Tag: musulmani

  • Reportaj: Minunea de piatră a lumii moderne – VIDEO

    Văzute de sus, capitala Amman şi împrejurimile se arată ca un tărâm roşiatic infinit, cu aşezări risipite într-o întindere deşertică. Luată la pas însă, Iordania îţi oferă şi deşert, şi mare, şi piatră. Multă piatră. Poate cel mai reprezentantiv în acest sens este oraşul Petra – un nume mai sugestiv de atât nu se poate. Săpat efectiv în stâncă, Petra este o evocare a civilizaţiei antice a nabateenilor. Dar să o luăm cu începutul.

    Din Bucureşti în Amman, zborul cu avionul durează puţin peste două ore. Printre companiile aeriene care operează zboruri directe între Bucureşti şi Amman se numără operatorul aerian low cost Ryanair, care a lansat zboruri pe această rută în aprilie 2018, dar şi Tarom.

    Cetatea din Amman, care datează din secolul IX î.Hr., ilustrează cel mai bine suma civilizaţiilor care au păşit pe pământ iordanian de-a lungul istoriei.
    „Citadela cuprinde, prin ruinele diferitelor tipuri de construcţii, cinci civilizaţii: amonită, greacă, romană, bizantină şi musulmană”, spune Nasser Abu-Rezeq, ghid turistic iordanian. Amoniţii au fost primul popor prezent pe aceste tărâmuri, în urmă cu mii de ani, în Epoca de Fier, Amman fiind principala lor aşezare, după cum arată datele afişate chiar la intrarea în cetate.

    Ulterior, au venit grecii, iar mai târziu romanii şi bizantinii, care au rămas acolo până ce au fost eliminaţi de arabi. În timpul amoniţilor, oraşul purta numele Rabbath Ammon, urmând ca, în timpul grecilor şi al romanilor, să se numească Philadelphia, după regele Egiptului din perioada 283 î.Hr. – 246 î.Hr., Ptolemeu al II-lea Philadelphus. Abia în secolul al VII-lea d.Hr., oraşul a fost denumit Amman de către musulmani. Toate aceste civilizaţii, încapsulate în câţiva metri pătraţi, fac din Amman un muzeu în aer liber, menit să ilustreze toată moştenirea istorică pe care o poartă în spate. Azi, în capitala Iordaniei locuiesc atât musulmani, cât şi creştini, iar locuitorii spun că nu există conflicte între cele două religii, motiv pentru care şi ţara este paşnică. Totuşi, populaţia de aproximativ 10 milioane de locuitori este predominant musulmană, în proporţie de 95%. Doar 4% sunt creştini şi 1% alte religii.

    „Amman este aşezat pe şapte coli­ne, motiv pentru care în oraş nu prea există biciclete. E uşor să cobori dealurile cu ele, dar e mai dificil la urcat”, spune ghidul turistic. Şi, într-adevăr, puţine sunt bicicletele care se arată pe străzi, însă de maşini oraşul nu duce lipsă. De altfel, la ceas de seară, chiar şi în timpul săptămânii, Ammanul forfoteşte de aglomeraţie. Fie că sunt turişti sau localnici, oamenii fac din Amman o capitală a agitaţiei, peste care plutesc, din loc în loc, arome de condimente – toate soiurile pe care vi le puteţi imagina, dar şi miresme de beţişoare parfumate, falafel şi migdale prăjite.

    Din loc în loc, în spaţii mici cu deschidere la stradă, sunt comercianţi care vând suc de zahăr. Practic, cineva îndeasă o trestie de zahăr într-un aparat care o stoarce pentru a scoate şi ultima picătură de licoare dulce. Dacă însă această băutură nu a fost suficient de dulce, mai există un desert despre care iordanienii spun că nu doar merită, ci trebuie încercat: kanafeh. Servit obligatoriu cald, preparatul este făcut din cataif şi un tip special de brânză, fie de vaci, fie de capră. Siropul de zahăr este şi el parte din reţetă, iar servirea se face dintr-o tavă rotundă imensă, din care vânzătorul taie „din ochi” porţii pentru cumpărători, care, mai apoi, mănâncă desertul în picioare afară, alături de alţi pofticioşi, creând astfel o adevărată comunitate de papile gustative îndulcite la maximum.

