BusinessMagazin

Tag: NFT-uri

  • Fitness în metavers: cum poţi să faci sport, deşi nu prea vrei

    Nu reuşeşti să te dai jos de pe canapea pentru a face mişcare? Nu poţi ajunge la sală? Dacă ai fi remunerat fiecare lună pentru cât de multă mişcare ai făcut ai reuşi să te mobilizezi? Dacă te-ai putea transpune într-o sală de sport cu ajutorul realităţii virtuale, ai fi mai consecvent? Un start-up local dezvoltă o aplicaţie de fitness bazată pe tehnologia blockchain şi de realitate virtuală, plus alte tehnologii de ultimă generaţie, pentru a motiva oamenii să facă sport şi să aibă un stil de viaţă sănătos, punându-le la dispoziţie un întreg ecosistem adaptat pentru era metaverse ce va cuprinde inclusiv partea de nutriţie şi mindfulness.

     

    În acest moment, noi avem gata MVP-ul aplicaţiei noastre de «active lifestyle», este o aplicaţie Fit2Earn Web 3. Ce înseamnă acest lucru? Că este conectată şi la blockchain, autentificarea se face pe bază de NFT-uri, dar conţinutul şi interacţiunea ta ca utilizator este aceeaşi ca în orice aplicaţie de fitness clasică. Normal că ne străduim din răsputeri să venim cu un conţinut special – o să avem peste 300 de antrenamente diferite încă de la început. În acest moment sunt peste 400 de antrenamente filmate – printre care circuite clasice, yoga, pilates, functional training, body pump ş.a.m.d., tot felul de clase care efectiv fac ca utilizatorul să îşi dorească să facă sport şi să facă ceva ce-i place. Dar, pe lângă zona de conţinut, vom avea partea de remunerare pentru faptul că faci mişcare, iar acesta este un diferenţiator din ecosistemul nostru”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Antonio Enache, cofondator şi CEO al Sense4FIT. El a explicat că pentru a fi recompensat, un utilizator trebuie să îşi conecteze ceasul inteligent sau brăţara de fitness astfel încât aplicaţia să poate avea datele reale şi dovada faptului că persoana chiar a făcut mişcare, iar astfel va putea primi tokens ce se vor putea transforma în bani. „De multe ori faptul că noi trebuie să slăbim două trei kilograme sau vrem să fim o versiune mai bună a noastră nu ne motivează să ne dăm jos de pe canapea şi să facem mişcare. Dar dacă ţi se spune că dacă te dai jos de pe canapea şi o să faci mişcare luna asta, sunt şanse să câştigi undeva între 400 şi 500 de lei pentru că ai fost disciplinat, în momentul acela în care tu ca om ştii că pierzi ceva, te activezi şi asta se întâmplă în orice aspect al vieţii noastre.”

    Start-up-ul dezvoltă un întreg ecosistem sub marca Sens4FIT în centrul căruia se află aplicaţia de mobil prin intermediul căreia utilizatorii vor avea acces în primă fază la conţinut video cu antrenamente de diferite tipuri, iar apoi şi la servicii de nutriţie şi mindfulness. Aplicaţia Sense4FIT se diferenţiază însă de alte aplicaţii de fitness disponibile acum pe piaţă tocmai prin faptul că foloseşte cele mai noi tehnologii precum inteligenţă artificială, realitate virtuală, blockchain şi metaverse pentru a motiva utilizatorii să aibă un stil de viaţă sănătos. Accesul în aplicaţia Sense4FIT se face pe baza de recomandare, iar dacă utilizatorii vor să aibă acces şi la partea ce include recompense pentru mişcarea făcută trebuie să plătească o taxă de membru, care în acest caz este de fapt preţul unui NFT, start-up-ul având şi propria criptomonedă, token. În acest moment, echipa Sense4FIT lucrează la versiunea aplicaţiei pentru Android, iar soluţia este testată momentan cu circa 200 de utilizatori de iOS. „Până la finalul anului ne dorim să avem 100.000 de utilizatori în aplicaţie. Este un prim obiectiv foarte mare, să avem o lansare de succes, să avem şi tokenul ecosistemului nostru lansat pe
    1-2 exchange-uri din top 5 mondial, nu pot da numele acum, dar vorbim de exchange-uri din zona de blockchain mari care au medii peste 10 milioane de utilizatori pe zi”, a subliniat Antonio Enache. Lansarea oficială a aplicaţiei va avea loc în circa o lună, iar pentru anul viitor, start-up-ul deja are planuri mari, inclusiv crearea unui sistem de franciză pentru deshiderea unor săli de fitness marca Sense4FIT oriunde în lume.

