♦ Bogdan Neacşu, şeful ARB şi al CEC Bank: Suntem precauţi pe finanţare. Ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face faţă ♦ Flavia Popa, secretar general, BRD: Doar panica noastră poate conduce la dezastrul de care ne temem.
Trei bancheri din bănci mari prezente pe piaţa locală au transmis prin intermediul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) câteva semne ale crizei, în contextul creşterii inflaţiei şi dobânzilor şi a războiului de la graniţă.
Pentru perioada următoare există o estimare a creşterii numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar cel puţin, având în vedere majorarea dobânzilor, creşterea accentuată a preţurilor şi războiul de lângă România, iar bancherii sunt precauţi pe partea de finanţare, însă susţin că şi-au luat măsuri pentru a face faţă, sistemul bancar este foarte solid şi cu o lichiditate excelentă şi amintesc faptul că veniturile românilor au crescut în ultimii ani.
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa locală, estimează o creşte a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar cel puţin, în perioada următoare. În acelaşi timp, el susţine că veniturile din România au crescut destul de rapid în ultimii ani.
„Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar pe de altă parte, în comparaţie cu alte perioade în ultimii ani am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România economisirile au crescut. Cumva, clienţii noştri, fie persoane fizice, fie persoane juridice, s-au pregătit, au creat un fel de buffer, o rezervă pentru perioada aceasta“, a explicat Omer Tetik.
În cei doi ani de pandemie, rata creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) a rămas la un nivel scăzut, sub 4%.
Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniţă, cu frânare a economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL. Dobânzile vor rămâne sus şi o să vedem o schimbare mai semnificativă la politica monetară, cu o creşterea dobânzilor mai departe, anticipează şeful Băncii Transilvania. „Desigur, vom veni cu propuneri proactive ca să depăşim împreună cu clienţii perioada dificilă“, a concluzionat Tetik.
Reprezentanţii sistemului bancar transmit consumatorilor, prin intermediul CSALB, că se încearcă găsirea de soluţii pentru problemele întâmpinate în relaţie cu băncile şi că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situaţii neprevăzute.
Iar debitorii cu credite la bancă sunt sfătuiţi să anunţe banca din timp atunci când întâmpină dificultăţi.
Bogdan Neacşu, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi CEO al CEC Bank, susţine că băncile sunt precaute pe partea de finanţare, dar şi-au luat toate măsurile necesare pentru a face faţă acestei perioade.
„Vorbesc aici în numele tuturor băncilor. Nu cred că în perioada aceasta a existat vreo sincopă de funcţionare sau de servisare a clientelei noastre. Noi suntem aici ca bănci, cu toate serviciile pregătite. Nu ne-am modificat apetitul pentru risc raportându-ne şi la momentul în care a început pandemia de COVID -19 şi la acest nou episod la care trebuie să dăm dovadă că ne adaptăm. Aş spune că sistemul bancar din România a fost mereu disponibil să se adapteze şi să facă faţă unor situaţii total neprevăzute şi care au venit fără un manual precis. Banii au fost şi sunt în continuare în siguranţă. E timpul să dovedim ceva mai multă maturitate şi mai mult raţional, cu atât mai mult în contextul actual. Şi în perioada pandemiei, şi acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu <upper running>, mereu disponibil să se adapteze şi să facă faţă unor situaţii total neprevăzute care vin fără un manual precisî, a explicat şeful ARB.
El a adus în discuţie şi retragerile de bani din luna martie, susţinând că panica a fost Ñnejustificatăî.
ÑVedem foarte bine că am făcut faţă şi retragerilor de cash, deşi s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să ştie că este mult mai multă nesiguranţă să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depoziteleî, a detaliat Bogdan Neacşu.
Şi Flavia Popa, secretar general în cadrul BRD, a amintit de frica oamenilor din ultima perioadă, care a stârnit impulsul de a scoate banii de la bancă, dar ulterior s-a observat că banii erau în continuare în conturi şi lucrurile s-au oprit atunci.
„Au vrut să scoată oamenii bani. E ok. Şi au scos şi au scos şi au văzut că sunt bani şi nu era niciun fel de risc. Atunci lucrurile s-au oprit. Doar panica noastră uneori poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid, are o lichiditate excelentă şi are toate resursele să facă faţă unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când cineva ne dă încrederea trebuie să i-o întoarcem neştirbită. Pentru acest lucru, dincolo de rolul nostru ca oameni, avem reglementări clare. Dacă aţi şti câte stress testuri facem, ce scenarii de criză, ducem lucrurile în extrem şi acolo, în acel extrem, încă avem un buffer, încă avem un loc în care putem să ne mişcăm. Acesta este rostul. Bancherii cu ce se ocupă până la urmă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine şi să găsească soluţiiî, a spus Flavia Popa de la BRD.
În primele trei luni din 2022, aproximativ 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere, însemnând depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părţi, şi 122 au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile sau IFN-urile, după ce au apelat la CSALB.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o creştere a numărului de cazuri soluţionate prin hotărâri, care au implicat negocieri intermediate de conciliatorii Centrului şi finalizate cu success. Astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul primelor trei luni (T1) din 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022, în creştere cu 62%.
În acelaşi timp, T1/2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate din întreaga perioadă de activitate a Centrului.
Totodată, în primele trei luni ale anului, din cele 122 de cereri soluţionate amiabil, 24 cereri au fost soluţionate amiabil în relaţia cu băncile şi 88 cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluţionări amiabile a crescut în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu peste 200%.
