BusinessMagazin

Tag: munca la negru

  • Drama românilor plecaţi în Italia, care dorm în locuinţe improvizate la marginea oraşelor, şi speră să fie luaţi măcar o zi pentru muncă la negru

    Mii de români aşteaptă zilnic la marginile oraşelor italiene să fie luaţi de angajatori pentru muncă zilieră, de cele mai multe ori fără a fi implicaţi într-o formă de muncă legală şi fiscalizată, potrivit unui reportaj realizat de publicaţia germană Deutsche Velle.

    „La 5.30 dimineaţa în Buffalota, în periferiile Romei, aşteaptă oamenii să fie luaţi zilnic la muncă. Majoritatea dintre ei sunt din România. Aici vin camionete, opresc, iau câţiva angajaţi, iar restul continuă să aştepte. Trebuie să o facă discret, pentru că poliţia ar putea apărea oricând. Dar oamenii aşteaptă de cele mai multe ori degeaba, pentru că sectorul de construcţii din Italia este în criză”, relatează Deutsche Welle.

    Mii de români aşteaptă să muncească în regim zilier pe şantierele de construcţii din Italia, de cele mai multe ori ilegal şi pentru salarii la limita subzistenţei. Fără perspective solide în România, ei profită de libertatea de mişcare din Uniunea Europeană pentru a-şi căuta rostul.

    Petrică Andronoiu, un român de 63 de ani luat ca exemplu de sursa citată, este de ani de zile în Italia, dar în ultima vreme stă şi câte o săptămână degeaba aşteptând o camionetă care să îl ia pentru muncă. El doarme într-o structură improvizată la marginea oraşului.

    „La negru, normal că la negru muncim. Lor (n.r: angajatorilor din Italia) le convine că nu plătesc taxe şi impozite. Preferă să te ia la negru. Câteodată nu ne plătesc deloc. Spun că ne plătesc mâine şi nu mai auzi de ei”, spune Petrică Andronoiu.

    Aproape un milion de români trăiesc în Italia. 

  • Care sunt ţările cu cea mai mare evaziune fiscală şi ce ţară ar putea avea PIB-ul cu 20% mai mare

    Potrivit unei cercetări realizate de Insitutul German pentru Economie Aplicată de la Universitatea din Tubingen reise că ţările sud-europene sunt în lista ţărilor cu cele mai dezvoltate economii gri din lume.

    Economia gri se referă la executarea unor servicii pentru care nu se eliberează chitanţă şi nu se plătesc taxe. Asta ar putea înseamna orice de la plata unui comerciant, unui babysitter în numerar nedeclarat.

    Economia gri s-a dezvoltat în timpul crizei financiare globale şi continuă tendinţa şi în viitor, iar acum valoarea economiei gri la nivel global este estimată la 650 de miliarde de dolari. Economia gri din Grecia reprezintă ca valoare o cincime din PIB-ul ţării (21,5%). Astfel dacă economia gri ar dispărea din Grecia, PIB-ul ţării ar creşte cu 21,5%.

  • Care sunt ţările cu cea mai mare evaziune fiscală şi ce ţară ar putea avea PIB-ul cu 20% mai mare

    Potrivit unei cercetări realizate de Insitutul German pentru Economie Aplicată de la Universitatea din Tubingen reise că ţările sud-europene sunt în lista ţărilor cu cele mai dezvoltate economii gri din lume.

    Economia gri se referă la executarea unor servicii pentru care nu se eliberează chitanţă şi nu se plătesc taxe. Asta ar putea înseamna orice de la plata unui comerciant, unui babysitter în numerar nedeclarat.

    Economia gri s-a dezvoltat în timpul crizei financiare globale şi continuă tendinţa şi în viitor, iar acum valoarea economiei gri la nivel global este estimată la 650 de miliarde de dolari. Economia gri din Grecia reprezintă ca valoare o cincime din PIB-ul ţării (21,5%). Astfel dacă economia gri ar dispărea din Grecia, PIB-ul ţării ar creşte cu 21,5%.

  • Care sunt ţările cu cea mai mare evaziune fiscală şi ce ţară ar putea avea PIB-ul cu 20% mai mare

    Potrivit unei cercetări realizate de Insitutul German pentru Economie Aplicată de la Universitatea din Tubingen reise că ţările sud-europene sunt în lista ţărilor cu cele mai dezvoltate economii gri din lume.

    Economia gri se referă la executarea unor servicii pentru care nu se eliberează chitanţă şi nu se plătesc taxe. Asta ar putea înseamna orice de la plata unui comerciant, unui babysitter în numerar nedeclarat.

