Absolvent al Facultăţii de Informatică a Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, Cătălin Neagoe deţine o diplomă de master în managementul afacerilor comerciale, la aceeaşi universitate.
În urmă cu peste 17 ani s-a alăturat echipei RCS&RDS, având astăzi ca principale responsabilităţi dezvoltarea şi operarea reţelelor de telefonie fixă şi mobilă din România, precum şi a reţelelor Digi de tip MVNO (mobile virtual network operator) din Italia şi Spania. Cătălin Neagoe coordonează divizia care operează aceste reţele, planifică şi implementează proiectele de dezvoltare a acestora şi introduce noi servicii pentru utilizatori, urmărind şi menţinând parametrii de calitate. În cadrul diviziei activează aproximativ 500 de persoane. Unul din momentele cheie pentru cariera lui Cătălin Neagoe a fost câştigarea licitaţiei pentru licenţa mobilă 3G, în anul 2006, urmată de lansarea comercială a serviciilor mobile, în cursul anului 2007. Alte momente importante au fost marcate de lansarea reţelei din Spania, în 2008, şi a celei din Italia, în 2010. „Chiar dacă nu am avut, până acum, o misiune ca expatriat, am fost implicat la nivel de coordonator în implementarea soluţiilor tehnice pentru lansarea reţelelor de tip MVNO în Spania şi Italia. Echipa pe care o conduc este responsabilă şi în prezent cu operarea reţelelor mobile din cele două ţări”, spune el. „Experienţa internaţională vine, aşadar, din colaborarea cu echipele Digi din celelalte pieţe unde derulăm operaţiuni.”
Tag: neagoe
-
Cătălin Neagoe, tânărul care a dus reţeaua RCS&RDS în Spania şi Italia
-
Când îi vor înlocui roboţii pe angajaţii umani? – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO
„Există o teorie preluată de Singularity University legat de ideea de robotică prin care, de fapt, este combătut faptul că dacă roboţii vor înlocui 50% din joburi acestea va echivala cu o pierdere de 50% din numărul de angajaţi. Este vorba mai degrabă despre o schimbare în nevoia de abilităţi şi de skill-uri pe care trebuie să le îndeplinească aceşti candidaţi. E mai degrabă o teorie care se uită nu la eliminarea locurilor de muncă ci la înlocuirea unor locuri de muncă actuale cu alte locuri noi care caută alt nivel sau alt tip de skill-uri şi abilităţi de la angajaţi.
Legat de adaptabilitatea şi dorinţa de schimbare, cel puţin pe meseriile pe care să le numim cu abilităţi transferabile, poate cea de şoferi, care nu necesită anumite certificări speciale sau departamente de pază şi protecţie sau alte meserii de genul acesta. Observăm pe platformă că nu există sau există foarte puţini candidaţi care nu sunt dispuşi la schimbarea domeniilor. De fapt, când îi întrebăm, 80% sunt dispuşi şi aplică în mai multe categorii diferite, cred că în medie sunt undeva la 3 spre 4 categorii diferite la care aplică în acelaşi timp un candidat. E o caracteristică, tocmai din pricina faptului că sunt meserii care nu necesită neapărat un skill foarte specific şi plaja de domenii de astfel de candidaţi care se vor prezenta este mult mai mare.”
-
Cele mai căutate joburi din România – Paul Neagoe, business manager, OLX – VIDEO
„Dacă urmărim topul indexului locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.) la nivel regional, acesta este foarte diferit în funcţie de oraşele despre care discutăm. Este direct proporţional numărul de anunţuri şi aplicanţi cu puterea de cumpărare a unui oraş. Aşa că pentru bone, oraşe precum Bucureştiul, Clujul, Constanţa, Braşovul sunt oraşe care sunt de departe în top şi sunt oraşele cu o putere de cumpărare ridicată. În aceste oraşe, o angajare de bonă sau menajeră se poate închide până la două săptămâni un anunţ, ceea ce este foarte rapid. Despre restul ţării categoriile diferă, bonele şi menajerele sunt cumva mai puţin căutate în tot ce înseamnă judeţe, unde sunt şi salariile mai mici.”
-
Cea mai căutată meserie din România şi ce venituri aduce aceasta – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO
„Categoria şoferi-curieri ceea cea mai populară din indexul locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.). Este un domeniu cu un deficit de 30.000-40.000 de oameni şi salariile sunt destul de mari pe internaţional. Salariile arată o discrepanţă puternică între meseriile de transpot intern şi transport internaţional.
