BusinessMagazin

Tag: NEGRESCU

  • Negrescu speră ca experţii internaţionali de la Salina Praid să ajute la reconstrucţia salinei

    Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, spune că experţii europeni, pe care i-a solicitat în urmă cu o săptămână, sunt la Praid pentru a ne ajuta la gestionarea inundaţiilor precum şi la protejarea ei. el speră că ei vor sprijini şi „la reconstrucţia viitoare a salinei”.

    „Când am iniţiat acest demers şi am contactat comisarul european de resort, unii au crezut că e doar o simplă scrisoare. Nu m-am lăsat. Şi iată că, împreună cu câţiva colegi, am făcut ca acest lucru să se întâmple. Doar prin eforturi comune putem să depăşim această situaţie. De aceea, consider că trebuie folosite toate instrumentele europene disponibile”, spune Victor Negrescu despre experţii internaţionali care acum sunt la Praid.

    Negrescu mai propune o soluţie pentru Praid.

    „Prin noile modificări aduse politicii de coeziune, inclusiv prin amendamentele pe care le-am promovat în Parlamentul European, putem realoca sume importante din fondurile europene necheltuite pentru zonele inundate, Salina Praid şi populaţia afectată. Acest lucru se poate vedea din comunicarea Comisiei privind revizuirea politicii de coeziune”, a afirmat Victor Negrescu.

    Salina Praid a fost închisă pe 28 mai 2025 după ce râul Corund a străpuns albia şi s-a infiltrat în salină, debitul pârâului crescând de peste o sută de ori comparativ cu nivelul normal din cauza ploilor torenţiale.

  • Negrescu: Dezinformarea ne costă scump – peste 60 de miliarde de euro pierduţi anual de UE

    „Dezinformarea ne costă scump: peste 60 de miliarde de euro pierduţi anual de Uniunea Europeană! Această realitate arată cât de urgent este să combatem răspândirea ştirilor false. Cu atât mai mult cu cât 70% din populaţia României este activă online. Impactul economic este uriaş, iar riscurile pentru democraţie sunt la fel de mari”, afirmă Victor Negrescu.

    El afirmă că România are deja atuuri importante: peste 230.000 de specialişti în IT, o industrie IT&C performantă – 22 miliarde euro în 2023 şi o contribuţie directă de 8% şi totală de peste 14% la PIB.

    „Dar mai e nevoie de ceva: acţiune europeană coordonată, mai eficientă şi mai rapidă, investiţii în educaţie, inclusiv iniţiative noi precum cursuri de AI, antreprenoriat şi robotică, precum şi platforme online mai sigure şi mai responsabile. Un internet bazat pe valori solide şi o populaţie bine pregătită este o investiţie în viitorul nostru”, încheie Negrescu.

     

  • Victor Negrescu, negociator şef PE: Am finalizat bugetul UE pentru anul 2025

    Negociatorul-şef al Parlamentului European, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, a obţinut sâmbătă dimineaţă, după zeci de ore de negocieri, acordul interinstituţional cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, care prevede alocări în valoare de aproape 200 de miliarde de euro.

    Eurodeputatul Victor Negrescu anunţă că a obţinut, în această dimineaţă, după zeci de ore de negocieri, acordul interinstituţional cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, care prevede alocări în valoare de aproape 200 de miliarde de euro, şi care reprezintă o creştere de circa 10,5 miliarde de euro, comparativ cu anul anterior.

    Noul buget prevede majorări importante pentru domenii şi programe europene cheie de aproximativ 6% faţă de anul 2024.

    „Am ajuns la un acord cu privire la bugetul european pentru anul 2025 după negocieri foarte dificile purtate cu reprezentanţii statelor membre. În calitate de negociator-şef al Parlamentului European, mă bucur că am obţinut creşteri importante pentru educaţie, sănătate, cercetare, agricultură, protecţie civilă, securitatea frontierelor, extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, combaterea corupţiei, politicile sociale sau ajutorul umanitar. În plus, am securizat 3 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru ţările din Europa Centrală şi de Est afectate de inundaţii. În ciuda contextului extrem de dificil, am demonstrat că putem obţine la nivel european rezultate bune şi un buget puternic pentru Europa, România şi cetăţenii pe care avem onoarea şi responsabilitatea să îi reprezentăm”, a explicat vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

