BusinessMagazin

Tag: Muzeul Satului

  • Ovidiu Lipan Ţăndărică a ridicat publicul în picioare la concertul său de toacă de la Muzeul Satului Bucovinean – VIDEO

    Celebrul muzician Ovidiu Lipan Ţăndărică a ridicat publicul în picioare la concertul său de toacă pe care l-a susţinut la Muzeul Satului Bucovinean din municipiul Suceava, duminică, 28 aprilie, în prima zi de Paşte, concert prins în programul ”Paştele în Bucovina” al Consiliului Judeţean Suceava.

    Ţăndărică a evoluat de fapt la un ”ansamblu de toacă” realizat special de sucevenii Marian şi Victoria Zidaru muzica fiind compusă de el personal. Trăirile şi emoţiile transmise de Ţăndărică au atins coardele sensibile ale celor cîteva sute de persoane prezente la acest concert de-a dreptul extraordinar. În public s-au aflat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur însoţit de cântăreaţa de muzică populară, Ana Ilca Mureşan,  primarul Sucevei, Ion Lungu dar şi directorul Muzeului Bucovinei, Emil Constantin Ursu. La finalul concertului Flutur şi Ţăndărică au ciocnit un ou roşu conform tradiţiiei de Paşte. Celebrul muzician a promis că se va reîntoarce la Suceava în Cetatea de Scaun cu un concert cu efecte speciale şi lasere.

     

  • Ateliere interactive de modelaj şi încondeiat ouă, în programul “Şcoala Altfel” de la Muzeul Satului

    Aflat la a IV-a ediţie şi organizat la iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, programul îşi propune implicarea copiilor, adolescenţilor şi a cadrelor didactice în activităţi diverse, în contexte nonformale, care să corespundă intereselor şi preocupărilor copiilor punând, astfel, în valoare capacităţile acestora în diferite domenii, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Prin intermediul acestui program, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” doreşte să atragă copii şi formatori cu scopul de a participa la ateliere interactive de modelaj, podoabe populare, încondeiat ouă, păpuşi şi ateliere de confecţionat felicitări pentru Sfintele Paşti, coordonate de meşteri populari cunoscuţi şi specialişti în pedagogie şi la vizite de descoperire – mijloc de cunoaştere a patrimoniului material şi imaterial, formarea receptivităţii şi a gustului artistic, precum şi dezvoltarea creativităţii şi manualităţii publicului şcolar.

    Ca şi în celelalte ediţii, şi anul acesta vor trece pragul muzeului peste 10.000 de copii înscrişi deja la atelierele propuse.

    În cadrul aceluiaşi program, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează în parteneriat cu Dacia Plant, zilnic, între orele 10.00 şi 14.00, o serie de activităţi ce vor avea loc în Grădina de plante medicinale amenajată în instituţie, prin intermediul cărora copiii vor descoperi miracolele lumii vegetale.

    Copiii vor putea compara diferite tipuri de plante, vor putea vedea răsaduri de plante medicinale şi vor afla informaţii despre modul de cultivare şi recoltare a acestora. De asemenea, vor putea bea ceaiuri din plante şi vor face diferenţa între tipuri de plante medicinale.

  • Dragobetele, sărbătorit la Muzeul Satului din Bucureşti, în perioada 21 – 24 februarie

    Dragobetele, patronul dragostei şi al bunei dispoziţii în tradiţia populară românescă, mai este numit Cap de Primăvară, Cap de Vară, fiu al Babei Dochia, Sânt Ion de primăvară şi logodnicul păsărilor şi este identificat cu zeii antici ai iubirii. Sărbătoarea dragostei – Dragobetele era celebrată în satele româneşti prin câteva practici rituale care marchează sfârşitul iernii şi începutul primăverii, moment în care oamenii rezonează cu natura renăscută, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Programul manifestării cuprinde expoziţia de fotografie “Dragobetele sărută fetele!”, aflată la a patra sa ediţie şi deschisă publicului în sala “Gheorghe Focşa”, organizată împreună cu Asociaţia Bucureştiul meu drag, prezentări de costume, spectacole de cântece şi dansuri, concursuri cu premii, şedinţe foto pentru perechile de îndrăgostiţi, târg cu meşteri populari veniţi din toate zonele ţării şi gastronomie tradiţională.

    Persoanele care poartă numele lui Dragobete – Draga, Drăguţa, Drăgan, Dragoş – au acces gratuit la evenimente (pe baza cărţii de identitate).

  • Muzeul Satului din Bucureşti, prima instituţie care a obţinut certificatul “Brand de ţară”

    Asociaţia Brand de Ţară a organizat, vineri, la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, conferinţa publică “Produsul românesc – Brand de ţară”, sub egida programului “Suntem România”.

    La conferinţă au participat şi au ţinut prelegeri Ovidiu Dinescu, şef Serviciu Mărci – Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, Sorin Mierlea, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS), Daniela Popa, şef Serviciu Politici Calitate în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Radu Puchiu, secretar de stat în Guvernul României, Cristina Ionescu, director departamentul de Analiză, Politici şi Afaceri Publice la Camera de Comerţ şi Industrie a României, Mirela Grecu, director la Direcţia de Diplomaţie Publică şi Cultural Ştiinţifică a Ministerului de Afaceri Externe (MAE), şi Anca Popa, preşedinte Asociaţia Brand de Ţară.

    Cu acest prilej, Asociaţia Brand de Ţară a înmânat certificatul “Brand de ţară” Paulinei Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.

    “Suntem cu atât mai onoraţi, pentru că suntem prima dintr-un lung şir de instituţii care vor deveni «Brand de ţară». Eu vă asigur că noi vom onora această titulatură şi, ca să asigurăm această titulatură, avem în continuare nevoie şi de ajutorul dumneavoastră, şi de al Ministerului Culturii, şi al Ministerului de Externe, şi de al Guvernului”, a declarat directorul general al Muzeului Satului.

    De asemenea, Paulina Popoiu a spus că românii se definesc prin cultură în Europa, iar străinii ar trebui să cunoască şi lucrurile bune pe care locuitorii şi instituţiile României le fac şi nu doar pe cele rele.

    “Modalitatea în care noi ieşim în lume şi ne promovăm şi în interior este şi modalitatea în care vom reuşi să spălăm şi imaginea noastră, care cred că e în curs de spălare”, a declarat Paulina Popoiu, precizând că, în ultima perioadă, a observat o îmbunătăţire a reacţiilor celor din străinătate faţă de România.

    Paulina Popoiu a mai spus că Muzeul Satului este singura instituţie publică înregistrată la OSIM.

    “Suntem un brand de ţară noi, Muzeul Satului. Dacă e vorba să ne păstrăm rădăcinile, dacă e vorba să ne impunem ca popor în Europam, atunci putem s-o facem prin respectul pe care noi înşine îl acordăm culturii, prin respectul pe care noi înşine îl acordăm tradiţiilor populare, pentru că, până la urmă, dacă vrem să ştim cine suntem, trebuie să ne ducem la rădăcini, iar rădăcinile sunt în sat, acolo unde s-a născut veşnicia”, a mai spus Paulina Popoiu.

    În primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929, de Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

    La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar, în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

    În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente şi instalaţii, colecţii de costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

    Asociaţia Brand de Ţară şi primul program naţional demarat – “Suntem România” – reprezintă o iniţiativă sprijinită de InfoCons – Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS România), membră cu drepturi depline în Consumers International şi Federaţia Asociaţiilor de Consumatori, se arată pe site-ul suntemromania.ro.

    Asociaţia Brand de Ţară promovează proprietatea intelectuală românească, are ca scop crearea brandului de ţară definit prin puterea comercială a naţiunii – prin promovarea, încurajarea şi celebrarea mărcilor româneşti, în ideea conservării ca moştenire naţională a calităţilor, tradiţiilor culturale şi a mărcilor emblematice. Printr-o strategie clară de promovare, programul naţional “Suntem România” mediatizează mărcile româneşti şi valorile la care românii se raportează ca popor. Prin acest proiect se creează un consens în ceea ce priveşte consumul produselor româneşti, prin depunerea unui efort susţinut, de lungă durată şi consistent în investirea încrederii românilor în mărcile locale.

    Valoarea naţională a României este alcătuită din proprietatea intelectuală românească – creaţii ale minţii românilor: invenţii, opere literare, artistice şi simboluri, nume şi imagini utilizate în comerţ. Toate acestea contribuie la construirea identităţii naţionale, se arată pe acelaşi site.

    Printre obiectivele Asociaţiei Brand de Ţară se numără dezvoltarea conceptului de “Brand de ţară”, compus din mărcile româneşti, grupate pe ramuri de activitate, prin desfăşurarea de activităţi în domeniul social, umanitar şi educativ, prin promovarea valorilor, culturii, ştiinţei şi civilizaţiei româneşti.

  • Plăcinte poale-n brâu, dansuri balcanice şi turtă-dulce la Muzeul Satului

    În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Ca pământean se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul iar ca sfânt, Dumnezeu îi încredinţează porţile şi cheile Raiului, unde împarte hrană hrană animalelor sălbatice, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă.

    Timp de trei zile (29 iunie – 1 iulie), Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” va fi gazda grupurilor şi ansamblurilor folclorice româneşti, dar şi a ansamblurilor grupurilor etnice din România: turcii, albanezii, ucrainienii, ungurii, evreii şi grecii. Vizitatorii se vor putea delecta cu cozonaci şi poale-n brâu, plăcinte cu brânză sau turtă-dulce.

    Programul va cuprinde datini şi obiceiuri specifice sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, demonstraţii ale meşteşugarilor, lansări de carte şi CD-uri, muzică veche şi medievală, folclor autentic românesc, momente de istorie a Bucureştilor cu Teatrul Masca, dar şi o expoziţie a sportului naţional românesc, oina.