tomaşeschi.

    Adina Samson ocupa postul de şef al Departamentului Managementul Calităţii din Primăria Iaşi, având un salariu de aproximativ 3.500 de lei lunar.

    Potrivit unor surse din cadrul primăriei ieşene, Adina Samson nu a mai fost văzută în instituţie de la 1 iulie.

    Pe de altă parte, primarul suspendat al Iaşiului, Gheorghe Nichita, cercetat sub control judiciar cu interzicerea exercitării funcţiei, a venit, vineri, la primărie, unde a stat aproximativ 15 minute, fiind însoţit de avocatul Marius Striblea.

    Avocatul susţine că Nichita ar fi venit să ia unele lucruri personale din biroul său şi că nu ar fi discutat cu niciun angajat al instituţiei.

    Viceprimarul Mihai Chirica, cel care a preluat atribuţiile de primar, a spus că nu a fost informat despre vizita lui Nichita şi că nu a avut vreo discuţie cu acesta.

    ”Nu m-am întâlnit cu domnul primar Nichita”, a declarat Mihai Chirica, precizând că a aflat de la jurnalişti despre sosirea lui Nichita în instituţie.

    Gheorghe Nichita este cercetat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat că îi folosea pe angajaţii Poliţiei Locale din Iaşi pentru a o urmări pe fosta sa iubită Adina Samson. Edilul are interdicţie de a-şi exercita funcţia, el fiind de altfel suspendat în 22 mai, printr-un ordin emis de prefectul judeţului. În aceea perioadă, Nichita se afla în arest la domiciliu.

    În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi Liviu Hliboceanu, şeful Poliţiei Locale Iaşi, şi Ştefan Avîrvarei, şef serviciu în aceeaşi instituţie.

    Gheorghe Nichita este suspectat în acest dosar că îi folosea pe angajaţii Poliţiei Locale Iaşi, instituţie subordonată primăriei, să supravegheze anumite persoane, iar directorul Poliţiei Locale îl ţinea la curent cu toate detaliile legate de persoanele urmărite.

    Adina Samson, cu care edilul Gheorghe Nichita a avut o relaţie de câţiva ani, l-ar fi denunţat pe acesta după ce el i-ar fi pus pe poliţiştii locali să o urmărească.

    Gheorghe Nichita s-ar fi folosit inclusiv de clanul Cordunenilor, pe lângă angajaţi ai Poliţiei Locale şi ai altor instituţii din Primărie, pentru a-şi urmări iubita şi a ameninţa un bărbat cu care s-a întâlnit aceasta la un moment dat, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    În 7 mai, Gheorghe Nichita a anunţat, printr-un comunicat de presă, că s-a autosuspendat din funcţia de vicepreşedinte PSD la nivel naţional, dar şi din cea de preşedinte al PSD Iaşi.

    Gheorghe Nichita este primar al Iaşiului din anul 2003, iar din iulie 2000 este membru PSD.

  • O angajată a Primăriei Iaşi cu care Nichita a avut o relaţie l-ar fi denunţat pe edil la DNA

    Potrivit unor surse judiciare, Adina Samson, în vârstă de 33 de ani, şefa Serviciului Managementului Calităţii din cadrul Primăriei ieşene, l-ar fi denunţat pe edilul Gheorghe Nichita la DNA, după ce ar fi constatat că este în permanenţă urmărită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De altfel, potrivit unor angajaţi ai Primăriei, Gheorghe Nichita şi Adina Samson aveau o relaţie amoroasă de câţiva ani, biroul unde lucrează femeia fiind alăturat celui al primarului, însă, întrucât avea bănuieli că Adina Samson îl înşeală, Nichita i-ar fi făcut cadou acesteia un telefon mobil pe care i-a instalat un program informatic, cu scopul de a o supraveghea.

    Aceleaşi surse spun că poliţiştii locali o urmăreau pe Adina Samson, pentru a-i raporta primarului cu cine se întâlneşte femeia şi unde se află aceasta.

    Totodată, primarul Iaşiului, prin aplicaţiile instalate pe telefonul mobil al femeii, avea acces la conţinutul e-mail-urilor şi mesajelor SMS trimise sau primite de către Adina Samson, mai spun sursele menţionate.

    Primarul Gheorghe Nichita a divorţat anul trecut, fosta sa soţie fiind profesoară la un liceu din Iaşi.

    Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, este suspectat de abuz în serviciu, fiind acuzat că îi folosea pe angajaţii Poliţiei Locale, instituţie subordonată Primăriei, să supravegheze anumite persoane, iar directorul Poliţiei Locale îl ţinea la curent cu toate detaliile legate de persoanele urmărite.

