Tag: Mureş

  • Upgrade în 10 ani: de la o librărie în centrul Braşovului la unul dintre cei mai mari retaileri online de carte din România

    “Am pornit cu energie şi un vis, simţeam că online-ul este o direcţie de exploatat. Erau alte vremuri pentru afacerile online, toată lumea era la început. Noi am crezut în dezvoltarea online-ului şi am început cu site-ul, iar comenzile le onoram din stocurile librăriei Şt. O. Iosif din Braşov, care rămâne şi acum «vatra» Libris.ro”, povesteşte Laura Ţeposu, fondator şi director de dezvoltare în cadrul companiei. Practic, povestea Libris.ro a început acum 10 ani pe când ea lucra la librăria unchiului şi mătuşei sale – Şt. O. Iosif din centrul Braşovului, înfiinţată în 1991.
    Deşi în 2009 economia din România era în plină criză, Laura Ţeposu a crezut cu tărie că, în ciuda reducerii consumului de carte, vor exista în continuare oameni care citesc şi pentru care „lectura este o nevoie aproape de bază”, la care nu vor renunţa. „Dar am intuit şi că timpul devine tot mai puţin, astfel că oamenii vor prefera să comande cărţile. De atunci şi până astăzi, businessul a crescut constant, iar anul trecut am avut o creştere mare, de 28%, pe fondul unor campanii reuşite şi al unei uşoare revigorări a pieţei de carte. Am ajuns la vânzări de 40 milioane de lei şi cred că tendinţa de creştere se păstrează şi pentru acest an”, a punctat ea.
    Atingerea cifrei de afaceri de 40 de milioane de lei anul trecut a fost posibilă însă printr-o muncă continuă şi cu investiţii substanţiale. Dacă în primul an de funcţionare a
    Libris.ro investiţia s-a situat la 100.000 de euro, bani care au fost utilizaţi pentru site, salarii şi marketing, anul trecut investiţiile au fost majore – 4 milioane de euro alocate pentru depozit, echipamente şi soft logistic.
    „Libris.ro a pornit din librăria fizică din Braşov. Expediam cărţile din stocul librăriei, însă simţeam că online-ul va fi tot mai puternic în anii ce vor veni. Astfel, iniţial nu am avut costuri asociate stocurilor şi altor echipamente de birou, folosind resursele librăriei. În 2018 însă am făcut investiţii majore – 4 milioane de euro, obiectivul fiind  stabilizarea părţii operaţionale a businessului, astfel încât să putem optimiza partea de livrare şi să avem contextul potrivit pentru a susţine creşterile vizate”, a subliniat antreprenoarea.
    În prezent, noul depozit al Libris.ro, care găzduieşte în total 2 milioane de volume, permite procesarea unui număr triplu de comenzi faţă de cel vechi, până la 10.000-12.000 zilnic. Portofoliul Libris.ro cuprinde în total 120.000 de titluri, din care 40.000 sunt titluri în limba română – pe stoc în depozit –, iar 80.000 sunt titluri în engleză. Titlurile în limba engleză sunt comandate la cerere de Libris.ro de la partenerul său din Marea Britanie.
    Anul trecut, valoarea medie a unei comenzi înregistrate pe Libris.ro a crescut cu 15% faţă de 2017, ajungând astfel la 80 de lei.
    „Cea mai mare valoare medie a comenzii s-a înregistrat în Braşov – 155 lei, aici aflându-se şi cel mai fidel client, care a plasat 238 de comenzi pe parcursul anului trecut. La polul opus se află clienţii din judeţul Covasna, unde media a fost de 66 lei pe comandă”, a punctat Laura Ţeposu.
    Cele mai multe comenzi plasate anul trecut pe Libris.ro au fost din Bucureşti – peste 313.000, în top 3 urmând judeţele Braşov şi Cluj, cu peste 130.000, respectiv peste 83.000 de comenzi. Cea mai mare rată a recurenţei s-a înregistrat în Braşov, Bacău, Bucureşti şi Cluj, media fiind de 1,4 comenzi pe an.
    Per total, afacerile Libris.ro au înregistrat anul trecut o creştere de 28% comparativ cu 2017 ca urmare a unui mix de factori – eforturi şi investiţii proprii (campanii de marketing, fidelizarea clienţilor şi campaniile Libris.ro de încurajare a lecturii), dar şi a evoluţiei pieţei online, a cererii în creştere pentru cărţi şi a lansării unor titluri mult aşteptate.
    Pentru acest an, Libris.ro mizează pe o creştere similară a businessului, de 30%, urmând să depăşească pragul de 50 milioane de lei pentru cifra de afaceri. Primul trimestru a debutat bine, am înregistrat o creştere de 33% faţă de perioada similară din anul trecut.”
    Cum era însă piaţa online în 2009 şi cum este acum? Comerţul online în România este foarte diferit de cel de acum 10 ani. Atunci majoritatea jucătorilor erau la început în acest domeniu, neexperimentaţi, pe sistemul trial and error. Să zicem că acum 10 ani e-commerce-ul românesc era adolescent, acum e aproape de maturitate. Acum jucătorii din piaţă sunt mult mai experimentaţi, au acces la resurse şi know-how şi există deja multe magazine online stabile, cu o cotă de piaţă importantă”, a explicat Laura Ţeposu, adăugând că în acest răstimp de 10 ani România a devenit o piaţă atractivă şi pentru mulţi competitori externi. „Astăzi ar trebui să avem o altă abordare, să fim mult mai disruptivi în raport cu ce se întâmplă deja, cred că asta este marea provocare pentru start-up-urile din online. Noi am pornit aproape de la zero, cu resurse puţine şi planuri măreţe. Pentru a pătrunde într-o piaţă matură ai nevoie astăzi fie de foarte multe resurse, fie de o abordare foarte inovativă.”

    Aproape 10 milioane de cărţi vândute în 10 ani
    În cei zece ani de activitate,
    Libris.ro a primit 2,3 milioane de comenzi, vânzând în total aproape 10 milioane de cărţi către 1,2 milioane de români. Primul client a fost un domn din Rădăuţi, Suceava. El a comandat Principiile şi managementul achiziţiilor”, de Peter Bailey şi David Farmer, şi ABC-ul relaxării”. A fost un moment unic, n-am să-l uit, a fost ca o primă frază dintr-un roman cu multe file, care te face să-ţi doreşti să descoperi povestea mai mult”, îşi aminteşte Laura Ţeposu.
    Acum, majoritatea clienţilor Libris.ro (60%) au vârsta cuprinsă între 22 şi 45 de ani, aceştia alegând să comande preponderent prin intermediul dispozitivelor mobile. Ca atare, anul trecut traficul înregistrat de pe dispozitive mobile a depăşit 60%, în timp ce traficul de pe desktop s-a situat la 36%.
    Cele mai vândute cărţi sunt cele din categoriile beletristică, dezvoltare personală şi cărţi pentru copii.
    „Cărţile pentru copii şi cele de parenting au o dinamică foarte bună, semn că părinţii sunt preocupaţi să îi atragă pe cei mici către lectură. Există multe grupuri de mămici care discută despre cărţi, iar acesta este un semn bun deoarece chiar dacă generaţiile actuale nu citesc foarte mult, măcar părinţii se străduiesc să ghideze copiii în direcţia aceasta”, a explicat ea.
    Pe lângă oferta bogată de cărţi, Libris.ro a avut încă de la început în portofoliu şi produse de birotică plus alte produse conexe – instrumente de scris, agende, jurnale sau ceaiuri, pentru a completa experienţa şi universul cititorilor pasionaţi. Retailerul online de carte a adăugat însă în portofoliu în 2016 şi jocuri educaţionale, care în prezent reprezintă circa 2% din cifra de afaceri.
    „Libris.ro îşi propune foarte asumat să rămână despre carte, cultură şi educaţie, vrem să rămânem librărie online, nu ne propunem să devenim altceva. Gamele conexe pe care le-am introdus vin să susţină această idee a noastră, de a rămâne în segmentul cultural.”
    Libris.ro, a cărei echipă numără în prezent 100 de oameni, investeşte foarte mult şi în proiecte culturale sau care susţin cititul, cum ar fi manifestările culturale anuale Târgul de Carte Libris Braşov şi Festivalul de Muzică şi Carte Libris, campanii de încurajare a lecturii, cum este cea derulată sub hashtagul #RespectYourself, şi implicarea în strângere de fonduri pentru Salvaţi Copiii.
    În 2018 am lansat un proiect de încurajare a lecturii, sub hashtagul #RespectYourself – Oferă-ţi timp pentru lectură. Am vrut să arătăm că prin acţiuni concrete poate creşte interesul faţă de lectură şi am desfăşurat acţiuni în două şcoli, una din municipiul Braşov şi una din zona rurală a judeţului Braşov. Prin acţiunile întreprinse, în aceste două şcoli s-a triplat numărul de cărţi citite de copii, cadre didactice şi părinţi pe perioadele de referinţă”, a punctat Laura Ţeposu.
    Libris.ro a dotat anul trecut biblioteca şcolii din Braşov cu peste 2.000 volume de cărţi atractive pentru generaţia celor mici, dar şi pentru dascăli şi părinţi, numărul cărţilor împrumutate crescând cu 135% (de la 489 la 1.152). De asemenea, retailerul online de carte a dotat şi biblioteca şcolii din Măieruş cu aproape 1.000 cărţi şi a pus la dispoziţie o serie de materiale educative. Totodată, sub umbrela #RespectYourself, Libris.ro a lansat anul acesta un alt proiect, de data aceasta pentru propriii angajaţi – deschiderea unei săli de lectură. Astfel, angajaţii Libris.ro pot citi 4 ore pe lună din timpul de lucru, alegând ei singuri cartea pe care îşi doresc să o parcurgă din stocul librăriei. Compania a creat şi un soft care îşi ajută angajaţii să îşi facă rezervare în sala de lectură, care are opt locuri, precum şi să aleagă cartea pe care doresc să o citească. Cartea începută în sală poate fi luată acasă de către angajat şi returnată în sala de lectură după ce acesta o finalizează. Ulterior, ea va face parte din fondul de carte al bibliotecii Libris. În prima lună a proiectului au fost deja rezervate 125 de ore de lectură.
    Noi credem în puterea cărţilor de a schimba lumea şi credem că a-ţi aloca timp pentru lectură este o formă de respect faţă de propria persoană. Din păcate, statisticile disponibile arată că doar circa 2,8% dintre români sunt de acord cu noi şi îşi fac timp să citească mai mult de 10 cărţi într-un an. Mai mult de jumătate dintre români par să ne contrazică cu totul; ei nu citesc nici măcar o carte într-un an. Nu este de mirare, având în vedere că suntem pe primul loc în Europa la analfabetismul funcţional.”