    Acordul privind bugetul european pentru anul viitor, negociat de eurodeputatul Victor Negrescu, include priorităţi bugetare care privesc direct şi România, printre creşterile obţinute de acesta numărându-se: competitivitate, politici sociale şi mediu (Cercetare şi inovare: Orizont Europa – clusterul pentru sănătate: +15 milioane de euro, Orizont Europa – Consiliul European pentru Cercetare: +20 milioane de euro, Consiliul European pentru Inovare: +7.5 milioane de euro, Acţiuni Marie Sklodowska-Curie: +2.5 milioane de euro, Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori: +1 milion de euro, Mobilitatea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială şi măsuri pentru migranţi, inclusiv pentru transferul drepturilor sociale pentru diaspora: +0,5 milioane de euro, Măsuri de informare şi formare pentru organizaţiile lucrătorilor: +0,5 milioane de euro, Programul LIFE: +5 milioane de euro pentru natură, biodiversitate şi acţiuni climatice, Mecanismul de Protecţie Civilă: +8 milioane de euro pentru îmbunătăţirea răspunsului la crizele legate de dezastre naturale cauzate de schimbările climatice), dar şi Migraţie, gestionarea frontierelor şi dimensiunea globală (Gestionarea frontierelor, inclusiv pentru extinderea spaţiului Schengen: +10 milioane de euro şi susţinerea Pactului privind Migraţia şi Azilul: +2 milioane de euro, Mobilitatea militară: +6 milioane de euro, Ajutor umanitar: +50 milioane de euro pentru nevoile în creştere cauzate de crizele globale şi urgenţele climatice).

    Negrescu adaugă că negocierile din acest an au avut loc într-un context dificil marcat de diviziunile importante existente la nivelul Parlamentului European, precum şi de propunerile de tăiere ale sumelor alocate prin bugetul UE, susţinute de statele membre în contextul provocărilor economice globale. Acordul interinstituţional obţinut între Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană urmează să fie aprobat în cadrul sesiunii plenare din noiembrie a legislativului european.

  • Eurodeputat: Propunerea separată privind aderarea Croaţiei la Schengen, îngrijorătoare

    Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că este îngrijorător că, în paralel, separat de România şi Bulgaria, există şi o propunere de rezoluţie privind Croaţia, ceea ce poate conduce la o aderare separată la spaţiul Schengen.

    „Mâine (marţi – n.r.)), 15 noiembrie, în Grupul de lucru pentru chestiuni Schengen va avea loc o primă discuţie privind propunerea de rezoluţie a Consiliului cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. De asemenea, vor fi analizate concluziile parţiale ale raportului realizat de Comisia Europeană privind protecţia frontierelor de către România şi Bulgaria, cu rezultate pozitive pentru ţara noastră. Îngrijorător este că, în paralel, separat de România şi Bulgaria, există şi o propunere de rezoluţie privind Croaţia, ceea ce poate conduce la o aderare separată la spaţiul Schengen”, afirmă Victor Negrescu.

    El adaugă că, nu în ultimul rând, în şedinţa de săptămâna aceasta a Comisiei Europene, la iniţiativa comisarilor social-democraţi, se va discuta despre implicarea directă şi clară a executivului european pentru susţinerea aderării României la spaţiul Schengen

    „În perspectiva Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8-9 decembrie, când ar trebui adoptată o decizie privind aderarea României la spaţiul Schengen, există câteva momente cheie: primul, cu aproximativ o săptămână înaintea reuniunii miniştrilor, când urmează să fie adoptate poziţiile statelor membre în parlamentele naţionale, iar al doilea, în data de 30 noiembrie, când au loc şedinţele, atât în format Coreper II, cât şi cea a grupul de lucru privind Schengen, unde vor exista dezbateri definitorii pentru decizia finală. Am făcut apel la tot spectrul politic, la mediul de afaceri şi la diaspora românească să insiste pentru promovarea acestui obiectiv important pentru ţară. Am vorbit despre aceste subiecte şi astăzi (luni – n.r.), cu ocazia evenimentului organizat de Fundaţia Europeană Titulescu”, conchide Negrescu.

    În fotografia publicată de Victor Negrescu, el apare pe un ecran, fiind participant online. La întânire, în fotografie, mai apar fostul premier Adrian Năstase şi eurodeputatul PNL Rareş Bogdan.

  • Comisia Europeană a aprobat crearea unui coridor umanitar pentru Ucraina

    „Ca urmare a demersului pe care l-am iniţiat, în ultimele zile, privind crearea unui coridor umanitar pentru #Ucraina, iniţiativă susţinută de circa 90 de eurodeputaţi, Comisia Europeană a aprobat astăzi instituirea acestui mecanism”, anunţă Victor Negrescu.

    În scrisoarea sa, negrescu a solicitat suport pentru familiile cu copii, crearea unui coridor pentru transportul ajutorului umanitar către Ucraina, dar şi un sprijin integrat la nivel european.

    „Iată că toate aceste lucruri se regăsesc în propunerea Comisiei Europene de astăzi. Mă bucur că solicitarea noastră a produs rezultate şi că executivul european şi statele membre au ascultat apelul şi argumentele noastre. Asta înseamnă să te lupţi pentru ideile tale şi să influenţezi lucrurile prin politică”, conchide europarlamentarul social-democrat.