    Minunea de piatră a lumii moderne

    La aproximativ trei ore de mers cu maşina din Amman spre sud, drumurile duc, trecând prin peisaje fie deşertice, fie împietrite la propriu, către Petra, perla coroanei Iordaniei şi una dintre cele şapte minuni ale lumii moderne. Petra este, de fapt, o întoarcere în timp, pe care e mai fascinant s-o vezi mai degrabă goală de turişti, locul fiind mai tot timpul înţesat de numărul mare de paşi care calcă pe pietrele lucioase şi pe alocuri alunecoase. Turişti din toată lumea vin în Petra, mulţi şi din România. De altfel, turismul este, pentru Iordania toată, o sursă importantă de venit, reprezentând 17% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, potrivit lui Nasser Abu-Rezeq. Spre comparaţie, în România, contribuţia turismului la PIB a fost sub 3% în 2017. În acelaşi an, cei circa 4 milioane de turişti străini au adus venituri de circa 4,6 miliarde de dolari în Iordania, potrivit datelor Băncii Centrale a Iordaniei, citate de presa locală.

    Făcut în întregime din rocă de culoare roşiatică, Petra este un oraş antic, săpat de civilizaţia nabateană, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani. Locul era folosit şi ca spaţiu de realizare a tranzacţiilor cu mătase sau condimente între China, India şi Arabia Saudită pe de o parte, şi Egipt, Siria, Grecia şi Roma, de cealaltă parte, devenind astfel cel mai important centru comercial al peninsulei arabe.

    Petra a fost capitala nabateenilor până în anul 106 d.Hr., când a intrat în componenţa Imperiului Roman, în timpul împăratului Traian, în aceeaşi perioadă în care avea loc şi al doilea război daco-roman. Nabateenii au continuat să se extindă şi să locuiască în Petra, care a fost abandonată în secolul al XIV-lea şi redescoperită abia în 1812, de un explorator elveţian, Johan Ludwig Burckhardt.

    Cea mai spectaculoasă sculptură din Petra este Trezoreria, o clădire săpată integral în piatră, la fel ca toate celelalte clădiri atipice din oraşul antic. Locul apare în scena finală a filmului „Indiana Jones şi ultima cruciadă”. Mai există însă şi alte construcţii cel puţin la fel de spectaculoase, precum mănăstirea, teatrul, mormintele sau locuinţele săpate în piatră ale nabateenilor.

    Prin Petra te-ai putea plimba parcă la nesfârşit, fără să te plictiseşti, ca într-un labirint, deşi totul în jur e doar piatră şi, pe alocuri, peisajul e pigmentat de beduini însoţiţi de catâri, cai ori cămile. Din loc în loc, stau copii arşi de soare, veniţi la „vânătoare” de turişti, singura lor marfă de vânzare fiind – aţi ghicit! – pietrele culese de pe drumurile Petrei. Toţi ghizii le recomandă însă turiştilor să nu-i încurajeze pe cei mici prin cumpărături, ci să-i trimită la şcoală, acolo unde părinţii, de multe ori, nu-i lasă să meargă.

    „Dacă îi întrebaţi, vor spune că nu au şcoli. De fapt, au trei şcoli în Petra la care pot merge”, spune Nasser Abu-Rezeq.

    Nu doar copiii sunt însă comercianţi de ocazie în Petra, ci şi adulţii, dintre care unii au şi învăţat câteva cuvinte româneşti, cu care se laudă când au ocazia.
    „Avem o mulţime de turişti români aici”, spune Salah Alamarat, un comerciant din Petra, care vinde smirnă, tămâie şi alte suveniruri pe alese.

    Dincolo de universul de piatră însă, Petra poate fi şi o experienţă culinară delicioasă. Atelierele de gătit Petra Kitchen din localitatea Wadi Musa – dezvoltată în jurul sitului Petra – îi iniţiază pe doritori în lumea gastronomică iordaniană, astfel că, la finalul a două-trei ore de gătit, puteţi să constataţi că din mâinile voastre – şi ale celorlalţi bucătari amatori – au ieşit supe de linte, salate tradiţionale precum fatoosh ori tabbouleh, zucchini umpluţi în sos de roşii sau în iaurt… Şi lista poate fi cât de lungă vreţi voi. Iar aromele, cât de intense vor bucătarii să fie.

    Agricultură din piatră seacă

    O călătorie în Iordania nu e completă fără Marea Moartă, aşa că, mergând spre nord de această dată, dacă pornim din Petra, se ajunge uşor la una dintre cele mai sărate ape din lume şi corpul de apă cel mai jos de pe Pământ, având oglinda apei la aproximativ 420 de metri sub nivelul mării. Gradul ridicat de salinitate face ca apa să semene mai mult cu un ulei decât cu orice altă apă de mare. Iar limpezimea ei face Marea Moartă chiar şi mai spectaculoasă, pe lângă faptul că, indiferent că ştii sau nu să înoţi, poţi pluti în voie pe luciul apei. Pericolul este însă ca, la un moment, marea să sece, ţinând cont că nivelul apei scade în fiecare an cu aproximativ un metru, iar procesul accelerează.