    Joi după-amiază, primarul Gheorghe Nichita a fost ridicat de procurorii anticorupţie de la vila sa din Copou şi adus la Bucureşti pentru audieri. După mai mult de şapte ore de audieri, el a fost reţinut, fiind suspectat de abuz în serviciu şi urmând a fi prezentat, vineri, la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare.

    Alături de el, vor fi aduşi în faţa instanţei şi şeful Poliţiei Locale ieşene, Liviu Hliboceanu, şi adjunctul său, Ştefan Avîrvarei, reţinuţi în cursul serii de joi în acelaşi dosar.

    Tot joi, procurorii DNA i-au ridicat pentru audieri în acest dosar pe trei şefi de servicii din cadrul Primăriei Iaşi, între care şi Adina Samson. Alături de Samson au fost ridicaţi Dumitru Tomorug şi Eugen Chişcă.

    Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita, pentru instigare la: folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Alături de el, au fost reţinuţi directorul general al Poliţiei Locale Iaşi, Liviu Hliboceanu, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (3 acte materiale) şi abuz în serviciu, şi Ştefan Avîrvarei, şef servicu în cadrul Poliţiei Locale, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, complicitate la abuz în serviciu, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie-aprilie 2015, Gheorghe Nichita, abuzând de funcţia deţinută, în mod repetat, i-a determinat pe Hliboceanu şi Avîrvarei, dar şi pe alţi angajaţi ai Primăriei să efectueze, personal sau prin intermediari, verificări în baze de date care conţin informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar ulterior să folosească informaţiile astfel obţinute şi să permită accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a obţine personal foloase nepatrimoniale necuvenite. În aceeaşi perioadă, Nichita, cu intenţie, i-a determinat pe ceilalţi doi inculpaţi să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin efectuarea, fie personal, fie prin intermediul altor angajaţi ai Poliţiei Locale, a unor activităţi de supraveghere a unei persoane, cu consecinţa prejudicierii intereselor legale ale instituţiei din care făceau parte şi pentru a obţine un folos nepatrimonial necuvenit.

    În cursul lunii martie 2015, spun anchetatorii, Ştefan Avîrvarei a dat ajutor unei persoane necunoscute din cadrul Primăriei municipiului Iaşi, pentru ca aceasta, la instigarea primarului, să facă transferuri bancare în valoare de 2.000 de lei în contul unui angajat al unei instituţii publice, aflată în subordinea edilului. Suma de bani reprezenta cheltuielile făcute de angajatul respectiv în timpul activităţilor de supraveghere.

    Nichita Gheorghe era ţinut la curent cu activităţile de supraveghere, în timp real, continuau şi atunci când acesta era plecat din localitate, potrivit DNA.

    În cursul lunii aprilie 2015, pentru a avea un control permanent asupra activităţilor zilnice ale persoanei supravegheate, Avîrvarei, determinat de Nichita, a achiziţionat un program informatic conceput în scopul de a asigura accesul fără drept la un sistem informatic şi a deţinut această aplicaţie pe care a pus-o ulterior la dispoziţia acestuia din urmă, în acelaşi scop. Această aplicaţie de tip “spy”, a fost instalată din dispoziţia lui Nichita pe un telefon mobil ce a fost făcut cadou ulterior persoanei supravegheate.

    În cursul aceleiaşi luni, primarul municipiului Iaşi l-a determinat pe Avîrvarei să acceseze fără drept sistemul informatic aparţinând persoanei supravegheate, în scopul de a obţine date informatice referitoare la locaţia GPS, fotografii, videoclipuri, e-mail-uri, mesaje tip SMS, transmisii de date realizate prin aplicaţii Skype, WhatsApp.

    Gheorghe Nichita este primar al Iaşiului din anul 2003, iar din iulie 2000 este membru PSD, fiind şi lider al organizaţiei judeţene a partidului, dar şi vicepreşedinte la nivel naţional.

  • Nichita, despre Adomniţei: Sunt oripilat de declaraţiile unui om politic tânăr

    Gheorghe Nichita a declarat, vineri, presei că este surprins de afirmaţiile făcute de Cristian Adomniţei, după percheziţiile făcute miercuri de procurorii DNA la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, precizând că liberalul i-a ofensat pe procurori, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Am rămas surprins de ceea ce a afirmat Adomniţei. Sunt oripilat de declaraţiile unui om politic tânăr. Dacă a fost ceea ce deduc eu, înseamnă că Adomniţei spune că acţiunea procurorilor la CJ ar fi fost generată de PSD. Este o ofensă adusă procurorilor şi ofensă pentru actul de justiţie. Nu cred că un om politic tânăr poate să facă o declaraţie mai neinspirată”, a afirmat Nichita.