    „Până la finalul anului următor, cred cu tărie că putem să avem peste 500.000 de utilizatori, să fim pe toate continentele ca şi utilizatori în aplicaţie şi în funcţie de unde vom avea tracţiunea cea mai mare ca adopţie, acolo vom deschide săli de fitness. Deja avem cereri în zone în care efectiv oamenii ne aşteaptă pentru a deschide primele francize cu săli fizice”, a punctat el, adăugând că o franciză Sense4FIT va costa între 70.000 şi 130.000 de dolari. „Pentru o sală de sport nu este mult în contextul în care o sală de sport poate să coste şi jumătate de milion de dolari şi 300.000 de dolari şi 200.000 de dolari dacă este o sală de sport cu foarte multe accesorii. Sala noastră de sport este o sală de functional training,  combinaţii de crossfit şi functional training cu foarte multe accesorii, dar nu aparate de fitness. Gândiţi-vă că o bandă de fitness costă între 5.000 şi 7.000 şi chiar 10.000 de euro. Dacă vrei să-ţi utilizezi sala cu zece benzi de alergat poate costa 50.000 de euro. Oamenii sunt însă mult mai atraşi de zonă de comunitate, a face antrenament în grup, a face clase, dar nu orice clase, ci clase într-un functional training studio unde oamenii se pot grupa între 15 şi 30 la un antrenament.”

    Start-up-ul a creat inclusiv o aplicaţie pentru sălile de sport unde vor fi amplasate trei plasme mari pe care vor rula videouri în care se va exemplifica exerciţiul pe care fiecare persoană trebuie să îl facă la fiecare staţie. „Acea aplicaţie este gata. Avem inclusiv o aplicaţie gata în zona de Sense4FIT manager, de unde vom gestiona toate salile de fitness din ecosistem din franciză. Este o aplicaţie care efectiv îţi arată în timp real fiecare om care intră în sală, economia, cine cum a plătit abonamente, cine s-a logat cu NFT-ul  şi multe alte elemente de flow.” Pentru a susţine dezvoltarea întregului ecosistem Sense4FIT pentru fitness, nutriţie şi mindfulness, start-up-ul se află în prezent în curs de a atrage finanţări în valoare de 2 milioane de dolari, urmând să ajungă astfel în total la investiţii de peste 4 milioane de dolari. „La început investiţia mea a fost de peste 100.000 euro. După ce investitorii au început să vadă calitatea flow-ului pe care îl avem, obiectivele, dar şi modul în care lucrăm, au început să se uite la echipă, la pitch deckul nostru, la obiectivele proiectului, nivelul de implementare, obiectivele de marketing, modul în care înţelegem şi vedem lucrurile, şi toate acestea au deblocat foarte multe resurse financiare prin investitorii pe care noi i-am atras. După prima etapă în care eu eram singurul investitor, am deblocat foarte mulţi investitori care au venit alături de noi în prima rundă“, a precizat Antonio Enache. El a pornit proiectul în urmă cu circa un an şi jumătate cu ideea de a crea o platformă online pentru fitness, nutriţie şi mindfulness, business pe care de altfel deja îl avea de mai mulţi ani, dar în mediul offline. Până acum, printre investitorii în Sense4FIT se numără atât fonduri de investiţii din SUA şi exchange-uri de criptomonede din străinătate, cât şi business angels. „Avem ca investitori fonduri precum BullPerks şi SolrDao, BHero ca şi platformă de launchpad, IXFI Exchange, plus business angels. Iar acum suntem într-un proces în care strângem încă două milioane de dolari în următoarele 5-6 săptămâni. Ştiu că cineva, mai ales din lumea afacerilor, poate spune că este un timp foarte scurt, doar că avem foarte mulţi investitori şi fonduri de investiţii deja on board şi avem auditul făcut, iar businessul este atractiv pentru foarte multă lume. În acest moment suntem contactaţi de pe toate continentele de fonduri de investiţii şi ne bucurăm că produsul nostru este înţeles şi dorit pe toate continentele şi acest lucru ne entuziasmează, dar în acelaşi timp punem multă presiune pe noi pentru că ne dăm seama cât avem de muncă – acum muncim câte 16 ore pe zi continuu fără exagerare“, a punctat Antonio Enache.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Antonio Enache, cofondator şi CEO al Sense4FIT