    În drumul spre mare, de o parte şi de alta a drumului, stau comercianţi ambulanţi de fructe şi legume, care amintesc de obiceiul autohton de a vinde diverse produse rezultate din recolta proprie şoferilor care trec prin faţa curţii. Deşi terenul este arid, iar relieful e făcut preponderent din piatră, iordanienii au găsit metode prin care să întreprindă activităţi agricole, chiar dacă la o scară mai redusă decât în alte părţi ale lumii. În locurile unde nici aceşti comercianţi ambulanţi nu animă călătoria cu maşina, totul este pustiu. Deşertul se întinde cât vezi cu ochii şi doar din loc în loc se întrezăresc în depărtare corturi ale nomazilor, oameni rupţi de lume pentru care roşeaţa nisipului şi a pietrelor este singura certitudine.

    Până la Marea Moartă însă, se poate face un popas la râul Iordan, care, pe o distanţă de 180 de kilometri, este graniţa naturală dintre Iordania şi Israel. În locul considerat cel în care a avut loc botezul lui Hristos de către Ioan Botezătorul, există o limită care ilustrează exact separaţia dintre cele două state. Locul poartă numele Betania (Bethany). Iordania este şi ţara cu un deşert asemănător reliefului de pe planeta Marte, Wadi Rum, unde s-au filmat numeroase filme de-a lungul timpului, printre care şi „Marţianul” (2015). Deşertul este cunoscut şi pentru că acolo se pot face zboruri cu balonul cu aer cald sau sand ski, o activitate similară schiului, însă pe nisip. Roşu, la fel ca restul ţării.

  • Românii cred că sunt superiori cultural altor naţii. Mulţi nu ar accepta ca un musulman sau un evreu să facă parte din familie

    Potrivit acestui studiu, europenii din est şi cei din vest percep în mod diferit importanţa religiei, a minorităţilor şi a chestiunilor sociale cheie, în Europa centrală şi estică, oamenii acceptând mai puţin comunitatea musulmană şi evreiască, mariajul între persoane de acelaşi sex şi avortul legal.

    Studiul a fost realizat de Pew Research Center, în perioada 2015 – 2017, în rândul a aproximativ 56.000 de persoane adulte cu vârsta de peste 18 ani, din 34 de ţări din Europa de vest, centrală şi de est.

    Astfel, potrivit acestui studiu, 66% dintre români cred că sunt superiori cultural altor naţii, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al treilea într-un top realizat pe baza răspunsurilor primite pentru afirmaţia “Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora”. Topul este condus de Grecia (89%), iar podiumul este completat de Bulgaria (69%).

    În ceea ce priveşte nivelul de toleranţă, doar 29% dintre români ar accepta ca din familia lor sau din rândul vecinilor să facă parte un musulman sau un evreu, ceea ce plasează ţara noastră pe primul loc în acest clasament, în care pe poziţia secundă se află bulgarii, cu 32%.

    De asemenea, 74% dintre români resping ideea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, mai “înverşunaţi” fiind doar bulgarii, cu 79%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii cred că sunt superiori cultural altor naţii. Mulţi nu ar accepta ca un musulman sau un evreu să facă parte din familie

    Potrivit acestui studiu, europenii din est şi cei din vest percep în mod diferit importanţa religiei, a minorităţilor şi a chestiunilor sociale cheie, în Europa centrală şi estică, oamenii acceptând mai puţin comunitatea musulmană şi evreiască, mariajul între persoane de acelaşi sex şi avortul legal.

    Studiul a fost realizat de Pew Research Center, în perioada 2015 – 2017, în rândul a aproximativ 56.000 de persoane adulte cu vârsta de peste 18 ani, din 34 de ţări din Europa de vest, centrală şi de est.

    Astfel, potrivit acestui studiu, 66% dintre români cred că sunt superiori cultural altor naţii, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al treilea într-un top realizat pe baza răspunsurilor primite pentru afirmaţia “Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora”. Topul este condus de Grecia (89%), iar podiumul este completat de Bulgaria (69%).

    În ceea ce priveşte nivelul de toleranţă, doar 29% dintre români ar accepta ca din familia lor sau din rândul vecinilor să facă parte un musulman sau un evreu, ceea ce plasează ţara noastră pe primul loc în acest clasament, în care pe poziţia secundă se află bulgarii, cu 32%.