    Fast foward: peste 10 ani
    Potenţialul de creştere a pieţei locale de carte este foarte mare, în condiţiile în care dimensiunea actuală a acesteia este foarte mică, iar creşterea va veni odată cu evoluţia nevoilor românilor – de la cele de bază către cele din vârful piramidei.
    Cred că întreaga piaţă de carte a avut parte de o uşoară revenire. Vedem tot mai des ştiri pozitive despre noi librării care se deschid, noi proiecte inovative care performează pe diverse nişe. Eu cred că sunt veşti îmbucurătoare. Cred că eforturile tuturor jucătorilor din piaţă de a atrage oamenii către lectură reprezintă un demers necesar, având în vedere că românii citesc în continuare sub media europeană. Încurajarea lecturii şi a cititului ajută întreaga piaţă de carte, dar şi societatea în ansamblu”, a precizat Laura Ţeposu. Petrecem foarte mult timp în faţa ecranelor şi mulţi dintre noi începem să fim conştienţi că acest lucru nu este neaparat unul bun, începem să căutăm alternative pentru timpul nostru şi, iată, ne întoarcem şi către lectură. Faptul că oamenii cumpără cărţi tipărite de pe mobil este un semn că, deşi ne adaptăm tot mai mult la viaţa digitalizată, ne dorim în continuare să petrecem timp offline.”
    În aceste condiţii, şi Libris.ro va continua să se dezvolte, investind în continuare în extinderea depozitului, dezvoltarea platformei e-commerce şi producţia editorială. Noi vom rămâne în zona cărţilor, facem lucrul acesta cu pasiune şi sperăm ca în următorii 10 ani să avem o contribuţie importantă la dezvoltarea acestui domeniu atât de neglijat în România – cultura.” 

  • Dora, robotul care ţine interviuri de angajare în locul oamenilor de HR. Cum funcţionează şi ce limbi vorbeşte

    Elementul de noutate:
    Dora este primul robot de recrutare de pe piaţa locală, care, prin intermediul inteligenţei artificiale, caută singur candidaţi în mediul online şi îi intervievează conform specificaţiilor angajatorilor.

    Descrierea inovaţiei:
    „Dora este o unealtă a unui recrutor, îl scapă de lucrurile din recrutare care mănâncă cel mai mult timp, de timpul de căutat candidaţi, de a-i verifica în prima etapă dacă s-ar potrivi cu jobul respectiv. În jur de 60% din timpul unui recrutor este scutit de Dora. Aceasta este disponibilă nonstop”, descrie Călin Ştefănescu,  cofondator al Happy Recruiter, modul în care robotul funcţionează. Potrivit lui, Dora transformă cerinţele unui angajator într-o discuţie cu un candidat. Totodată, robotul face CV-urile pentru candidaţii care nu le au. Dora cere date din CV-uri, însă extrage doar informaţiile esenţiale pentru angajator. Pe de altă parte însă, observă reprezentantul Happy Recruiter, CV-urile nu mai sunt folosite atât de mult, iar recrutorii se uită strict la datele care îi interesează – experienţă, studii, competenţe etc. Potrivit lui, robotul Dora a devenit între timp şi poliglot, vorbeşte fluent şi engleza şi olandeza şi deja sunt companii internaţionale care îl folosesc ca unealtă în activitatea de recrutare. Aceasta face şi follow-up discuţiilor cu un candidat – îi reaminteşte acestuia data, ora şi locul interviului. Dacă un candidat se retrage, Dora caută automat noi candidaţi, aceştia fiind paşi care economisesc timpul recrutorului. Happy Recruiter are şapte cofondatori, o parte dintre aceştia fiind persoane cu experienţă în recrutare, marketing, product development şi dezvoltare agilă. Toţi cei şapte cofondatori sunt din Târgu-Mureş şi au lucrat împreună la Tjobs, platformă de recrutare cu oferte de muncă pentru străinătate deţinută acum de un holding olandez. Cei şapte cofondatori ai Happy Recruiter sunt Mădălina Rigo (recruiter), Raluca Ştefănescu (recruitment manager), Liviu Livanu (sales manager), Dragoş Lup (project manager), George Cheteles (CTO), Andrei Cornea (data analyst) şi Călin Ştefănescu (business developer).
    Întrebat într-un interviu ZF de investiţiile făcute în platformă şi de sursa finanţării, Călin Ştefănescu a răspuns: „În cazul investiţiei am ales abordarea că banii nu sunt un impediment în a dezvolta ceva. Deşi am avut câteva oferte de finaţare iniţială, le-am refuzat şi am pornit Happy Recruiter cu absolut zero cash, am lucrat într-un apartament la subsolul unui bloc din Târgu-Mureş, puţin înghesuiţi, dar foarte motivaţi, cu un scop comun foarte bine definit”.

    Efectele inovaţiei:
    Lansată la 1 martie anul acesta, Dora a avut peste 200.000 de interviuri, iar peste 24.800 de candidaţi s-au angajat sau sunt în proces de angajare prin intermediul „ei”, potrivit informaţiilor de pe platforma Happy Recruiter.

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea” – VIDEO

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Oraşul din România care va reveni pe harta mondială a turismului, după investiţii masive

    Ocna Mureş, oraş care a fost zeci de ani pe harta turistică a României prin Băile Sărate, revine în rândul staţiunilor balneare. Aici vor fi investiţi aproape şase milioane de euro în amenajarea unei baze de tratament şi agrement, cu centre de sănătate, recuperare şi bazine cu apă dulce şi sărată.  

    Primarul oraşului Ocna Mureş, Silviu Vinţeler, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la Băile Sărate vor începe în circa o săptămână.

    ”Avem o sare foarte benefică pentru tratamentele neurologice şi reumatice periferice. Vom folosi saramura din zona Ocna Mureş pentru Băile Sărate. Vor fi două bazine cu apă dulce, unul cu apă sărată, destul de mare, va fi saună umedă, saună uscată şi şase cabinete de tratament cu mai multe proceduri. Băile sunt gândite pentru 700 de oameni pe zi pe timp de vară şi 400 de oameni pe timp de iarnă. Este un parteneriat pe zece ani cu Consiliul Judeţean atât la construcţia băilor, cât şi la gestionarea de după. Se merge până la faza de declarare a staţiunii balneare şi promovarea pe viitor a acesteia. Saramura de la Ocna Mureş are cea mai mare puritate de sare, de 98%”, a spus Silviu Vinţeler.

    Primăria Ocna Mureş a semnat, recent, contractul în valoare de 5,9 milioane de euro pentru revitalizarea ”Băilor Sărate”, banii fiind alocaţi de administraţia locală şi Consiliul Judeţean Alba, fiecare în procent de 50%. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. TCI Contractor General S.A. (Cluj-Napoca) – S.C. Iasicon S.A. (Iaşi).