    Liderul PSD Iaşi a adăugat că, probabil, Adomniţei din vânător a devenit vânat şi că şeful CJ vrea să pozeze în victimă, când el de fapt aruncă noroi către PSD.

    ”Când vede că există verificări acolo (n.r. – la Consiliul Judeţean), încearcă să spună că vinovaţi sunt cei de la PSD. Este aberant, nu mă gândeam că o să ajung să văd în Iaşi un tânăr politician care să facă asemenea afirmaţii. Adomniţei este un om fără scrupule, un grandoman şi foarte abuziv”, a mai spus Nichita.

    Şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, vizat de ancheta DNA privind fapte de corupţie, a declarat, miercuri, că nu se simte responsabil în cazul atribuirii contractului de promovare a judeţului unei firme din Iaşi, motivând că nu face parte din nicio comisie de licitaţie şi că nu ştie ce firme sunt declarate câştigătoare.

    Adomniţei a afirmat că luna trecută a aflat despre unele probleme în privinţa acordării de către CJ Iaşi a unui contract pentru servicii de promovare a judeţului, în valoare de 340.000 de lei, către firma Laser Co SRL din Iaşi şi că a ordonat demararea unui audit intern.

    El a precizat că firma Laser Co SRL a realizat diverse materiale de promovare a judeţului Iaşi şi că o parte dintre produse au fost folosite în anul 2013 într-o vizită a unei delegaţii a Consiliului Judeţean Iaşi în China.

    Întrebat cum comentează faptul că acţionari ai firmei Laser Co SRL sunt Letiţia şi Gabriel Popa, finii primarului Gheorghe Nichita (PSD), şi dacă a existat o înţelegere în 2013 în cadrul USL Iaşi în momentul atribuirii contractului, Cristian Adomniţei a răspuns: “Nu am făcut nicio înţelegere ocultă pe spatele judeţului. Când votezi Adomniţei sau PNL nu votezi o înţelegere cu PSD, cu Nichita sau cu alţii. Nu sunt la cheremul nimănui din acest punct de vedere”.

    Şeful CJ Iaşi a mai precizat că nu-l interesează speculaţiile, ci doar ca ancheta DNA să meargă până la capăt, pentru a se descoperi adevărul.

    “Problema se va lămuri, în câteva săptămâni sau luni, dar PSD nu are motive să se bucure. Să nu uite că a tăiat autostrada Iaşi – Târgu Mureş din Masterplanul de transport, iar asta va avea repercusiuni pe zeci de ani”, a declarat preşedintele CJ Iaşi.

    Adomniţei a spus că nu se simte vânat de instituţiile judiciare, dar că PSD îşi doreşte ca el să dispară din Iaşi.

    “Cei din PSD vor ca eu să dispar din Iaşi, ca ei să poată să sugrume oraşul în continuare. PSD e numai bun la vorbit şi la păcălit lumea. Nu voi lăsa lucrurile aşa, nu vreau eu să le las. Eu nu sunt responsabil în niciun fel, va trebui să lămurim cine se face responsabil”, a afirmat preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei.

    Procurorii DNA au făcut, miercuri, 21 de percheziţii, dintre care 19 la Consiliul Judeţean Iaşi, în birourile unor directori ai Direcţiei Economice, Serviciului Financiar Contabil şi Direcţiei Achiziţii, într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie şi fals, care ar fi fost comise în perioada 2013-2015.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest caz sunt în atenţia anchetatorilor DNA Iaşi preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, vicepreşedintele Alin Aivănoaei, fostul vicepreşedinte Victor Chirilă şi directorul executiv al Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, Cristina Teodora Jinga.

    Faptele cercetate de procurori vizează acordarea unui contract, prin procedura “cerere de ofertă”, societăţii Laser Co SRL Iaşi.

    Contractul, în valoare de 340.000 de lei, pentru servicii de promovare a judeţului Iaşi, semnat în 27 septembrie 2013, presupunea 16 repere şi avea durata maximă de execuţie de trei luni de la data semnării. În caz de executare cu întârziere, prestatorul putea fi obligat la plata de penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din contravaloarea serviciilor rămase de executat, au precizat sursele citate.

    Suma ar fi fost achitată firmei, iar procesul-verbal de recepţie ar fi consemnat că totul este în regulă calitativ şi cantitativ, deşi în cele trei luni ar fi fost predate doar 11 din cele 16 repere de promovare. Auditul intern al CJ ar fi sesizat neregulile, iar acest aspect i-ar fi fost adus la cunoştinţă lui Cristian Adomniţei.

    Preşedintele CJ Iaşi ar fi fost însă nemulţumit de constatările auditului intern şi ar fi ameninţat că “va lua măsuri drastice dacă ceea ce a constatat auditul ajunge la cunoştinţa publicului şi în presă”, au arătat sursele citate.

    Percheziţiile de la sediul Consiliului Judeţean Iaşi s-au încheiat după aproximativ opt ore, procurorii DNA ridicând mai multe documente.

    Avocatul Sandra Grădinaru, apărătorul unora dintre funcţionarii de la Serviciul de achiziţii vizaţi de ancheta DNA, afirma că procurorii nu au formulat nicio acuzaţie şi că nimeni nu a fost chemat la audieri.

    Acţionarii firmei Laser Co SRL sunt Elena şi Gabriel Popa, finii primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita (PSD).

    Reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi anunţau că şeful CJ, Cristian Adomniţei, a plecat, miercuri dimineaţă, la Bruxelles, pentru a participa la şedinţa Comitetului Regiunilor.

    Cristian Adomniţei, în vârstă de 40 de ani, este preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi din noiembrie 2012.

  • Ivan: Nichita trebuia doar să ia act de transferul meu de la PSD sector 1 la PSD Dobrovăţ

    Cătălin Ivan a ţinut, duminică, o conferinţă de presă la Dobrovăţ, judeţul Iaşi, alături de şeful local al PSD, Cătălin Martinuş, totodată primar al localităţii, precizând că “de la Dobrovăţ vor porni multe iniţiative pentru reformarea PSD”.

    Ivan a spus că transferul său de la PSD sector 1 la organizaţia PSD din comuna ieşeană Dobrovăţ s-a făcut în mod legal, el susţinând că deţine toate documentele care atestă acest lucru.

    “Eram membru la organizaţia locală numărul 21 din PSD sector 1 şi am aflat că să făceau presiuni pentru a fi suspendat sau chiar exclus. Pentru că eram expus unui pluton de execuţie condus de Codrin Ştefănescu, cel care a preluat PSD sector1, am cerut transferul la PSD Dobrovăţ, în judeţul Iaşi. Transferul mi-a fost aprobat la PSD sector 1, apoi mutarea este aprobată şi de PSD Dobrovăţ. Am revenit la secretariatul PSD sector 1, unde am înregistrat actele”, a declarat Cătălin Ivan.

    El a spus că a trimis actele de transfer şi preşedintelui PSD Bucureşti, Ecaterina Andronescu, cu rugăminea să le analizeze şi că, în cadrul conferinţei PSD sector1, s-a decis că nu poate face obiectul vreunei sancţiuni, întrucât nu mai este membru în PSD sector1.

    Potrivit lui Ivan, ulterior conferinţei PSD sector 1 s-a întrunit Biroul Permanent al PSD Sector 1, care, “deşi nu poate invalida o hotărâre a conferinţei, a decis, în absenţa Ecaterinei Andronescu, suspendarea” sa pentru 12 luni.

    Europarlamentarul Cătălin Ivan susţine că i-a telefonat şefului PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, pentru a-l informa că se va muta la PSD Dobrovăţ şi că a primit un acord de principiu de la acesta.

    “I-am spus că m-am transferat pentru că urmează să fiu exclus din PSD, iar Nichita mi-a răspuns «OK». Am avut acordul său, ca ieri (sâmbătă – n.r.) să aflu că Biroul Permanent Judeţean al PSD Iaşi a decis invalidarea transferului meu. Nichita avea presiuni de la Bucureşti să nu-l primească la Iaşi pe Ivan, dar trebuie să se împace cu ideea venirii mele la PSD Dobrovăţ”, a afirmat Cătălin Ivan.

    El a spus că Ecaterina Andronescu, liderul PSD Bucureşti, şi-a respectat statutul de membru vechi, care are coloană vertebrală, în timp ce la Iaşi Gheorghe Nichita cedează presiunilor de la centru.

    “Nici măcar nu m-au invitat la BPJ de la PSD Iaşi pentru a-mi exprima punctul de vedere”, a spus Ivan.

    Întrebat ce s-ar putea întâmpla, luni, în cadrul BPN al PSD, Ivan a răspuns: “Habar n-am. Nu am atâta imaginaţie. Ce pot să-mi facă, să mă aresteze preventiv? Oricum, mă aştept repede la un nou abuz împotriva mea”.