Pe tot ceea ce înseamnă intern media este undeva între 2.000 până în 3.500 de lei, cumva distribuiţi egal în funcţie de praguri, dar vedem că pentru 20% din şoferii cu care discutăm şi care menţionează salarii nete de peste 6.000-7.000 de lei – aceştia sunt strict şoferii care obţin diurne şi călătoresc foarte mult în afara ţării. Deficitul de aplicanţi vine şdin atractivitatea sporită a joburilor de transport internaţional, care vin cu sacrificiul plecării de acasă şi petrecerea timpului mai mult în deplasare însă care aduc salarii de două, trei ori mai mari.”
-
Transparenţă sau nu când vine vorba de salariu? Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO
„Lansăm indexul locurilor de muncă, din baza de date OLX, cea de a doua ediţie – este un raport pe care-l rulăm pe baza noastră de date, o dată la şase luni. Avem undeva în medie la 50.000 de anunţuri lunare de angajare care primesc peste un milion de aplicaţii. Mediile depend în funcţie de categoriile despre care vorbim, variază până la 60 de aplicanţi pe anunţ pe categorii precum personal administrativ şi coboară la locurile unde este deficit, de exemplu în zonele de inginer meseriaş, până la 15 candidaţi pe anunţ. Este mult prea puţin pentru a satisface nevoile angajatorilor. Publicarea informaţiilor salariale sunt un lucru pe care i-am încurajat şi noi pe angajatori să îl facă, sunt deschişi o parte din ei, în funcţie de strategiile lor. Noi vedem un număr cu 30-40% mai mare de aplicanţi pe anunţurile care fac transparentă partea salarială, ceea ce arată clar o tendinţă a angajaţilor de a merge cumva către direcţiile atractive pentru ei. Lucrurile pe care le caută angajaţii, în afară de partea salarială sunt: salariul, care este tot timpul la peste 50-60% din preferinţe; când îi întrebăm însă ce i-ar face să aleagă o companie faţă de alta, dacă salariul ar fi acelaşi, apar aceste extrabeneficii precum: un program de lucru puţin mai flexibil sau obţiunea de a lucra part-time sau opţiunea de a lucra de acasă, evident precum bonuri de masă, sau chiar pretenţii de transport sau subvenţii la chirie.”
-
Un tânăr de 33 de ani a găsit o metodă inedită de a scoate bani din furia bucureştenilor. Vrea să facă 100.000 de euro în primul an
Stresul este una din bolile vieţii moderne, iar eliberarea de acesta este imperativă pentru o sănătate bună. În timp ce unii se relaxează gătind sau privind la televizor, alţii se simt bine după ce sparg obiecte, dar ar putea fi un obicei costisitor dacă s-ar apuca să spargă ce au prin casă.
Marius Neagoe, un arhitect de 33 de ani, a deschis primul loc din Bucureşti unde oricine poate sparge un televizor sau un WC, cu o rangă, un baros ori o bâtă de baseball. El vrea să câştige 100.000 de euro din furia bucureştenilor.
Break Room este un loc unde poţi merge pentru a distruge obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul. Ce poate fi spart? Pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătarie, busturi din ghips. ”Obiectele se colectează de la donatori voluntari, de la persoane fizice, de la centrele de depanare radio-TV, service-uri auto şi GSM-uri“, spune Marius Neagoe, fondatorul Break Room, care adaugă faptul că după spargere rămăşiţele sunt reciclate.
Totuşi, dacă cineva doreşte să spargă un anume obiect, o poate face asta prin serviciul numit ”Bring your own breakable“ (joc de cuvinte după celebra sintagmă Bring you own device). Clienţii pot aduce obiecte ce nu sunt periculoase şi care pot fi aduse la hala Break Room fără ajutor, potrivit lui Neagoe.