    Ce face? Dezvoltă un întreg ecosistem pentru fitness, nutriţie şi mindfulness bazat pe cele mai noi tehnologii precum inteligenţă artificială, realitate virtuală şi blockchain.

    „La început, investiţia mea a fost de peste 100.000 euro. După ce investitorii au început să vadă calitatea flow-ului pe care îl avem, obiectivele, dar şi modul în care lucrăm, au început să se uite la echipă, la prezentarea noastră, la obiectivele proiectului, nivelul de implementare, obiectivele de marketing, modul în care înţelegem şi vedem lucrurile, şi toate acestea au deblocat foarte multe resurse financiare prin investitorii pe care noi i-am atras. După prima etapă în care eu eram singurul investitor, am deblocat foarte mulţi investitori care au venit alături de noi în prima rundă.“

    2. Invitat: Alexandru Iancu, manager al ecosistemului Humans.ai.

    Ce face? Dezvoltă soluţii AI pentru crearea unor identităţi digitale şi adaptarea businesurilor la era Web 3.0.

    „Am avut o rundă de finanţare în luna septembrie a anului 2021, care a fost o rundă privată de investiţii unde am reuşit să strângem peste 9 mil. dolari, atât prin intermediul fondurilor de investiţii, cât şi investitorilor privaţi. Ulterior, am avut o rundă publică de vânzare în parteneriat cu cei de la Polkastarter, care în domeniul de cripto/ blockchain sunt una din cele mai mari platforme de lansare a proiectelor, şi acolo am strâns peste 1.100.000 de dolari. Am strâns prin aceste două runde de finanţare peste 10 milioane de dolari.“

    3. Invitat: Alexandra Bogatu, fondator al Rezident.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă de închiriat apartamente în regim hotelier.

    „Am început în urmă cu patru ani, de la trei apartamente, dar anul viitor o să avem circa 80 de apartamente pe platformă. Practic, suntem un «one stop shop» pentru absolut toate nevoile celor care vor să închirieze în regim hotelier şi nu ştiu cum să înceapă. De asemenea, anul trecut am înregistrat afaceri de 500.000 de euro, iar anul acesta preconizăm o creştere de minim 40%. Începând cu anul viitor o să înregistrăm creşteri şi mai mari pentru că o să avem şi noi locaţii în platformă.”

    Sfatul expertului

    Invitaţi: Andreea Baciu, Chief Culture Officer în cadrul UiPath, şi Bogdan Apostol, cofondator şi CEO al Nestor – start-up-ul local ce a dezvoltat o platformă de „people intelligence”

    Rolul unui advisor în cadrul unui start-up tech

    Bogdan Apostol: „Feedbackul Andreei nu se limitează numai la produs în sine, ci se extinde pe multe arii de strategie de business – de la integrarea mai bună a provocărilor de actualitate a departamentelor de HR, până la a ne cristaliza mai bine poziţia şi oferta în sine pe piaţă, toate fiind cumva definitorii pentru a articula mai bine viziunea şi misiunea noastră pe care o avem în piaţă. Şi aici ne referim la o piaţă globală, nu neapărat la o piaţă locală, adică încorporarea unei viziuni globale într-un produs care să satisfacă nevoile reale din piaţă.“

