Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită. Aeronava a fost folosită pe ruta internă Rangoon – Kathmandu. La aterizare se poate vedea cum pilotul încearcă să menţină aeronava, cât poate de mult, pe roţile din spate pentru a evita o tragedie.
Jurnaliştii Wa Lone (33 de ani) şi Kyaw Soe Oo (29 de ani) se află de mai bine de 16 luni într-un centru de detenţie din localitatea Insein din Myanmar.
Cei doi jurnalişti de la Reuters au fost arestaţi în decembrie 2017 în timp ce lucrau la o investigaţie privind uciderea a 10 locuitori musulmani de etnie rohingya. Ei sunt acuzaţi de încălcarea Actului Secretelor Oficiale.
Supranumit “regele opiului”, Khun Sa este originar din Myanmar, stat cunoscut la acea vreme ca Burma. Începând cu anii ’60, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Triunghiul de Aur (regiune din Asia cunoscută pentru traficul şi consumul de droguri de mare risc).
În momentele sale de maximă influenţă, Khun controla o armată de 20.000 de oameni şi care era mult mai bine echipată decât cea a statului Myanmar.
În 1988, Khun Sa a încercat să vândă toată recolta sa guvernului australian pentru 37 de milioane de dolari, mişcare ce ar fi redus la jumătate traficul global de heroină; oficialii au refuzat.
Khun Sa nu a fost niciodată acuzat oficial de vreo infracţiune în Myanmar, fiind însă condamnat în absenţă în Statele Unite (deşi nu a păşit niciodată pe tărâm nord-american).
Khun s-a predat armatei în ianuarie 1996, cedând controlul asupra trupelor sale. El s-a mutat în regiunea Rangoon cu o vastă avere şi patru amante, toate mai tinere decât el. După acel moment, producţia de opiu din Triunghiul de Aur s-a redus considerabil.
După ce a renunţat la traficul de droguri, Khun Sa a devenit un important om de afaceri, cu investiţii în regiunile Yangon, Mandalay şi Taunggi. El se prezenta în acea perioadă drept “un agent comercial cu interese în domeniul construcţiilor”.
Khun a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, cauza morţii nefiind cunoscută.
Wa Lone, în vârstă de 32 de ani, şi Kyaw Soe Oo de 28 de ani, au colectat dovezi privind execuţia a zece militanţi Rohingya de către armata din satul Inn Din din nordul statului Rakhine.
Reporterii au spus instanţei că doi ofiţeri de poliţie le-au înmânat documente la un restaurant din nordul oraşului Yangon, cu câteva momente înainte ca alţi ofiţeri să-i aresteze.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În regiunea Rakhine, unde sute de mii de persoane de etnie rohingya au fost forţaţi să îşi părăsească propriile case, au fost găsite dovezi clare de genocid, a informat misiunea ONU în Myanmnar.
Raportul, care s-a concentrat asupra unor evenimente care au început încă din anul 2011, sugerează că acestea “fac cu siguranţă parte din cele mai grave crime comise”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sancţiunile impuse de Trezoreria SUA reprezintă cel mai important răspuns dat de Washington violenţelor conflictului izbucnit în regiunea nordică a Myanmarului, Rakhine.
Măsurile au fost anunţate de secretarul de Stat Mike Pompeo.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Înconjurată de sute de jurnalişti, inclusiv AFP, Aung San Suu Kyi şi-a introdus buletinul de vor în urnă, într-o şcoală din Yangon, după care a fost aclamată de către susţinători, care au strigat “Victorie!”.
Aung San Suu Kyi, îmbrăcată în roşu, culoarea partidului ei – Liga Naţională pentru Democraţie (LND) – nu a făcut nicio declaraţie de presă.
Ea urma să se ducă în circumscripţia sa electorală, Kawhmu, la câteva ore de Yangon, unde opozanta a fost aleasă deputată în alegerile legislative parţiale din 2012.
Toată atenţia presei este îndreptată, de mai multe zile, asupra celei care a petrecut peste 15 ani sub supraveghere la domiciliu şi care a votat pentru a doua oară, în ţara sa, la vârsta de 70 de ani.
De la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, presa internaţională, venită în masă să acopere acest scrutin, asistă la acest moment istoric.
Acest scrutin este considerat un adevărat revelator al succesului tranziţiei democratice declanşate în urmă cu patru ani, odată cu autodizolvarea juntei ce a condus cu o mână de fier din 1962. În 2012, într-un progres democratic semnificativ, LND a intrat în Parlament, în urma unui scrutin parţial.
Aproximativ 30 de milioane de cetăţeni erau aşteptaţi duminică la urne în aceste alegeri istorice, al căror rezultat urmează să fie cunoscut peste câteva zile.
Suu Kyi denunţă frecvent limitele reformelor declanşate de Guvernul care a urmat la putere juntei, în 2011. Executivul este dominat în continuare de către foşti generali, atenţi să apere interesele fostei gărzi, în timp ce afirmă că asigură o tranziţie lentă.
Armata este în continuare foarte puternică din punct de vedere politic, păstrând un sfert din mandatele de parlamentari – rezervate unor militari care nu sunt aleşi.
În total, peste 90 de partide participă în alegeri.
LND, care a obţinut în 1990 o victorie zdrobitoare – ignorată de către juntă -, este prezentat ca favorit în acest scrutin. De la începutul campaniei, Aung San Suu Kyi, care candidează într-o regiune rurală situată la câteva ore de Yangon, a electrizat mulţimea peste tot unde a fost în ţară.
