BusinessMagazin

Tag: Nextebank

  • Antreprenorii pot beneficia de credite de 22.000 – 110.000 lei, garantate de instituţiile europene

    Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii au lansat pe 19 octombrie la Bruxelles creditul EaSI pentru microîntreprinderi garantat de UE, sub Programul pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială – EaSI, încheind convenţii cu cinci instituţii de finanţare din cinci ţări europene, printre care şi Nextebank, prima bancă din România care intermediază creditul respectiv. 

    Valoarea creditului EaSI poate fi între 22.000 lei şi 110.000 lei, fiind acordat exclusiv în lei, pentru o perioadă de creditare de până la maxim 60 de luni. Companiile eligibile trebuie să aibă minim 12 luni de activitate, o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro şi maxim 10 angajaţi, la momentul obţinerii finanţării. 

    Creditul poate fi destinat atât investiţiilor, cât şi capitalului de lucru necesar microîntreprinderilor din aproape toate sectoarele de activitate, inclusiv cel agricol, indiferent de forma juridică de organizare a microîntreprinderii (SA, SRL, PFA, Producatori agricoli, etc). Rambursarea creditului EaSI este flexibilă, calendarul de rambursare putând fi personalizat în funcţie de nevoile microîntreprinderii, inclusiv în rate sezoniere.
    Spre deosebire de un credit standard, întreg procesul şi documentaţia pentru întocmirea dosarului de credit sunt mult simplificate. Astfel, accesarea EaSI nu presupune avans pentru planurile de investiţii şi nici garanţii din partea clientului, întrucat creditul este garantat de către Comisia Europeana şi FEI prin intermediul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială. Garanţia este gratuită şi acoperă 80% din valoarea creditului; pentru restul de 20% Nextebank nu solicită garanţii suplimentare.

    Un program similar a fost lansat în premieră la nivel naţional, în 2012, de către PATRIA Credit IFN. Ulterior, în mai 2015, Nextebank a preluat portofoliul PATRIA Credit şi a continuat să sprijine dezvoltarea microîntreprinderilor, obţinând acordul Comisiei Europene şi al FEI pentru lansarea creditului EaSI.
    “În ultimii ani, antreprenorii români au început să dezvolte proiecte din ce în ce mai inovative, însă dezvoltarea lor este îngreunată de lipsa garanţiilor necesare obţinerii de credite. Misiunea pe care Nextebank o preia de la PATRIA Credit este să propună soluţii de creditare simple şi rapide, flexibile şi personalizate pentru afaceri mici cu planuri mari, chiar dacă firmele nu au garanţiile necesare obţinerii finanţării”, a declarat Bogdan Merfea, CEO Nextebank.

    “Principalul scop al programului EaSI, estimat să mobilizeze cca 237 milioane de euro, este de a veni în ajutorul microîntreprinderilor care vor să se dezvolte, dar nu dispun de susţinerea financiară necesară. Programul îşi propune, astfel, să susţină dezvoltarea de noi locuri de muncă prin acordarea împrumuturilor către aproximativ 20.000 de microîntreprinderi europene”, a declarat Cristina Dumitrescu, Microfinance Investment Manager, Fondul European de Investiţii.

    În cadrul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EASI), Comisia Europeană sprijină microfinanţarea şi finanţarea antreprenoriatului social cu un pachet de 193 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a spori accesul la microfinanţare, adică împrumuturi de până la 25.000 de euro, în special pentru persoanele vulnerabile si microîntreprinderi. În plus, pentru prima dată, Comisia Europeana va sprijini de asemenea şi întreprinderile sociale, prin investiţii de până la 500.000 de euro. Sprijinirea microfinanţării şi a antreprenoriatul se va implementa pentru început prin garanţia EASI, care va permite furnizorilor de microcredite şi investitorilor în antreprenoriate sociale să intre în contact cu antreprenori care nu aveau până acum capacitatea să obţină o finanţare din considerente de risc. Comisia Europeană a selectat FEI pentru implementarea garanţiei EASI.

    Nextebank este o bancă românească, fondată în anul 1993. Începând cu luna aprilie 2014, instituţia are un nou acţionar principal: Fondul de Investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Principalii investitori în EEAF sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European pentru Investiţii (FEI) – parte din grupul Băncii Europene pentru Investiţii, Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – parte a grupului bancar german KFW. În mai 2015, Nextebank a preluat de la Patria Credit IFN linia de afaceri de microcreditare, estimată la aproximativ 62 milioane EUR şi 10,000 clienţi activi.

  • După 20 de ani, primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis

    Primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis oficial în urmă cu trei săptămâni. În portofoliul lui Horia Manda, CEO-ul Axxess Capital, rămân BAF şi EEAF, care mai au şi bani de investit, şi businessuri de crescut, şi exituri de planificat.

    Pe Horia Manda îl încearcă o oarecare nostalgie când povesteşte despre închiderea RAEF. Fondul de investiţii, primul care s-a dezvoltat în piaţa din România (în anii 90), adună în portofoliul său atât poveştile celor 24 de afaceri în care a investit, cât şi evoluţia unui domeniu neexistent pe piaţa locală până în acel moment.

    Povestea RAEF a început în 1995, când guvernul american a susţinut dezvoltarea, şi în România, a unui fond de investiţii care a fost capitalizat cu 50 de milioane de dolari şi care a avut ca principal scop investiţii în companii care să reprezinte exemple de succes pentru economie. „Mentalul colectiv are o memorie scurtă“, zâmbeşte Horia Manda: „În România şi în Albania, aceste Enterprise Funds au fost înfiinţate în 1995, în timp ce în celelalte ţări din regiune ele au înfiinţate mai devreme (în Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria în 1990, iar în Rusia şi în Ucraina în 1992). Această întârziere s-a datorat perioadei lungi de instabilitate care a caracterizat climatul socio-politic din aceste ţări la începutul anilor ’90 (când România era în „convalescenţă“ după „mineriade“, iar Albania după războiul civil) şi a avut drept consecinţă imediata reducere a alocărilor de capital către aceste ţări, sub alocările la care ar fi potenţial acces în raport cu dimensiunea populaţiei (de ex. Polonia a primit 250 milioane dolari, în timp ce Bulgaria a primit 50 milioane de dolari, ca şi România). Am fost aşadar ultimele două fonduri, cu alocări mai mici, dar, lucru foarte interesant, şi cu succes mai mare“.

    Investitor de meserie, Horia Manda măsoară succesul RAEF (în cadrul căruia a lucrat din 1997 şi a cărui conducere a preluat-o în 2001), prin IRR-ul său (internal rate of return), care a atins 25% pentru aceşti 20 de ani. Cei 25% reprezintă însă o medie, după cum povesteşte Horia Manda: „Au fost 24 de companii în portofoliul RAEF. Unele dintre ele au fost companii foarte mici, unele au fost greenfield-uri (pentru că am încercat diverse structuri), unele nu au avut succes, s-au mai pierdut şi bani. A fost practic un proces de învăţare. Din 1999, a început perioada comercială a fondului, în care am devenit mult mai selectivi cu investiţiile şi performanţele au devenit mult mai bune, permiţând IRR-ul acesta. Prima perioadă, până în 1999, a fost de încercare, s-au pierdut bani în mai multe deal-uri, a fost o perioadă de development, am încercat susţinerea unor companii fără a avea un scop comercial precis, am încercat revitalizarea pieţei. Chiar şi aşa, în această perioadă iniţială multiplul realizat la exit a fost de aproape de două ori banii investiţi, iar IRR-ul pentru intervalul 1995-1998 a fost de 9%.

    După anul 1998, când am început investiţiile care ne-au făcut şi renumiţi, mai ales cele din sectorul financiar – Banca Agricolă, Banca Românească, cele trei firme vândute la GE Money –, am realizat câştiguri până la de patru ori banii investiţi şi un IRR de 55% pe portofoliu“. Horia Manda se uită cu atenţie pe hârtiile unde sunt trecute performanţele RAEF (total sumă investită: 88,1 milioane de dolari şi total sumă realizată: 275,2 milioane de dolari) şi ţine să precizeze că, deşi fondul s-a închis, moştenirea lăsată înseamnă mai mult decât cifrele de pe masa lui: „La terminarea activităţii investiţionale a Fondului RAEF, suma de 25 milioane de dolari – jumătate din suma capitalizării iniţiale – a fost restituită Guvernului American, iar restul câştigurilor realizate de către RAEF au fost donate de către Guvernul American unei Fundaţii – Romanian–American Foundation („RAF“) -, care a pornit astfel la drum în anul 2009 cu o finanţare alocată de aproximativ 150 de milioane de dolari, fiind cea mai mare fundaţie din România. Aşadar, RAEF a lăsat în urmă o moştenire importantă, dat fiind că această fundaţie este activă şi susţine interesele românilor în educaţie, antreprenoriat şi dezvoltare comunitară. În plus faţă de banii lăsaţi Fundaţiei, RAEF a lăsat în spate şi echipa de la Axxess Capital, expertă în activităţi investiţionale“.

