BusinessMagazin

Tag: netanyahu

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Netanyahu afirmă că Israelul este prea vulnerabil să primească refugiaţi

    Benjamin Netanyahu a deplâns duminică “tragedia umană” a victimelor războiului civil din Siria şi a spus că Israelul i-a ajutat în diverse feluri.

    Însă, a adăugat el, Israelul este o ţară prea mică, atât geografic, cât şi demografic, pentru a oferi refugiu unui aflux atât de mare de imigranţi.

    Israelul a instalat un spital de campanie la frontiera cu Siria, în care a oferit îngrijiri unor sirieni răniţi, dar nu a mers până acolo încât să-şi deschidă frontierele acestui inamic mai vechi.

    Liderul opoziţiei israeliene Isaac Herzog, însă, este de părere că ţara sa ar trebui să accepte un număr limitat de azilanţi sirieni, în contextul eforturilor europenilor de a face faţă crizei imigranţilor.

  • Europa aruncă o mănuşă surprinzătoare Israelului

     Interdicţia înseamnă că statele şi firmele europene nu vor mai putea, de la anul, să transfere fonduri, să acorde credite, burse, granturi sau premii instituţiilor cu activitate în teritoriile ocupate.

    “Israelul nu va accepta dictatele europene asupra graniţelor sale. Nu vom ceda niciunei solicitări care vizează graniţele; astfel de chestiuni nu pot fi rezolvate decât prin negocieri directe între părţile implicate”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, citat de agenţiile de presă internaţionale, afirmând că nu va permite ca sutele de mii de israelieni din teritoriile ocupate să fie afectaţi.

    Ministrul economiei şi comerţului, Naftali Bennett, a calificat decizia UE drept “terorism financiar” care ar putea provoca pierderi de miliarde de euro Israelului. Presa israeliană a amintit că UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu un volum al comerţului de 29,4 mld. euro în 2011, iar peste o treime din importurile israeliene provin din UE.

    Miniştrii de externe ai UE au decis, de asemenea, ca toate acordurile cu Israelul să excludă din obiectul lor teritoriile ocupate în 1967. Deciziile UE intervin după ce în ianuarie, ONU a cerut, fără succes, Israelului să înceteze expansiunea coloniilor evreieşti în teritorii şi să-şi retragă coloniştii, afirmând că aceste practici încalcă dreptul internaţional. De asemenea, Bruxellesul este nemulţumit pentru că extinderea coloniilor din teritoriile ocupate a însemnat, în unele cazuri, distrugerea unor aşezări sau proiecte de infrastructură palestiniene finanţate chiar cu fonduri europene acordate în scop umanitar.

    Benjamin Netanyahu a îndemnat UE să se ocupe de probleme mult mai presante din regiune, “ca războiul civil din Siria şi înarmarea nucleară a Iranului”. Cu câteva zile înainte, premierul israelian ceruse Occidentului să stopeze programul nuclear al Iranului, de la care comunitatea internaţională n-ar trebui să se lase distrasă de crizele din Siria şi Egipt, şi declarase că este gata de acţiune militară contra Iranului, despre care Netanyahu susţine că este foarte aproape de momentul când va obţine arma nucleară, moment estimat de el pentru jumătatea acestui an.

  • Cât de durabilă e pacea lui Bibi (VIDEO)

    Şansele armistiţiului rămân însă incerte, mai ales după ameninţările premierului israelian Benjamin Netanyahu (“Bibi”) privind o posibilă reluare a atacurilor dacă Israelul se va confrunta cu provocări în zonă din partea militanţilor Hamas. În plus, în Israel vor avea loc alegeri anticipate la 22 ianuarie, ceea ce a dat deja ocazia opoziţiei anti-Netanyahu să-l critice pe acesta că a încheiat armistiţiul cu “teroriştii din Hamas” în loc să declanşeze o ofensivă terestră în toată regula în Gaza.

    Dacă unii au văzut în ofensiva israeliană un fel de avertisment sau repetiţie în raport cu un posibil război contra Iranului, analiştii militari americani citaţi de New York Times dezavuează ipoteza, ţinând cont că Fâşia Gaza, strict ca teatru de război, are particularităţi care fac imposibilă o comparaţie cu Iranul. Pe de altă parte însă, ofensiva israeliană a oferit prilejul armatei să testeze cu succes noile interceptoare de rachete Iron Dome, care au contracarat 421 de atacuri cu rachetă ale Hamas din Gaza, cu o rată de succes de 84%. Aceasta este un semnal puternic pentru Hezbollah, principalul aliat al Iranului în regiune, care are baza în Libanul vecin Israelului şi despre care se estimează că ar putea avea până la 60.000 de rachete capabile să ţintească teritoriul de la graniţa de nord a Israelului.

    Ambasadorul Israelului în România, Dan Ben-Eliezer, a declarat că pentru realizarea unei păci durabile între Israel şi Autoritatea Palestiniană este necesar ca Hamas să accepte trei condiţii şi să vină la masa negocierilor. “Prima condiţie e să nu atace Israelul, a doua condiţie, să recunoască dreptul Israelului de a exista, iar a treia, să recunoască şi să accepte acordul anterior, încheiat între Israel şi Autoritatea Palestiniană. Până acum, Hamas a refuzat să accepte cele trei condiţii şi continuă să susţină credinţa sa că Israelul trebuie distrus, că trebuie şters de pe hartă! Ei refuză în mod absolut dreptul Israelului de a exista. Odată ce Hamas îşi va schimba poziţia şi va accepta aceste trei condiţii, poate că realitatea va fi alta”, a spus Dan Ben-Eliezer la emisiunea “După 20 de ani” de la PRO TV.

    “În al doilea rând, dacă palestinienii, conduşi de Abu Mazen, preşedintele Autorităţii Palestiniene, vor răspunde favorabil cererii Israelului de a reveni la masa negocierilor, de a nu evita negocierile directe, poate că şi asta ne va da o şansă la o pace durabilă între noi şi palestinieni”, a adăugat ambasadorul.

  • Israelul nici nu vrea sa auda de propunerea lui Obama de pace cu Palestina

    Premierul israelian a facut referire la o scrisoare din 2004 a
    fostului presedinte american, George W. Bush, adresata premierului
    israelian din acea perioada, Ariel Sharon, in care Casa Alba
    excludea varianta unei reveniri a Israelului la liniile de
    armistitiu anterioare razboiului din iunie 1967, ceea ce ar implica
    o retragere din Cisiordania si Ierusalimul de Est.

    Obama a afirmat in premiera ca “frontierele Israelului si
    Palestinei trebuie sa aiba la baza liniile din 1967, cu schimburi
    convenite de cele doua parti, pentru a stabili granite sigure si
    recunoscute pentru ambele state”. Discursul pe tema Orientului
    Mijlociu a fost sustinut la Departamentul de Stat si este o
    pivotare diplomatica de amploare a Statelor Unite, aflate in plina
    campanie de a-si reevalua rolul in zona.

  • S-a blocat blocarea. De ce blocheaza Israelul colonizarea in teritoriile ocupate

    Palestinienii au respins in mai multe randuri solicitarile
    similare ale lui Netanyahu, argumentand ca recunosc Israelul din
    1993, dupa un schimb de scrisori intre fostul presedinte OEP,
    Yasser Arafat, si fostul premier israelian Yitzhak Rabin.
    Palestinienii considera insa ca recunoasterea “statului evreu” ar
    fi o renuntare la dreptul de revenire a refugiatilor palestinieni
    pe teritoriile detinute inainte de crearea Israelului in 1948.

    Israelul este supus unor intense presiuni internationale pentru
    instituirea unui nou moratoriu in legatura cu constructiile din
    coloniile israeliene.