    Investiţia presupune construirea unui complex turistic cu spaţii cu destinaţii multiple, printre care bază de agrement, sală de fitness, restaurant, săli de tratament terapeutice, recuperare medicală, înfrumuseţare şi sănătate, magazin de echipamente şi produse balneare şi cosmetice, piscină, locuri de joacă pentru copii.

    De asemenea, obiectivul va avea o bază proprie de cură balneară, cu piscină de tratament, săli de consultaţii medicale şi masaj, dar şi spaţii pentru practicarea de activităţi sportive cu piscine exterioare, saune şi săli de gimnastică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum şi-a petrecut concediul Florentina Taudor, CEO, Renania: “Târgu-Mureş e capitala mea”

    Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“

    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.

  • Creşterile salariale la medici şi asistente: O asistentă a ajuns în medie la 5.000 lei net, un medic câştigă peste 8.500 lei net. La Spitalul Judeţean Mureş 64 de medici câştigă peste 10.000 lei net lunar

    Şi media salariilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava a ajuns la 8.500 de lei net pentru un medic şi 5.000 de lei pentru  asistentă, după cum arată datele publicate pe site-ul spitalului, una dintre puţinele unităţi spitaliceşti care publică în mod transparent situaţia lunară a veniturilor salariaţilor.

    Cel mai mare salariu în luna aprilie în spitalul Clinic Judeţean din Mureş a fost de 16.600 de lei net pentru un medic primar, iar cel mai mic salariu a fost de 2.500 lei net pentru un asistent medical debutant, potrivit datelor publicate pe site-ul spitalului.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Ups and dows

    ▲ Aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş s-a redeschis săptămâna trecută după finalizarea investiţiilor de peste 56 milioane de lei în reabilitarea pistei.


    ▲ Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat modificările şi completările Legii nr. 220/2008 (legea energiei regenerabile) care permit consumatorilor să-şi instaleze tehnologie regenerabilă şi să vândă energie în sistem fără a plăti impozit.


    ▲ Simona Halep a intrat în topul celor mai bogaţi jucători de tenis din istorie, cu o avere de 14 milioane de dolari. Publicaţia Celebrity Net Worth o situează pe campioana de la Roland Garros pe locul 47 în acest clasament. Topul este condus de Ion Ţiriac, cu o avere de 2 miliarde de dolari.


    ▲ Cu opt regiuni viticole, 37 de podgorii şi 182.000 de hectare de vie, România ocupă ocupă locul cinci în UE la producţia de struguri, după Italia, Spania, Franţa şi Germania şi locul şase la producţia de vin după aceleaşi state şi Portugalia, arată datele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.



    ▲ România a obţinut o medalie de argint şi una de bronz la Cupa Mondială de canotaj, desfăşurată la Linz (Austria).



    ▼ Timpul de aşteptare la metrou a rămas neschimbat de cinci ani, cu toate că numărul mediu zilnic de călători a crescut cu 8,4%, iar la Aurel Vlaicu, staţia corporatiştilor, cu 50%.



    ▼ Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul şcolar/universitar 2017-2018 de 3,57 milioane de elevi şi studenţi, numărul fiind în scădere cu 18.700 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele comunicate recent de Institutul Naţional de Statistică.



    ▼ Proiectul de finanţare pentru transformarea în muzeu a vechii şcoli din Broşteni (Botoşani) unde a învăţat Ion Creangă nu poate fi semnat de autorităţile locale din cauza unei datorii către Finanţe de 400.000 de lei, veche de zece ani, care a blocat conturile Primăriei.



    ▼ România mai are rezerve dovedite de petrol de doar 60 de milioane de barili, echivalentul a 10 milioane de tone de petrol, conform datelor pe anul 2017 centralizate într-un studiu al British Petroleum (BP). În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. 

  • Colţul de rai din România desemnat „satul cultural 2018”

     În urma jurizării, s-a stabilit că „satul cultural al anului 2018” este Bobohalma, din judeţul Mureş, în apropiere de Târnăveni.

    Bobohalma este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Mureş. Ar exista documente care arată că satul are avea o vechime de peste 650 de ani. Denumirea satului are o explicaţie interesantă. Este o combinaţie între „babă” (n.r. femeie bătrână) şi cuvântul maghiar „halma” (n.r. deal). În română ar fi „dealul babei”.

    Populaţia localităţii este mixtă, formată din români în majoritate, câteva familii de maghiari şi evrei care au locuit aici vremelnic.
     