În ceea ce priveşte formaţiunea USDP, susţinută de către călugări budişti extremişti, preşedintele Thein Sein nu candidează pentru un mandat de parlamentar. Însă el nu a exclus o candidatură la propria succesiune.
Jocul politic este complicat de prezenţa a zeci de partide reprezentând minorităţi etnice, în special în regiuni din zone de frontieră. Susceptibile să obţină numeroase mandate de parlamentari, ele ar putea juca un rol în orice coaliţie post-electorală.
Pentru prima dată, observatori străini au fost autorizaţi la acest scrutin, în care urnele au fost deschise duminică la ora locală 6.00 (1.30, ora României) şi urmează să fie închise la ora locală 18.00 (13.30, ora României).
Votul a fost anulat în regiuni devastate de războiul civil, în sute de sate din statele Kachin, Shan şi Karen. În vestul ţării, în statul Rakhine, sute de mii de etnici rohingya, o minoritate musulmană ale cărei documente temporare de identitate au fost anulate recent în urma presiunilor călugărilor budişti naţionalişti, au interdicţia să voteze.
În fine, votul anticipat al sutelor de mii de muncitori din Myanmar care au emigrat în toată lumea, dar mai ales în Asia, a fost pătat de probleme.
Peste 6.000 de candidaţi îşi dispută, în aceste alegeri generale, 323 de mandate în Camera inferioară şi 168 de mandate în Camera superioară a Parlamentului – care au fost scoase la vot -, dar şi 652 de mandate în diverse adunări regionale.
În cele două Camere ale Parlamentului naţional, 25% dintre mandate sunt rezervate deputaţilor militari, desemnaţi de către comandantul armatei şi ostili LND.
În acest context, pentru a obţine o majoritate în ambele Camere, LND are nevoie de cel puţin 330 de mandate, adică de o victorie în 67% din circumscripţii. USDP are nevoie de 33% din mandate, mulţumită susţinerii militarilor.
Prima etapă a noului Parlament va consta în a alege viitorul preşedinte, un proces complex, care nu va avea loc înainte de martie. Suu Kyi nu va putea să candideze, din cauza prevederilor unui articol din Constituţie care blochează accesul la funcţia supremă a persoanelor care au copii de naţionalitate străină. Toţi cei şase copii ai opozantei sunt britanici.
Alte nouă persoane au fost rănite, potrivit agenţiei Xinhua.
Imediat după incident, vineri, Beijingul a trimis avioane de vânătoare să patruleze la frontiera comună.
Avioanele au fost trimise să “urmărească, monitorizeze, avertizeze şi gonească” avioane militare din Myanmar, au precizat forţele armate chineze într-un comunicat.
China l-a convocat pe ambasadorul Myanmarului la Beijing după incident, care a avut loc în apropiere de oraşul de frontieră Lincang.
Adjunctul ministrului chinez de Externe, Liu Zhenmin, a îndemnat Myanmarul să deschidă o anchetă şi să-i aducă în faţa justiţiei pe cei care se află în spatele atacului.
Forţele din Myanmar luptă împotriva unor rebeli separatişti într-o regiune greu accesibilă vecină cu provincia chineză Yunnan.
În cursul unor incidente recente, tiruri rătăcite au avariat proprietăţi de partea chineză a frontiereri, determinând Beijingul să ceară autorităţile de la Naypyidaw să asigure securitatea.
Myanmarul nu a reacţionat imediat după incident
Danny Russel, un oficial american de rang înalt pentru Asia de Est, a anunţat că a făcut această sugestie pentru a “da de gândit”, şi nu într-un cadru oficial. El participă în Myanmar la o întâlnire cu omologii săi din regiune, menite pregătirii unui summit care ar urma să aibă loc în cursul acestui an.
“Ţările vizate pot singure să definească tipul de comportament pe care îl consideră drept o provocare şi să invite la abţinere, cu condiţia ca toate celelalte să procedeze la fel”, a spus pentru presă Russel, adjunctul secretarului de Stat.
Statele Unite militează de mai mulţi ani în favoarea unui cod de bună conduită care ar defini regulile în zonă, cu scopul de a împiedica o escaladare în Marea Chinei de Sud, o cale maritimă vitală şi unde China şi alte ţări emit revendicări teritoriale.
Russel a subliniat că tensiunea “creşte rapid” în zonă. Luna trecută, revolte au avut loc în Vitenam după ce China a instalat o platformă de foraj marin într-o zonă din Marea Chinei de Est în care cele două ţări îşi dispută suveranitatea.
Filipine, un alt aliat al Statelor Unite, au de asemenea o serie de divergenţe teritoriale cu China.
Preşedintele american, Barack Obama, urmează să se deplaseze în Myanmar, în noiembrie, pentru a participa la un summit al ţărilor din Asia de Est. Acesta va fi cel de-al doilea turneu al său în această ţară, pe care secretarul de Stat american, John Kerry, urmează să o viziteze în august.
Cel mai afectat este statul Karen, la froniera cu Thailanda, unde au fost evacuate aroximativ 33.500 de persoane, adăpostite în 79 de tabere, a precizat cotidianul New Light of Myanmar, evocând moartea a trei persoane şi dispariţia uneia.
În statul Mon, peste 4.500 de persoane au fost evacuate în 34 de tabere, a adăugat ziarul. Însă “imediat ce apele au început să se retragă”, unelepersoane au început să se întoarcă acasă.
De asemenea, alunecări de teren au avariat drumuri, iar 245 de şcoli au fost închise.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro