BusinessMagazin

Tag: Nemat Shafik

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.

  • Verdictul de la FMI: prudenţă la cheltuieli şi salarii, restructurări mai rapide şi tarife liberalizate

    Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului, a atras atenţia că perspectiva economică a României pentru 2012 e trasă în jos de estimările de încetinire a creşterii în zona euro şi că încadrarea într-un deficit bugetar “mult sub 3%” (adică aşa cum s-a angajat România să obţină) va avea nevoie de un control strict al cheltuielilor, de creşterea absorbţiei fondurilor UE şi de o eficienţă mai mare a cheltuirii de bani publici, în primul rând în sănătate, energie şi transporturi, adică exact zonele unde risipa e mai mare.

    Shafik continuă şi ea îndemnurile la adresa autorităţilor de a restructura şi liberaliza sectorul energetic şi de transport. “Reforma companiilor de stat a progresat, însă o intensificare a eforturilor de restructurare şi de aşezare a preţurilor din energie şi transporturi pe baze de piaţă liberă vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, ameliorarea eficienţei energetice şi stimularea creşterii economice”, afirmă directorul executiv adjunct al Fondului.

    FMI a aprobat în această săptămână eliberarea unei noi tranşe, de cca 500 mil. euro, din linia de credit iniţiată în martie 2011, majorând astfel la cca 2 mld. euro resursele disponibile pentru România. Guvernul nu a făcut uz până acum de sumele puse la dispoziţie, tratând linia de credit drept una de uz preventiv.

    Din precedentul împrumut stand-by de 12 mld. euro, aprobat în 2009, România va începe să ramburseze anul acesta primele sume, respectiv 1,9 mld. euro (din care 121 mil. euro de la Ministerul Finanţelor şi 1,44 mld. euro de la BNR). În 2013 şi 2014, MF şi BNR vor plăti în total 5,1, respectiv 4,7 mld. euro, din care contribuţia Finanţelor va fi de aproape un miliard de euro în fiecare dintre cei doi ani.