Spaţiul unde pot fi spulberate tot felul de obiecte este situat pe platforma Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti; investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi a inclus costurile cu ”spaţiul şi amenajarea lui adecvată, costuri de logistică specifică, echipamente de siguranţă, branding şi comunicare“. Marius Neagoe, care mai are alte două afaceri (un studio de proiectare şi design interior şi unul de design mobilier şi prototipare), se aşteaptă ca Break Room să aibă 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii şi 100 pe zi în weekend; în acest context ar putea să-şi amortizeze investiţia în trei luni şi să şi obţină un profit net de 100.000 de euro în primul an de activitate. ”Modelul poate fi francizat şi vrem să găsim parteneri la nivel naţional dacă evaluarea businessului, după primul an, corespunde planificării iniţiale.“
Cât costă să spargi televizoare? Pachetele cu obiectele ce pot fi sparte încep de la 50 de lei şi ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Aceste pachete includ 12 obiecte mici, trei medii, un obiect electronic mare, obiect de distrugere la alegere, echipament de protecţie (halat, ochelari, mănuşi). ”Pentru încă 20 de lei oferim şi imortalizarea momentului în slow motion şi un set de trei fotografii. Punem la dispoziţia clienţilor şi pachete corporate, special gândite şi adaptate în funcţie de mărimea grupului şi chiar de specificul organizaţiei“, spune arhitectul.
Cine sunt cei interesaţi să spargă obiecte într-o hală? În principu, oricine. ”Ne adresăm tinerilor corporatişti sau nu, celor stresaţi de trafic sau de job, dar şi celor care vor o experienţă inedită“, spune Neagoe. Tot el adaugă că ”activitatea este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice şi de fapt nicio altă pretenţie în afară de o oferi o porţie bună de fun, eliberare şi relaxare“.
-
Un tânăr de 33 de ani a găsit o metodă inedită de a scoate bani din furia bucureştenilor. Vrea să facă 100.000 de euro în primul an
Stresul este una din bolile vieţii moderne, iar eliberarea de acesta este imperativă pentru o sănătate bună. În timp ce unii se relaxează gătind sau privind la televizor, alţii se simt bine după ce sparg obiecte, dar ar putea fi un obicei costisitor dacă s-ar apuca să spargă ce au prin casă.
Marius Neagoe, un arhitect de 33 de ani, a deschis primul loc din Bucureşti unde oricine poate sparge un televizor sau un WC, cu o rangă, un baros ori o bâtă de baseball. El vrea să câştige 100.000 de euro din furia bucureştenilor.
Break Room este un loc unde poţi merge pentru a distruge obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul. Ce poate fi spart? Pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătarie, busturi din ghips. ”Obiectele se colectează de la donatori voluntari, de la persoane fizice, de la centrele de depanare radio-TV, service-uri auto şi GSM-uri“, spune Marius Neagoe, fondatorul Break Room, care adaugă faptul că după spargere rămăşiţele sunt reciclate.
Totuşi, dacă cineva doreşte să spargă un anume obiect, o poate face asta prin serviciul numit ”Bring your own breakable“ (joc de cuvinte după celebra sintagmă Bring you own device). Clienţii pot aduce obiecte ce nu sunt periculoase şi care pot fi aduse la hala Break Room fără ajutor, potrivit lui Neagoe.
Spaţiul unde pot fi spulberate tot felul de obiecte este situat pe platforma Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti; investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi a inclus costurile cu ”spaţiul şi amenajarea lui adecvată, costuri de logistică specifică, echipamente de siguranţă, branding şi comunicare“. Marius Neagoe, care mai are alte două afaceri (un studio de proiectare şi design interior şi unul de design mobilier şi prototipare), se aşteaptă ca Break Room să aibă 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii şi 100 pe zi în weekend; în acest context ar putea să-şi amortizeze investiţia în trei luni şi să şi obţină un profit net de 100.000 de euro în primul an de activitate. ”Modelul poate fi francizat şi vrem să găsim parteneri la nivel naţional dacă evaluarea businessului, după primul an, corespunde planificării iniţiale.“
Cât costă să spargi televizoare? Pachetele cu obiectele ce pot fi sparte încep de la 50 de lei şi ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Aceste pachete includ 12 obiecte mici, trei medii, un obiect electronic mare, obiect de distrugere la alegere, echipament de protecţie (halat, ochelari, mănuşi). ”Pentru încă 20 de lei oferim şi imortalizarea momentului în slow motion şi un set de trei fotografii. Punem la dispoziţia clienţilor şi pachete corporate, special gândite şi adaptate în funcţie de mărimea grupului şi chiar de specificul organizaţiei“, spune arhitectul.
Cine sunt cei interesaţi să spargă obiecte într-o hală? În principu, oricine. ”Ne adresăm tinerilor corporatişti sau nu, celor stresaţi de trafic sau de job, dar şi celor care vor o experienţă inedită“, spune Neagoe. Tot el adaugă că ”activitatea este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice şi de fapt nicio altă pretenţie în afară de o oferi o porţie bună de fun, eliberare şi relaxare“.