    Andreea Baciu: „Produsul, oricât de bun ar fi, şi oricât de deştept ar fi algoritmul, oricât de bine poziţionat în piaţă ar fi, oricât de avansat ca şi tehnologie, până nu îl cumpără clientul care vine şi zice: produsul acesta îmi aduce valoare sau tehnologia asta face ceva – creşte productivitatea, mă ajută în eficienţă, scade costurile, îmi accelerează creşterea, etc., orice indicator de business au ei pe care îl măsoară, nu este suficient. În acelaşi timp, este mai important ca în primul rând să asculte ce zic aceşti clienţi şi să vadă ce spun, să fie într-adevăr un produs care este vandabil şi pe care clienţii l-ar cumpăra, şi în al doilea rând să facă lucrurile astea cu oameni care sunt acolo pe termen lung pentru că într-un start-up, de la idee la a genera primul produs, la a-l pune în piaţă şi după aceea la a începe să îl creşti sunt ani, nu luni. Şi atunci oamenii pe care-i aduc lângă ei au nevoie de o rezilienţă incredibil de mare, au nevoie să creadă cu tărie în beneficiile produsului şi să vadă viziunea ce va fi atinsă la un moment dat, dacă va fi atinsă, şi să comunice foarte direct şi foarte deschis între ei, adică nu este loc de politici, nu este loc de a lăsa pe mâine ce poţi face astăzi.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum vor muzeele să obţină fonduri noi şi să-şi refacă finanţele afectate de pandemie

    Ca să obţină fonduri noi şi să-şi refacă finanţele afectate de pandemie, muzeele apelează la ultimele noutăţi în materie de tehnologie, adresându-se celor care şi-ar dori să-şi alcătuiască sau extindă colecţia de artă, dar nu o pot face din cauza disponibilităţii lucrărilor.

    Acestea decid, spre exemplu, să colaboreze cu galerii de artă, care, la rândul lor, au parteneriate cu firme care creează reproduceri digitale ce pot fi afişate pe ecrane LED pentru a fi expuse acasă sau unde se doreşte, însoţite de jetoane nefungibile, scrie New York Times.  Astfel, cei care vor să deţină tablouri pe care nu le-ar putea găsi pe piaţă fiindcă fac parte din colecţiile muzeelor pot achiziţiona un exemplar al lucrării în ediţie limitată. Un exemplu ar fi dealerul de artă Unit London, care a colaborat cu o firmă din Florenţa, Cinello, pentru crearea unor reproduceri digitale ale unor picturi deţinute de Pinacoteca Ambrosiana sau Uffizi, printre care „Portretul unui muzician” de Leonardo da Vinci sau „Madonna cu sticletele” a lui Rafael. S-au realizat câte nouă reproduceri din fiecare, cu preţuri de până la 550.000 de dolari, muzeele deţinătoare ale operelor de artă primind jumătate din suma obţinută din vânzări.

    Muzeul Belvedere din Viena a preferat să nu vândă reproducerea întreagă a unei lucrări, alegând în schimb să împartă tabloul „Sărutul” al lui Gustav Klimt în 10.000 de imagini mici corespunzătoare câte unui NFT, la preţul de 1.850 de euro bucata. British Museum a încheiat un acord cu o platformă de NFT-uri, LaCollection, prin care vinde reproduceri digitale ale unor lucrări aparţinând unor artişti ca J.M.W Turner şi Katsushika Hokusai, la preţuri de până la 40.000 de dolari.

     

  • Blockchainul, ciobanul şi mioriţa

    Proiectul „Strămoşi” a început în martie 2021 cu scopul de a realiza o fuziune între tradiţie, artă modernă şi tehnologia de bază din spatele criptomonedelor. A rezultat o colecţie de circa 10.000 de NFT-uri create pe blockchainul Elrond şi unul dintre cele mai inovatoare proiecte de promovare turistică a României.