    În anul 1884, meşterul Webern, din Mediaş, a construit, alături de biserica de lemn, o biserică nouă de cărămidă, biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime”, dată în folosinţă în 1894.
     
    Există şi mai multe legende legate de Bobohalma. Se spune că în vremea dacilor, pe când erau atacaţi de romani, o parte a locuitorilor din Munţii Apuseni s-ar fi retras pe aceste meleaguri. De asemenea, primele case ale satului ar fi apărut în jurul unui izvor. Pe un deal din apropierea izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniţi aici, iar locului i se spunea „dealul babei”.
     
    La Bobohalma ţăranii încă fac pâine la cuptor, au cămări tradiţionale, cu obiecte ceramice tradiţionale, mobilier, lăzi de zestre şi cusături rămase de pe vremea străbunicilor. La sărbători, oamenii satului se îmbracă în port popular.
     
    Aici se află şi o biserică de lemn construit la jumătatea anilor 1800 de către ortodocşi. Pe la 1860, ortodocşii au hotărât să doneze biserica din lemn creştinilor greco-catolici din sat, pentru că ei şi-ar fi început construcţia unui lăcaş din piatră, scrie http://greatnews.ro
  • Colţul de rai din România desemnat „satul cultural 2018”

     În urma jurizării, s-a stabilit că „satul cultural al anului 2018” este Bobohalma, din judeţul Mureş, în apropiere de Târnăveni.

    Bobohalma este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Mureş. Ar exista documente care arată că satul are avea o vechime de peste 650 de ani. Denumirea satului are o explicaţie interesantă. Este o combinaţie între „babă” (n.r. femeie bătrână) şi cuvântul maghiar „halma” (n.r. deal). În română ar fi „dealul babei”.

    Populaţia localităţii este mixtă, formată din români în majoritate, câteva familii de maghiari şi evrei care au locuit aici vremelnic.
     
    În anul 1884, meşterul Webern, din Mediaş, a construit, alături de biserica de lemn, o biserică nouă de cărămidă, biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime”, dată în folosinţă în 1894.
     
    Există şi mai multe legende legate de Bobohalma. Se spune că în vremea dacilor, pe când erau atacaţi de romani, o parte a locuitorilor din Munţii Apuseni s-ar fi retras pe aceste meleaguri. De asemenea, primele case ale satului ar fi apărut în jurul unui izvor. Pe un deal din apropierea izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniţi aici, iar locului i se spunea „dealul babei”.
     
    La Bobohalma ţăranii încă fac pâine la cuptor, au cămări tradiţionale, cu obiecte ceramice tradiţionale, mobilier, lăzi de zestre şi cusături rămase de pe vremea străbunicilor. La sărbători, oamenii satului se îmbracă în port popular.
     
    Aici se află şi o biserică de lemn construit la jumătatea anilor 1800 de către ortodocşi. Pe la 1860, ortodocşii au hotărât să doneze biserica din lemn creştinilor greco-catolici din sat, pentru că ei şi-ar fi început construcţia unui lăcaş din piatră, scrie http://greatnews.ro
  • FELICITĂRI! Elevă din România admisă la cele mai bune universităţi din Marea Britanie. „Am mai multe oportunităţi în străinătate”

    Eleva este medaliată cu argint de către Societatea de Ştiinţe Matematice din România (SSMR), dar mai deţine încă trei medalii de argint şi una de bronz, precum şi premiul Universităţii de Vest din Timişoara pentru cea mai originală rezolvare a unei probleme de matematică la faza naţională a olimpiadei de matematică, informează ziarulromanesc.net

    „Deşi mi-ar plăcea să mă întorc în ţară, consider că am mai multe oportunităţi în străinătate, mai ales în privinţa domeniului ales. Însă cred că aceasta este o decizie pe care trebuie să o iau după finalizarea facultăţii, când voi putea observa atât avantajele, cât şi dezavantajele construirii unei cariere în afară ţării”, a spus tânăra.

    Anda Tenie este singura elevă din judeţul Mureş care, alături de alţi 20 de elevi români, a fost admisă şi a urmat cursurile şcolii de vară „Oxford for Romania Summer School”.

    Potrivit Andei, participarea la această şcoală de vară a fost o “bucurie imensă” şi s-a simţit onorată şi norocoasă să cunoască oameni minunaţi care excelează în domenii diferite şi pe care îi uneşte pasiunea şi perseverenţa.