    Echipa de la Axxess Capital se concentrează acum pe celelalte două fonduri, BAF şi EEAF. „Mai avem încă bani de investit din ultimul fond, EEAF, cu o perioadă de investiţie care se prelungeşte până în noiembrie 2016. Practic urmează să mai investim şi să mai facem 2-3 tranzacţii care vor însuma 25-30 milioane de euro“, spune Horia Manda, cea mai aproape de finalizare fiind o potenţială intrare a EEAF în acţionariatul unei companii din Serbia, o piaţă nouă pentru Axxess.

    Închiderea RAEF a avut loc odată cu vânzarea completă a ultimei companii deţinută de fond, Patria Credit. Tranzacţia prin care Patria Credit (deţinută de RAEF şi BAF) a fost preluată de Nextebank (o investiţie a EEAF, cel mai nou fond al carui consultant investiţional este Axxess Capital) a fost prima tranzacţie realizată în acest an de compania de investiţii: „S-a făcut un transfer de business, care s-a finalizat în luna mai 2015, iar în octombrie s-a finalizat procesul de preluare a Patria Credit de către Nextebank, care a devenit 100% acţionarul Patria Credit“.

    Horia Manda povesteşte că, încă de când EEAF a achiziţionat Nextebank (bancă fondată în 1993 şi preluatăintegral de EEAF în mai 2014), a dorit să consolideze experienţa acumulată în cei peste şapte ani de dezvoltare în grup a Patria Credit, care a devenit între timp liderul companiilor de microfinanţare din estul Europei: „Strategia a fost de a prelua şi de a dezvolta într-un setup bancar – prin reţea, ofertă de produse de economisire, dar şi alte servicii şi tranzacţii bancare – clienţii avuţi până atunci, firme mici şi foarte mici, din zona rurală (menţionez că zona rurală înseamnă pentru noi si oraşele mici, nu neapărat numai satele unde serviciile bancare nu sunt bine sau deloc reprezentate). Am învăţat în aceşti 7 ani cum să gestionăm riscul pentru asemenea finanţări şi, cu toată această experienţă acumulată, am decis să preluăm toată expertiza şi activitatea Patria în cadrul Nextebank. Banca nu va face exclusiv servicii pentru acest tip de client, dar va fi un pilon foarte important în strategia băncii, pe care dorim să o diversificăm: vom aborda segmentul persoanelor fizice, ceea ce nu am făcut în Patria, dar vom merge şi către companiile mici şi medii – practic vom intra şi pe zona IMM“. Chiar dacă activitatea Patria va deveni o parte a băncii, Horia Manda spune că doreşte să menţină avantajul obţinut de Patria pe anumite segmente, cum ar fi serviciile de creditare pentru agricultură – „nu neapărat spre fermele mari, ci tot în zona unde suntem acum foarte puternici, în afacerile mici si medii din agricultură, cum este zona legumicolă, unde avem o poziţie bună. Pe zona de microfinanţare, Patria Credit are o cotă de piaţă de 14%. Este o bază de plecare bună pentru a construi. Asta a fost şi gândirea, pentru că atunci când am cumpărat Nextebank, banca avea un număr mic de clienţi şi o expunere redusă de retail, iar noi am preluat practic platforma pe care să putem construi“. 

     

  • Carpatica ar putea fuziona cu Nextebank. Acţionarii discută condiţiile pe 19 decembrie

    Astfel, Directoratul băncii din Sibiu, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a convocat acţionarii pentru a aproba termenii şi condiţiile principale ale ofertei ferme revizuite pe care Nextebank a înaintat-o pe 14 noiembrie pentru fuziunea prin absorbţie de către BCC, potrivit datelor din convocatorul transmis luni Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Totodată, propune împuternicirea conducerii executive pentru a face demersurile necesare implementării fuziunii.

    Directoratul mai vrea să poată majora capitalul social al băncii cu maxim 155 milioane lei prin una sau mai multe emisiuni de acţiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de acţionari, “în legătură cu o posibilă acordare de împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conţină caracteristici de convertibilitate în acţiuni”, se mai spune în document.

    Acţionarii vor decide dacă împuternicesc conducerea băncii să stabiliească termenii şi condiţiile majorării de capital social în ceea ce priveşte împrumutul de capital amintit, delegarea urmând fie reînnoită anual pe toată durata oricărui credit de capital cu caracteristici de convertibilitate în acţiuni.

    “Am făcut progrese importante în direcţia identificării de investitori strategici, urmând ca în scurt timp acţionarii băncii să analizeze şi să decidă în acest sens”, declara Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica, la sfârşitul lunii octombrie, odată cu anunţarea rezultatelor financiare pe primele nouă luni.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instituţiei de credit.

    Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii august, că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară.

    Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Gabriels spunea în aprilie că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi sprijinul acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Carpatica şi-a adâncit pierderea în trimestrul al III-lea, ajungând la 21,75 milioane lei după primele nouă luni, faţă de un profit de 19,37 milioane lei în perioada similară din 2013, pe fondul constituirii unor provizioane de 54,6 milioane lei, potrivit reglementărilor BNR.

    Activele băncii s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, în linie cu strategia aprobată de reducere a portofoliului de active financiare şi de susţinere a dezvoltării activităţilor bancare de bază.

    Veniturile totale au scăzut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienţi IMM fiind parţial compensată de creşterea accelerată înregistrată pe segmentul corporate.

    Banca a acordat în primele nouă luni credite noi în valoare de 332 milioane lei clienţilor cu profil redus de risc, în timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienţi din afara segmentului ţintă.

    Carpatica este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0815 lei/acţiune, în stagnare faţă de finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră este de 256,42 milioane de lei (57,95 milioane de euro).

    Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, companie condusă de Horia Manda, a încheiat la sfârşitul lunii aprilie preluarea Nextebank de la banca ungară MKB Bank, în urma obţinerii aprobării din partea BNR.

    Tranzacţia, care a vizat 98% din acţiunile Nextebank, a fost anunţată la începutul acestui an, după semnarea acordului între MKB şi EEAF la finele lui 2013, iar valoarea achiziţiei nu a fost dezvăluită.

    Printre investitorii instituţionali în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), European Investment Fund (EIF), Black Sea Trade and Development Bank şi fondul german DEG, subsidiar băncii de dezvoltare KfW.

    Fondul EEAF, constituit în 2010, succede fondului de investiţii Balkan Accession Fund şi este cel de-al treilea fond de private equity administrat de Axxess Capital.

    Axxess Capital este un administrator de investiţii prezent de 8 ani în Europa de Sud-Est, care a realizat peste 35 de tranzacţii.

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Ungurii de la MKB caută „activ“ alt cumpărător pentru Nextebank

    Banca maghiară MKB, controlată de germanii de la Bayern LB, nu renunţă la decizia de a părăsi piaţa locală şi continuă să caute activ un cumpărător pentru filiala locală Nextebank după ce anul trecut nu a reuşit să obţină acordul BNR pentru tranzacţia discutată cu un grup de investitori condus de fondul de investiţii PineBridge.

    MKB deţine aproape 94% din Nextebank (fosta MKB Romexterra). Potrivit raportului de prezentare a situaţiilor financiare ale MKB pe 2012, managementul este angajat în implementarea strategiei grupului de eliminare a activităţilor locale şi se aşteaptă ca în cursul acestui an procesul de vânzare să fie dus la capăt. „Managementul rămâne angajat faţă de decizia de vânzare, iar banca va continua să caute activ potenţiali investitori“, scrie în raportul MKB.

    Banca-mamă a MKB menţionează că tranzacţia anunţată în urmă cu aproape un an nu a putut fi finalizată din cauză că nu a fost obţinută aprobarea BNR, însă nu explică motivele refuzului băncii centrale de a autoriza operaţiunea.

    Toate stirile sunt pe zf.ro