     

    Sabin Stănescu, project manager al asociaţiei nonguvernamentale @Romania, aflată în spatele proiectului „Strămoşi”, a fost mereu un entuziast al turismului şi călătoriilor, pasiune ce l-a determinat să studieze management turistic în cadrul unei universităţi din Bucureşti. După terminarea facultăţii, a lucrat în imobiliare, motorsport, marketing, producţie media şi, înainte de a da glas iniţiativei @Romania, a lucrat timp de doi ani într-o firmă de implementare a tehnologiei blockchain în Budapesta, aflată la început de drum. Start-up-ul a fost achiziţionat şi integrat ulterior într-un proiect mai mare. Astfel, reîntors în ţară, Sabin Stănescu a ales să se concentreze pe modul în care tehnologia, după spusele lui, poate schimba în mai bine România şi percepţiile care se învârt în jurul ei.

    „Nu am ales Elrond pentru că este o echipă românească sau un start-up local de succes, ci deoarece credem cu tărie că tehnologia pe care o dezvoltă este una revoluţionară şi va schimba în bine modul în care relaţionăm şi tranzacţionăm. Însă am găsit în comunitatea Elrond mulţi oameni cu care împărtăşim aceleaşi valori şi de la care am primit sprijin la fiecare pas”, explică Sabin Stănescu.

     

     

    Foto: Sabin Stănescu, project manager @România

     

    @Romania a luat naştere în prima jumătate a lui 2019, după ce fondatorii au observat că unele dintre cele mai la îndemână mijloace de promovare turistică nu erau folosite şi gestionate corespunzător. Grupul a început cu un cont pe Instagram şi, odată cu creşterea puternică a platformei, a efectuat tranziţia către TikTok, urmând să strângă până acum o audienţă combinată de peste un milion de urmăritori pe social media.

    Cele 10.000 de NFT-uri (non-fungible tokens) din cadrul proiectului „Strămoşi” vor avea rolul de tokenuri de guvernare în limbajul de specialitate DAO (descentralized autonomous organization) @Romania, sunt generate algoritmic din peste 700 de trăsături diferite şi pot fi colecţionate sau tranzacţionate ca proprietăţi virtuale. Pentru a le achiziţiona, este nevoie de un portofel Elrond sau de Maiar, aplicaţia companiei Elrond Network. „Planul de la început a fost să facem ce putem cu resursele disponibile şi să pregătim o platformă proprie (…) De aici încolo ne dorim să dezvoltăm o platformă descentralizată de turism şi promovare turistică pe blockchainul Elrond, să dezvoltăm 10 noi obiective turistice în ţară şi să creştem durabil numărul de turişti străini anuali”, afirmă Sabin Stănescu, adăugând că proiectul va continua în paralel munca de promovare pe reţelele de socializare. În consecinţă, @Romania plănuieşte să extindă numărul de platforme şi nivelul de acoperire, cât şi să ofere burse şi granturi creatorilor de conţinut.

    Pentru mai mult context, NFT-urile constituie implementarea unui certificat blockchain impermutabil care, odată ataşat unei opere de artă sau oricărui alt fel de obiect digital, este capabil să îi ateste originea şi autenticitatea. De asemenea, blockchainul stochează orice istoric de tranzacţionare onchain şi atestă evoluţia valorii în timp. „Dacă Picasso sau Michelangelo ar fi avut posibilitatea să folosească această tehnologie, am fi putut avea o atestare exactă a întregii lor opere, am şti exact ce a fost pierdut, ce a fost distrus şi nu am avea surpriza de a descoperi opere pierdute sau necunoscute la un moment ulterior.

    „Sabin Stănescu argumentează că relevanţa artei este dată de relaţia dintre artist şi privitor, iar – în acest sens – NFT-urile rezolvă şi democratizează modul în care putem crea şi tranzacţiona artă. Totodată, putem observa deja primele etape ale fazei de tranziţie de la ceea ce percepem momentan ca internet la aşa-numitul metaverse, fenomen susţinut şi de decizia Facebook de a-şi schimba numele în „Meta”. Dacă în ultimii 20 de ani internetul a reuşit să depăşească graniţe şi să formeze comunităţi de oameni interesaţi de o multitudine de subiecte, lucrurile se pot schimba radical în prezent şi vor progresa mult mai rapid ca înainte.

    „Expoziţiile vor exista online în spaţii şi comunităţi virtuale unde oricine este liber să participe, din orice colţ al planetei, la orice moment, atât timp cât dispune de un telefon mobil şi conexiune la internet. Probabil o să vedem multiple implementări de realitate augmentată, expoziţii de artă digitală in spaţii reale şi artă tranzacţionată prin NFT-uri”, continuă Sabin Stănescu. În ceea ce priveşte problemele turismului românesc, mai ales într-o perioadă marcată de declinuri uriaşe, provocate de criza sanitară, managerul de proiect consideră că ne putem plânge cu privire la faptul că nu se schimbă nimic sau putem încerca la fel de bine să facem ceva pe cont propriu, refuzând să creăm o lungă listă prin care să criticăm fiecare nereuşită privind promovarea României. Aici, rolul segmentului DeFi (descentralized finance), prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare, ar aduce viteză de reacţie şi costuri reduse de implementare şi tranzacţionare de care au nevoie unele businessuri care caută să se reinventeze.

    „Alegem totuşi să facem un fel de «hard-wire», un sistem care nu vine să îl înlocuiască sau să îl îmbunătăţească pe cel tradiţional, ci unul care creează un ecosistem independent de turism şi promovare turistică în care oricine să poată participa.” Mai mult, perspectivele artiştilor digitali de pretutindeni devin tot mai bune în vreme ce reuşesc să se adapteze la noul statu-quo şi să creeze în jurul lor un brand şi o comunitate, iar varietatea metodelor de monetizare pare că se poate îmbina uşor cu industria turismului. „Cred că urmează o perioadă dură pentru criticii de artă, pentru zona de galerii si muzee de artă modernă şi contemporană. Arta se va îndrepta în direcţia în care dictează majoritatea şi se va ramifica în acelaşi timp în direcţia indicată de fiecare procent din minoritate. Nu este un proces pe care să îl poată prezice sau controla cineva. Criticul de artă nu mai există, a fost înlocuit de influencerul de NFT-uri şi cât de curând este posibil ca şi el să nu mai fie relevant”, a declarat Sabin Stănescu pentru BM.

  • Noul loc de joacă al… vulpii

    Creative Hacks, prima colecţie locală de NFT-uri realizată alături de artişti români, a marcat începutul unui trend care va schimba cu siguranţă perspectivele operelor de artă în viitorul apropiat, creatorii de conţinut profitând de unul dintre cele mai în vogă trenduri din industria cripto. Cum pot ajunge galeriile de NFT-uri o realitate recurentă în România de-a lungul următorilor ani?

    Certificatele de autenticitate NFT (non-fungible tokens) au devenit o oportunitate unică pentru artiştii din mediul digital, aceea de a conferi dovada dreptului de proprietate şi evidenţa istoricului de opere de artă, de a monetiza arta digitală, dar şi de a genera venituri pasive din vânzările ulterioare sub formă de drepturi de autor.

    În acest sens, compania Mirinda, prezentă pe piaţa din România prin grupul PepsiCo, a lansat „Creative Hacks”, prima colecţie locală de NFT-uri cu tema „Creative New World”/„Noua lume creativă”, alături de artişti români. Unitatea stilistică a seriei de NFT-uri este dată de tema de lucru propusă de brand şi de mijloacele 3D puse la dispoziţie ca punct de plecare pentru fiecare lucrare.

    „Ştim că generaţia Z tratează creativitatea cu mult profesionalism aşa că ne-am propus să le oferim mentorat de la cei mai buni oameni din domeniu şi unelte profesionale pentru a-şi duce creativitatea la un alt nivel. Astfel, abordarea noastră a fost asemănătoare cu cea a unui accelerator de start-up-uri în care creativitatea devine atât bilet de intrare, cât şi monedă de schimb. Era o alegere cât se poate de naturală având în vedere faptul că mulţi dintre oamenii din agenţie erau deja adânc scufundaţi în lumea NFT-urilor. Faptul că avem un client fără prea multă frică de nou şi cu o dorinţă asumată de a testa şi de a învăţa a rezultat inevitabil în transpunerea NFT-urilor ca parte a unei campanii de mare anvergură”, spune Daian Man, care ocupă funcţia de creative mastermind în cadrul colecţiei de NFT-uri.

    Compania Mirinda prezentă pe piaţa din România prin grupul PepsiCo, a lansat „Creative Hacks”, prima colecţie locală de NFT-uri cu tema „Creative New World”/„Noua lume creativă”.alături de artişti români.

    În cadrul evenimentului, care a avut loc în perioada 19-29 august, au participat mai mulţi tutori – artişti consacraţi care au la activ mai multe lansări de NFT-uri pe diverse platforme internaţionale, printre care se numără şi Tammy Lovin, designer industrial şi singurul artist român care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami, cea mai mare conferinţă din industria cripto şi prima conferinţă majoră de business organizată în SUA de la începutul pandemiei.

    Astfel, „Creative Hacks” s-a desfăşurat în primul rând pentru descoperirea de talent, cât şi pentru educarea printr-o serie de tutoriale şi cursuri conduse de tutori, oferindu-le expunere celor care se înscriu în proiectul de mentorat. 

    „Creativitatea e aceeaşi mereu, ea nu s-a schimbat, ce s-a schimbat însă este spectrul uneltelor şi mediilor prin care se poate manifesta. Generaţia Z (cei născuţi între sfârşitul anilor ă90 şi 2012 – n.r.) are la dispoziţie mai multe unelte şi moduri de a-şi exprima creativitatea decât toate celelalte generaţii care au existat înaintea lor. Inspiraţia e imprevizibilă şi eluzivă precum o vulpe, nu ai cum să ştii de unde o să sară, însă te ajută să îi cunoşti teritoriul. Pe scurt, nu cred că există o reţetă universală pentru a-ţi accelera inspiraţia, însă pe mine mă ajută să mă plasez printre oamenii creativi pentru a da drumul «la robinet»”, consideră Daian Man.

    Printre provocările poziţiei de creative mastermind se numără dificultatea de a înţelege faptul că trendurile sunt asemenea unor valuri, aflate în continuă schimbare şi, după cum spune Daian Man, la fel ca o navă pe o mare furtunoasă, agenţia de creaţie are sarcina de a naviga cât mai eficient printre valuri înainte de a putea arunca vreo ancoră şi de a se concentra asupra unei idei specifice.

    Momentul respectiv depinde de o combinaţie de factori măsurabili precum forţa de penetrare şi parcursul trendului la noi în ţară, rata de adopţie la nivel global, abilitatea de a-l integra în valorile şi tonul general al brandului, la care se adaugă în mod evident o doză sănătoasă de risc asumat, atât din partea agenţiei, cât şi din cea a clientului.

    „În consecinţă, Creative Hacks încearcă să reprezinte o situaţie win-win, datorită faptului că punem la dispoziţia tinerilor creativi atât unelte care să le permită să înveţe şi să-şi ascută aptitudinile de la distanţă, cât şi prin tutorat live în cadrul workshopurilor creative. Mai mult de atât, pentru a le oferi un plus de valoare, participanţii au acces la grupuri online unde sunt în contact cu mentorii din cadrul workshop-urilor, dar şi o oportunitate reală de a-şi face numele cunoscut atât prin afilierea cu aceşti guru, cât şi prin expunerea lucrărilor generate în cadrul sesiunilor creative în prima galerie pentru NFT-uri de la noi din ţară.”