     

  • Eurodeputat: Am solicitat CE să stopeze aberaţia fostului guvern de a renunţa la încălzirea cu lemne

    „Am solicitat Comisiei Europene să stopeze aberaţia fostului guvern de a renunţa la încălzirea cu lemne până în 2023 în contextul în care aproape jumătate dintre români se încălzesc în acest mod”, scrie pe Facebook Victor Nerescu.

    El arată că în mediul rural sunt peste 80% astfel de locuinţe, adică 2.700.000 de locuinţe încălzite cu lemn, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar ponderea este mai mare pentru zonele montane.

    „Din păcate, chiar dacă protejarea mediului şi a pădurilor trebuie să fie o prioritate, este imposibil pentru România să găsească şi să ofere soluţii alternative până în 2023. Această măsură reprezintă una dintre multiplele greşeli din PNRR care trebuie adaptate realităţilor şi corectate în parteneriat cu instituţiile europene”, conchide Victor Negrescu, vicepreşedinte PSD.

  • Eurodeputat: Italia tocmai a primit un avans din PNRR, în timp ce Cîţu fuge de presă şi de demisie

    „Italia tocmai a primit un avans pentru planul său de redresare şi rezilienţă în valoare de 24,9 miliarde de euro, aproape cât valoarea totală a planului României. Între timp USR şi PNL se ceartă toată ziua, Florin Cîţu fuge de presă şi de demisie, iar ţara tot aşteaptă planul care nu mai vine”, declară Victor Negrescu.

    El aminteşte că, zilele trecute, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea că mai e mult de lucru la planul României care încă nu îndeplineşte cerinţele europene.

    „Tot acest timp înseamnă bani pierduţi pentru români, o economie în care preţurile cresc şi o oportunitate ratată pentru dezvoltarea României”, conchide Negrescu.

  • Negrescu: Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanţă, salarii şi hârtii

    „Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanţă, salarii şi hârtii. Mai exact, aproape 10% din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt cheltuiţi pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizaţiilor internaţionale”, arată eurodeputatul PSD Victor Negrescu.

    Social-democratul îi acuză pe guvernanţi că „inventează condiţionări, precum îngheţarea pensiilor şi a salariilor, creşterea taxelor şi creşterea vârstei de pensionare”.

    „Dacă actualii guvernanţi tot inventează condiţionări pentru PNRR, precum îngheţarea pensiilor şi a salariilor, creşterea taxelor şi creşterea vârstei de pensionare, poate se gândesc să condiţioneze fondurile de folosirea lor corectă şi transparentă. Fiecare ministru să semneze pentru reformele şi proiectele propuse iar dacă ele nu se realizează sau nu dau niciun rezultat să dea banii înapoi, în frunte cu cei care au coordonat tot procesul. Cred că ar fi un demers apreciat. Organizaţiile patronale nu sunt mulţumite pentru că PNRR nu oferă niciun sprijin pentru IMM-uri, sindicatele sunt nemulţumite de reformele anti-sociale propuse, organizaţiile de mediu vorbesc de un dezastru ecologic şi o oportunitate ratată, organizaţiile neguvernamentale reclamă lipsa de măsuri pentru sprijinirea tinerilor şi seniorilor, şi lista de nemulţumiri continuă. Guvernanţii ne spun că nu puteau să îi mulţumească pe toţi dar mă întreb pe cine mulţumeşte acest PNRR în afară de anumiţi consultanţi apropiaţi lor”, conchide Negrescu.

    România ar primi, prin PNRR, 14,248 miliarde de euro sub formă de grant şi aproximativ 14,935 miliarde de euro sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde de euro.

  • Toată lumea se întrece pentru miliardele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă Guvernul României nu a prezentat astăzi planul, aşa cum era programat

    Guvernul României a întârziat inacceptabil realizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că, potrivit memorandumului aprobat de actualul executiv, trebuia să fie finalizat şi prezentat astăzi, acuză europarlamentarul Victor Negrescu.

    „Guvernul României a întârziat inacceptabil realizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Conform memorandumului aprobat de actualul executiv, PNRR trebuia să fie finalizat şi prezentat astăzi (vineri- n.r.). Din păcate, guvernanţii au anunţat că încă se negociază politic PNRR la nivelul coaliţiei de guvernare şi că următoarele negocieri sunt prevăzute luni. PNRR nu trebuie negociat politic, planul trebuie să fie ilustraţia unor reforme coerente conform recomandărilor din Raportul de Ţară şi ghidului realizat de Comisia Europeană. PNRR nu trebuie să fie realizat pe bază de algoritmi politici sau conform mofturilor unor politicieni”, transmite Victor Negrescu.

    El cere alocarea a minimum 10% din PNRR pentru educaţie: 3,5 miliarde de euro sub formă de granturi.

    „La această sumă trebuie să adaugăm minim 1,5 miliarde sub formă de împrumuturi. Fondurile trebuie repartizate transparent cu ţinte clare privind construcţia de noi unităţi de învăţământ şi modernizarea celor existente, digitalizarea reală a educaţiei, scăderea abandonului şcolar, susţinerea educaţiei continue, creşterea competenţelor digitale sau digitalizarea şi modernizarea universităţilor”, conchide social-democratul.

  • Rezoluţie privind educaţia, dezbătută în Parlamentul European

    Parlamentul European a dezbătut rezoluţia privind educaţia în contextul pandemiei COVID-19. Documentul cere Comisiei Europene şi statelor membre alocarea de resurse financiare suplimentare educaţiei şi formării profesionale atât la nivel naţional, cât şi european.

    Parlamentul European a dezbătut, luni seara, în plenul reunit, rezoluţia privind educaţia în contextul pandemiei COVID-19, realizată la iniţiativa europarlamentarului Victor Negrescu. Documentul, susţinut de Comisia pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentul European, solicită instituţiilor europene să intensifice eforturile de cooperare şi coordonare în domeniul educaţiei, îndeosebi privind gestionarea efectelor pandemiei.

    „Am fost onorat să prezint rezoluţia Parlamentului European privind educaţia în contextul pandemiei COVID-19. Iată că ceea ce am propus încă de la debutul crizei a devenit acum realitate. În această rezoluţie Parlamentul European solicită Comisiei Europene şi statelor membre alocarea de resurse financiare suplimentare educaţiei şi formării profesionale atât la nivel naţional, cât şi european. În rezoluţie solicităm triplarea programului european în domeniul educaţiei, Erasmus+, dar şi alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătăţirea cooperării şi coordonării la nivelul UE în privinţa gestionării efectelor pandemiei asupra educaţiei”, declară vicepreşedintele Comisiei pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

    Eurodeputatul român solicită realizarea unei analize rapide şi reale cu privire la impactul COVID-19 în toate statele membre şi, mai ales, prezentarea unui plan clar de acţiuni ce urmează a fi implementat pentru a continua procesul educaţional şi a asigura accesul la educaţie de calitate, inclusiv utilizând mijloace digitale, pentru toţi europenii.

    „Regretăm sincer că s-au propus, de către Consiliu, reduceri bugetare tocmai în cazul acelor programe care sprijină politicile de educaţie şi formare. Reiterăm apelul nostru în favoarea triplării bugetului Erasmus+, încurajând în acelaşi timp statele membre să suplimenteze considerabil cheltuielile publice pentru educaţie şi Comisia Europeană să acorde prioritate educaţiei şi formării profesionale în planul de redresare economică, unii dintre noi solicitând chiar o alocare de 10% din bugetul aferent. Educaţia este un drept, iar accesul la educaţia digitală nu ar trebui să mai reprezinte un privilegiu! Prin urmare, cerem Consiliului şi Comisiei să prezinte o evaluare transparentă şi completă a impactului acestei crize. Este esenţial să acţionăm bazându-ne şi pe lecţiile învăţate pe durata acestei pandemii”, subliniază Negrescu.

    În intervenţia sa, europarlamentarul Victor Negrescu, s-a referit şi la România, semnalând numărul semnificativ de elevi şi studenţi care nu au acces la nicio formă de învăţământ online. În acest sens, a propus printre altele extinderea, la scară largă, a proiectului său pilot, în valoare de 2,4 milioane de euro, menit să asigure accesul la educaţie digitală pentru copiii din zonele defavorizate, rurale, montane sau izolate.

    „94% din totalul cursanţilor la nivel global, adică aproape 1,6 miliarde de persoane, au fost afectaţi de închiderea instituţiilor de învăţământ şi formare profesională în vârful crizei, iar situaţia rămâne critică în contextul unui nou val pandemic. Din păcate, nu toată lumea a avut acces la educaţia digitală, cu lacune severe la nivelul Uniunii Europene. Până la 32% dintre elevi nu au avut deloc acces la educaţie timp de câteva luni. În unele state membre, cum ar fi de exemplu România, aproape un milion de copii nu au avut acces la educaţie online. În ciuda acestui fapt, multe ţări sunt încă nepregătite să facă faţă celui de-al doilea val care loveşte acum Europa. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura accesul la educaţie şi formare de calitate pentru toţi europenii, iar pentru aceasta trebuie să investim mai mult în această direcţie”, explică eurodeputatul român.