„În timp ce lumea liberă este pusă la încercare de invazia meschină a Ucrainei de către Rusia Preşedintelui Vladimir Putin, aici, în Europa, în lupta pentru democraţie şi rezilienţă, trebuie întotdeauna să căutam căi de a consolida instituţiile democratice care ne asigura securitatea, forţa şi siguranţa. Acum este momentul în care trebuie să fim cu toţii uniţi – sau vom eşua singuri. Şi din acest punct de vedere, o oportunitate esenţială ce se află în faţa colegilor mei din Uniunea Europeană o reprezintă reforma şi extinderea continue a spaţiului Schengen. Un spaţiu Schengen în creştere poate unifica şi mai mult Europa, în practică şi în sens simbolic, poate avansa democraţia, poate consolida redresarea economică şi poate susţine securitatea noastră colectivă împotriva ameninţărilor externe tot mai accentuate. Însă, din păcate, guvernul Cancelarului Karl Nehammer al Austriei a decis să ducă Europa şi securitatea noastră colectivă într-o altă direcţie. Decizia grăbită şi nefundamentată a Austriei de a refuza României accederea în spaţiul Schengen slăbeşte nu numai regiunea noastră, ci şi Europa în ansamblu, încurajând în acelaşi timp forţele aliate împotriva noastră”, arată Marcel Ciolacu într-un editorial publicat joi în Politico.
El opinează că, „în mod surprinzător, decizia dăunătoare a Austriei vine într-un moment în care sunt încurajat de eforturile combinate, la nivel global, de a ne asigura că Ucraina şi eroicul său popor vor trăi din nou liberi”.
„Actele de solidaritate sunt profunde: angajamentul ferm al G7 şi G20 faţă de Ucraina; coeziunea avansată a NATO şi extinderea cu Suedia şi Finlanda; rolul instrumental al Statelor Unite; şi conferinţa donatorilor în beneficiul Ucrainei de la Paris, găzduită de Preşedintele Emmanuel Macron, la care au participat 46 de ţări. În timp ce lumea se confruntă cu nedreptatea agresiunii ruse, această listă continuă. Până acum, cu toţii ar fi trebuit să învăţăm lecţiile istoriei: dacă nu înfrunţi un tiran astăzi, mâine va fi în curtea ta. Iar poporul român cunoaşte prea bine această realitate. Invazia Ucrainei din 24 februarie a schimbat totul, iar pentru noi, şocul a lovit foarte aproape. Cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toate statele membre UE sau NATO, ne-am regăsit deodată în prima linie a bătăliei pentru democraţie. Din fericire, Partidul Social Democrat pe care îl conduc acum a dus România în NATO şi UE la momentul potrivit”, adaugă liderul PSD.
Ca hub economic şi de securitate strategic, cu unele dintre cele mai vitale porturi de la Marea Neagră, arată Ciolacu, „România a ştiut că trebuie să acţioneze ca un scut în jurul Ucrainei”.
„Însuşi modul nostru de viaţă democratic se afla în joc, alături de valorile şi aspiraţiile comune ale prietenilor şi vecinilor noştri din Europa. Şi ne-am dovedit capabili să ne asumăm această sarcină. România a primit peste trei milioane de refugiaţi ucraineni, fugind din calea violenţelor. Şi-a folosit porturile de la Marea Neagră şi sistemele feroviare interne pentru a transporta peste 60% din cerealele ucrainene pentru a hrăni ţări din toată lumea – uneori în detrimentul propriilor noştri agricultori. A oferit, de asemenea, Republicii Moldova, un colac de salvare energetic esenţial pentru a contracara războiul energetic al lui Putin şi frământarea societăţii împotriva conducerii pro-occidentale a ţării. Mai mult decât atât, încă din 1991, România a îndeplinit fiecare pas pentru a se integra pe deplin în comunitatea euro-atlantică, de la aderarea la NATO, la aderarea la Uniunea Europeană, iar acum cererea noastră de aderare la spaţiul Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume”, menţionează social-democratul.
De asemenea, Ciolacu apreciază că, pentru români, „avantajele de a fi în spaţiul Schengen vor fi profunde”.
„Ministrul nostru de finanţe estimează că România are pierderi de 10 miliarde de euro în fiecare an din cauza excluderii. Într-o perioadă în care porturile noastre de la Marea Neagră şi căile ferate au devenit esenţiale pentru fluxul de cereale, energie şi alte bunuri esenţiale către Europa, libera circulaţie a mărfurilor către şi dinspre România spre Europa este mai importantă ca niciodată. Nu este clar de ce Austria a ales să tragă linia la graniţa noastră, pe baza unor argumente care sfidează datele concrete. România şi-a dovedit deja capacitatea de a gestiona graniţele Uniunii Europene, încă din 2011, iar acum apărăm Austria la fel de mult ca şi restul Europei cu armata noastră, alături de forţele NATO de pe Flancul Estic. Chiar şi cu un buget limitat, România s-a angajat să aloce 2,5% din PIB pentru finanţarea domeniului apărării, iar forţele noastre navale au demontat o mină plutitoare rusească în Marea Neagră pentru a proteja libera navigaţie. Portul nostru din Constanţa este acum unul dintre cele mai aglomerate din Europa, oferind o rută alternativă către continent. Între timp, am semnat recent un acord energetic cu aliaţii noştri de la Marea Neagră pentru a transporta energie în Europa prin România şi am primit cu deschidere multe companii şi investitori din Austria care au dorit să valorifice forţa noastră de muncă competentă şi locaţia ideală. Pentru a lupta împotriva valului în creştere al autoritarismului, democraţiile trebuie să fie unite şi să-şi consolideze legăturile dintre ele. Aşadar, îi solicit Cancelarului Nehammer să procedeze corect şi să anuleze decizia Guvernului său. Sunt încrezător că, lucrând împreună, ne vom regăsi forţa. Europa va fi mai puternică – şi la fel va fi şi Austria”, încheie Marcel Ciolacu.