    Daian Man este de părere că, deşi până acum cea mai sigură cale prin care un artist putea să se asigure că truda îi va fi remunerată era să moară şi mai apoi să devină faimos, peisajul actual arată mai promiţător ca niciodată, referindu-se în primul rând la trei factori cheie: celebritate, bani şi succes pe plan internaţional.

    Daian Man: „Dacă luăm în calcul ritmul accelerat al digitalizării şi progresele remarcabile în tehnologiile de augmentare a realităţii, cred că este doar o chestiune de timp până când mare parte a activităţilor care până acum erau inexorabil conectate cu fizicul vor fi «traduse» într-o oarecare măsură şi în digital. Aşa că galeriile digitale vor deveni o realitate recurentă, dar nu cred că formatul lor actual (septembrie 2021) e cel mai propice pentru a transmite emoţia creaţiilor artistice”.

    Totuşi, toate aceste aspecte sunt completate de abilitatea de a-ţi găsi nişa la momentul potrivit, mii de ore de muncă, sute de zile de dubii şi crize existenţiale, o oră pentru a-ţi crea un portofel cripto, un minut dedicat aşa-numitului proces de „minting”, adică de încărcare a NFT-ului, urmând să îl convingi apoi pe cel care navighează prin marea de NFT-uri să dea click pe lucrarea ta.

    „Dacă luăm în calcul ritmul accelerat al digitalizării şi progresele remarcabile în tehnologiile de augmentare a realităţii, cred că este doar o chestiune de timp până când mare parte a activităţilor care până acum erau inexorabil conectate cu fizicul vor fi «traduse» într-o oarecare măsură şi în digital. Aşa că galeriile digitale vor deveni o realitate recurentă, dar nu cred că formatul lor actual (septembrie 2021) e cel mai propice pentru a transmite emoţia creaţiilor artistice”, adaugă Daian Man.

    Cel mai probabil, creşterea valorii lucrărilor de la începutul „boom-ului” marcat de NFT-uri va rămâne o constantă în viitorul apropiat, iar NFT-urile vor fi traduse în lucrări din ce în ce mai complexe ce vor îmbina creatori şi discipline care, cel puţin la prima vedere, nu par a avea prea multe în comun.

    Deşi nu putem afirma că generaţia Z este mai creativă decât generaţiile anterioare, întrucât nu avem vreun studiu internaţional care să ne vorbească cu certitudine despre un anumit „indice al creativităţii”, odată cu accesul la unele unelte/aplicaţii care încurajează şi recompensează creativitatea, randamentul va creşte automat în termeni de volum, poate chiar şi la nivelul calităţii.

    „Nu vreau să tai elanul nimănui fiindcă ştiu cât e de rău să fii descurajat, însă o să vă spun o minipoveste. Acum 3 ani l-am întâlnit pe o bancă pe unul dintre cei mai mari artişti contemporani ai României (nu vreau să-i dezvălui numele însă el insista să-i spun Moş Ion Roată). Lângă acest mare artist stătea pe bancă unul dintre curatorii galeriei care-l reprezenta. Din vorbă-n vorbă am ajuns să discutăm despre artă digitală şi visul meu de a-mi face un nume în acest domeniu, moment în care mi s-a pus o mână pe umăr şi cu o oarecare resemnare mi s-a spus «ştii că galeriile au deja cărţile făcute pentru următorii 10 ani, nu?». Deci dacă eşti un artist tânăr şi citeşti asta, să ştii că o să fie greu şi, va trebui să faci lucruri pe care nu vrei să le faci, la momente inoportune, doar ca să supravieţuieşti, dar să ştii că există o şansă reală să ajungi unde ţi-ai imaginat că vei ajunge, atât timp cât nu-i vei asculta pe cei care-ţi spun că lucrurile sunt «bătute în piatră»”, a declarat Daian Man pentru BM.

    Tammy Lovin — designer multidisciplinar – Personal Heaven

    Illustrescu –  ilustrator şi creative educator pe toate platformele digitale  – Creative Endeavors