    De asemenea, 74% dintre români resping ideea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, mai “înverşunaţi” fiind doar bulgarii, cu 79%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile din Turcia au arestat 61 de militari, suspectaţi de legături cu Fethullah Gulen

    Dintre militarii reţinuţi, 18 iau parte la misiuni curente. Autorităţile au arestat 13 militari de rang înalt, 12 căpitani au forţelor terestre şi 24 de locotenenţi din marină.

    Autorităţile din Turcia au organizat numeroase controale şi arestări împotriva presupuşilor membri ai reţelei lui Gulen. Peste 250 de persoane au murit în lovitura de stat eşuată din iulie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de persoane, inclusiv jurnalişti, au fost condamnate la MOARTE în Egipt pentru protestele din 2013

    Procesul în masă a fost aspru criticat de organizaţiile pentru drepturile omului, iar Amnesty International îl numeşte o “parodie grotescă a justiţiei”.

    Cei 739 de inculpaţi, care au inclus membri ai Frăţiei Musulmane, au fost arestaţi şi procesaţi pentru participarea la protestele care au avut loc în pieţele Rabaa al-Adawiya şi al-Nahda din Cairo faţă de înlăturărea lui Morsy.

    Protestele au culminat cu violenţe în masă, când forţele egiptene de securitate, sub comanda preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi, au încercat să elimine mii de demonstranţi prin folosirea de arme automate, transportoare blindate şi buldozere militare. Sute de oameni au fost ucişi.

    Printre cei condamnaţi la moarte sâmbătă de Curtea Penală din Cairo s-au număraţi şi membri proeminenţi ai Fraţilor Musulmani Essam El-Erian, Mohamed Beltagy, Abdel-Rahman al-Bar şi Osama Yassin. Din cele 75 de persoane, 44 sunt în închisoare, iar 31 sunt fugari.

    Deşi verdictul este considerat definitiv, inculpaţii pot face recurs.

    Alţi 56 de inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, printre care Mohamed Badie, liderul Frăţiei Musulmane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Peste 20 de jurnalişti au fost condamnaţi la închisoare în Turcia, cei mai mulţi pentru terorism

    Jurnaliştii au primit sentinţe de până la 7 ani şi jumătate de închisoare, cei mai mulţi pentru apartenenţă la o organizaţie considerată drept teroristă de autorităţile turce.

    O mare parte din jurnaliştii condamnaţi au lucrat pentru cotidianul Zaman, cea mai importantă instituţie media cu legături cu Gulen. Controlul asupra cotidianului a fost preluat în martie 2016 de autorităţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Populaţia musulmană a Europei s-ar putea tripla

    Un raport intitulat  „Europe’s Growing Muslim Population” arată că procentul populaţiei de musulmani din populaţia totală a Marii Britanii ar putea creşte de la 9,7% la 17,2%, dacă rata migraţiei se va menţine la acelaşi nivel.

    Un alt scenariu presupune o creştere de 16,7% a populaţiei musulmane. Experţii Pew Research Centre din Washington au precizat că acest fenomen are legătură cu rata mare a natalităţii, înregistrată la musulmani şi cea scăzută, înregistrată în rândul europenilor.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Toate victimele atacului din nordul Londrei aparţin comunităţii musulmane

    “Din păcate, londonezii s-au trezit cu vestea unui alt incident îngrozitor, care a lăsat un număr de oameni grav răniţi. Atacul s-a desfăşura în timp ce un bărbat primea primul ajutor la faţa locului, acesta murind ulterior. Orice legătură între moartea sa şi atac este anchetată în prezent. Este prea devreme pentru a afirma că moartea bărbatului a fost un rezultat al atacului. Indiferent de motivaţie, incidentul este tratat ca un atac terorist”, a declarat comisarul adjunct Neil Basu, care este şi coordonatorul unităţii pentru combaterea terorismului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sheila Abdus-Salaam, prima judecătoare musulmană din SUA, a fost găsită moartă în râul Hudson

    Poliţia din New York a anunţat că trupul femeii a fost găsit în apă, în urma unei alerte primite prin intermediul serviciului de urgenţă, iar medicii au pronunţat imediat decesul.

    Familia Sheilei Abdus-Salaam a identificat-o, iar o examinare post-mortem va determina cauza decesului. Femeia era complet îmbrăcată şi nu prezenta semnele unui traumatism, au mai precizat poliţiştii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro