“Ajuta-ma, Obi-Wan Kenobi, esti singura mea speranta!” Mesajul
printesei Leia, proiectata pentru o scurta perioada de timp cu
ajutorul robotelului R2D2 intr-o scena din “Razboiul Stelelor” din
1977, reprezinta momentul intrarii in constiinta publica a
conceptului de holograma. Trei decenii mai tarziu, in noiembrie
2010, Nasser Peyghambarian, profesor de stiinte optice la
Universitatea din Arizona, a anuntat ca echipa de cercetatori pe
care o coordoneaza a scos imaginea printesei Leia din SF si a
transpus-o in realitate.
Cercetatorii folosesc imagini ale subiectului filmate cu 16
camere de luat vederi, din toate unghiurile posibile; imaginile
sunt apoi transmise prin internet spre laboratorul in care laserele
reproduc imaginea tridimensionala. “Diferenta este, insa, ca
hologramele nu sunt la fel de rapide ca si cele de la Hollywood”,
specifica Peyghambarian: imaginile se misca mult mai sovaielnic,
modificandu-se pe ecran la fiecare doua secunde, mult mai lent
decat videoul, care ruleaza cate 30 de cadre pe secunda.
Reprezentarea holografica apare si se misca avand detalii
aparent solide, pana in momentul cand privitorul incearca sa o
atinga si cand, evident, nu inregistreaza nicio senzatie. “Imagini
tridimensionale sunt prezente in filmele SF de mai multe decenii.
In ultima perioada insa au aparut tehnologii promitatoare in zona
digitala si a televiziunii, iar ele se vor dezvolta in anii
urmatori”, spune Takayuki Hoshi, unul dintre cercetatori.
Dupa televizorul 3D, cea mai noua tehnologie home-cinema, ar
putea urma deci in cativa ani televizorul holografic. Prin
intermediul unui holo-TV, imaginile vor fi proiectate in mijlocul
camerei si vor putea fi vizionate din orice unghi, fara a fi nevoie
de ochelari 3D. Fanii hologramelor au numit tehnologia “Star Wars”,
dupa scena din film cu printesa Leia.
Grupul de media NHK, echivalentul japonez al BBC, s-a angajat sa
creeze primul holo-TV din lume pana in anul 2016. Compania a alocat
2,8 miliarde de lire pentru dezvoltarea primelor televizoare
holografice, bani obtinuti in urma unor sponsorizari de la Sony si
Mitsubishi, si a trimis ingineri in America, unde cercetatorii au
pus la punct tehnici holografice de baza.
Conform Lisei Dhar, senior technology manager la Universitatea
din Illinois si expert in materiale holografice, cercetari
inovatoare in domeniul hologramelor au loc in prezent la multe
dintre laboratoarele companiilor de tehnologie. “Pentru a vedea
filmele holografice la domiciliu, trebuie sa mai asteptam insa un
deceniu”, crede Dhar.
Jun Murai, om de stiinta cunoscut ca “parintele internetului
japonez” si consilier la NHK, spune ca prin utilizarea acestei
tehnologii, Cupa Mondiala de Fotbal de la Tokyo din 2022 va putea
fi transmisa pe un stadion din Londra, unde jucatorii holograme ar
parea atat de reali, incat fanii ar crede ca participa la meci.
Potrivit unui inginer de la Sony, holo-TV-urile vor consta intr-un
dispozitiv plat pus pe podea, insotit de lasere care ar proiecta
apoi spectacolul in mijlocul camerei. “Cu fire care ruleaza pe sub
covor, utilizatorii vor putea umple camera cu jucatorii unui meci
de fotbal sau cu eroi de la Hollywood ce sar printre canapele”,
crede inginerul.
Televizoarele nu vor fi insa singurele dispozitive ce vor adopta
tehnologia. Pana la sfarsitul anului 2015, telefoanele mobile vor
deveni suficient de avansate pentru a proiecta imaginea
tridimensionala a persoanei care suna, potrivit estimarilor IBM,
cel mai mare furnizor de servicii pentru computere. Compania isi
consulta la fiecare sfarsit de an cei 3.000 de cercetatori pentru a
determina cinci idei cu cele mai mari sanse de a deveni realitate
in urmatorii cinci ani, iar convorbirile holografice proiectate de
telefonul mobil conduc topul din 2010.