    La rândul său, şeful PSD Dobrovăţ, Cătălin Martinus, primar al localităţii, a afirmat, în aceeaşi conferinţă de presă, că este benefic pentru comuna pe care o conduce să aibă printre membrii organizaţiei PSD un europarlamentar.

    “Suntem singura comună din România care are un membru europarlamentar. Este benefic să fie membru la noi, chiar ne bucurăm”, a spus liderul PSD Dobrovăţ.

    El a mai declarat că nu îi este teamă că organizaţia PSD Dobrovăţ ar putea fi dizolvată, pentru a se forţa ulterior, excluderea din partid a lui Cătălin Ivan.

    “Eu nu nu cred asta, şi nici nu mi-e teamă. În plus, am vorbit cu mulţi primari PSD din judeţul Iaşi şi mi-au spus că am făcut un lucru bun”, a mai afirmat Cătălin Martinuş.

    Biroul Permanent Judeţean (BPJ) al PSD Iaşi a invalidat, sâmbătă, transferul europarlamentarului Cătălin Ivan de la PSD sector1 la organizaţia PSD din comuna ieşeană Dobrovăţ, surse din conducerea filialei ieşene precizând că situaţia lui Ivan va fi discutată, luni, în Biroul Permanent Naţional.

    Vineri seară, preşedintele PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, a declarat că transferul europarlamentarului Cătălin Ivan de la PSD sector1 la filiala social-democrată din comuna ieşeană Dobrovăţ s-a făcut “incorect” şi că situaţia va fi discutată în prima şedinţă a Biroului Permanent Judeţean al PSD Iaşi. Nichita a apreciat că atât Cătălin Ivan, cât şi liderul PSD Dobrovăţ, Cătălin Marinuş, edil al comunei, au greşit în acest caz.

    Cătălin Ivan a fost suspendat în această săptămână, pentru 12 luni, din PSD sector 1, el susţinând că decizia este nestatutară, întrucât între timp a devenit membru al PSD Dobrovăţ din judeţul Iaşi.

    Ivan a precizat că nu va părăsi PSD, dar că se încearcă pe toate căile să i se bareze drumul către candidatura sa la preşedinţia partidului la viitorul congres.

    Secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu a precizat, joi, că se aşteaptă din partea organizaţiei PSD Iaşi confirmarea că a fost primit Cătălin Ivan în această filială, în caz contrar suspendarea acestuia din partid pe un an rămâne valabilă.

  • Cum s-a rupt la Iaşi concordia din USL şi care e cel mai nou cal de bătaie al PDL

    Dacă în ţară, PSD a păstrat dreptul de a nominaliza candidaţi pentru 22 de consilii judeţene şi pentru 21 de mari primării, la Iaşi interesele locale puternic divergente au făcut ca USL să se destrame şi să fie anunţaţi doi candidaţi – actualul primar în funcţie Gheorghe Nichita (PSD, foto dreapta jos) şi deputatul Tudor Ciuhodaru (PC).

    Nervozitatea din interiorul PSD a fost vizibilă la liderul PSD Bacău, Viorel Hrebenciuc, care a trecut la rândul său printr-o stare conflictuală locală cu aliaţii liberali, în frunte cu primarul Romeo Stavarache. Democrat-liberalii, proaspăt întăriţi de câştigarea – nu fără controverse – a unui mandat de deputat în judeţul Neamţ, au şansa să devină principalii profitori ai faliilor din interiorul USL, deşi regiunea în sine s-a remarcat până acum ca fief al social-democraţilor.

    Mai merită notat, la capitolul lucruri importante petrecute în ultima săptămână, reizbucnirea disputelor din jurul proiectului Roşia Montană. Deşi destul de retras până acum, preşedintele Traian Băsescu a ieşit la rampă în ultimele săptămâni cu declaraţii tranşante în favoarea proiectului blocat de la Roşia Montană, ceea ce a dus deja la demisia consilierului său Peter Eckstein Kovacs, care se pronunţase deja public împotriva proiectului.

    Cu toate că sprijinul preşedintelui nu e o garanţie că exploatarea de la Roşia Montană va primi aprobările necesare, merită semnalată implicarea lui Băsescu într-o nouă controversă publică, strategie cu implicaţii electorale care i-a adus până acum mai mult câştiguri.

    De acelaşi subiect fierbinte se pregăteşte să profite şi ministrul dezvoltării şi al turismului, Elena Udrea, care a anunţat că va merge şi ea să viziteze Roşia Montană, probabil în cursul acestei luni.