    Economia gri s-a dezvoltat în timpul crizei financiare globale şi continuă tendinţa şi în viitor, iar acum valoarea economiei gri la nivel global este estimată la 650 de miliarde de dolari. Economia gri din Grecia reprezintă ca valoare o cincime din PIB-ul ţării (21,5%). Astfel dacă economia gri ar dispărea din Grecia, PIB-ul ţării ar creşte cu 21,5%.

  • MUNCA la negru. Firmele dovedite că folosesc muncitori fără CONTRACT riscă să fie închise

    Măsura ar avea drept scop combaterea muncii nedeclarate şi ar fi însoţită de majorarea drastică a amenzilor şi de realizarea unei baze de date cu toţi lucrătorii din domeniile cu risc mare de muncă la negru, în care să figureze datele personale ale unor astfel de angajaţi şi chiar fotografiile acestora.

    În plus, „angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale”, este indicat, în linii mari, planul Executivului de combatere a muncii nedeclarate.

    De asemenea, potrivit Avocatnet.ro, autorităţile ar urma să-şi sporească eforturile şi în ceea ce priveşte evaziunea. „România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituţională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF, cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită, precum şi un program de reducere a muncii la negru”, mai este explicat în programul de guvernare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • ANAF demarează o nouă ofensivă pentru combaterea muncii la negru

     ANAF porneşte o nouă campanie pentru prevenirea şi combaterea muncii ”la negru” şi anunţă o nouă serie de controale la nivel naţional în perioada 16 iunie – 23 septembrie 2016, potrivit unui anunţ al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. 

    În cadrul controalelor vor fi vizate cu precãdere firmele care activeazã în domenii de activitate precum: confecţii, construcţii, pazã şi protecţie, curăţenie, alimentaţie publicã, silviculturã, transport, comerţ, arhivare şi depozitãri. În aceste sectoare au fost identificate cele mai mari riscuri legate de utilizarea forţei de muncã fãrã forme legale ori subdeclararea nivelului real de salarizare, potrivit ANAF.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fiscul vrea să combată munca la negru prin controale stricte, într-un program pilot de la 1 mai

     “A.N.A.F. solicită angajatorilor ca în termen de 90 de zile de la demararea proiectului să ia măsuri în vederea conformării voluntare la obligaţiile ce le revin conform prevederilor Codului muncii, Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală. Precizăm că se vor efectua inspecţii şi controale la nivelul contribuabililor care prezintă risc în ceea ce priveşte evaziunea în domeniul contribuţiilor sociale, de sănătate şi al impozitului pe venit”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    La controale vor fi trimise echipe mixte, în baza acordurilor de cooperare interinstituţională cu autorităţi ale statului cu competenţă în domeniu.

    Programul are ca scop prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, sprijinirea concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor, în contextul asumării angajamentelor convenite cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt campionii plăţilor la negru în Europa

    Pe locurile următoare se situează cei din Croaţia (8%) şi cei din Grecia, Slovacia şi România (7%), în timp ce ţările unde plăţile se desfăşoară cel mai corect sunt Germania, Finlanda, Franţa, Suedia (1% din angajaţi declară că au primit plăţi salariale “în plic”) şi Malta (0%).

    Pe ansamblul UE, faţă de situaţia din 2007 se constată o ameliorare a conduitei fiscale a angajatorilor (ponderea salariaţilor plătiţi la negru a scăzut de la 5% la 3%), însă zona din UE unde plata la negru rămâne cea mai mare rămâne Europa Centrală şi de Est.

    Interesant este că România are cea mai mare pondere de respondenţi (16%) care au refuzat să răspundă la întrebarea Eurobarometrului (“Aţi primit la negru o parte sau tot salariul de la angajator?”), pe locurile următoare situându-se respondenţii din Bulgaria şi Cipru (4%).

  • Eurobarometru: România are procent mare de angajaţi “plătiţi la plic” – 7%. Media UE este de 3%

     Aproximativ unul din zece europeni (11 la sută) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce patru la sută recunosc că ei înşişi au fost plătiţi “la negru”, în schimbul unei munci fără forme legale.

    În plus, unul din 30 (3 la sută) a fost plătit parţial în numerar de către angajatorul său – “remuneraţie în plic”, conform aceluiaşi Eurobarometru.

    “Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta”, precizează CE, într-un comunicat.

    Potrivit Eurobarometrului, România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de “angajaţi cu remuneraţie în plic”, fiind înregistrat un procent mult mai mare decât media înregistrată în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, cu cea mai ridicată rată a contribuţiilor sociale din regiune, rămâne în urmă la colectare

     Rata totală a contribuţiilor sociale – pentru pensie, şomaj şi sănătate – variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3% în Armenia la 55% în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia, reiese dintr-un raport publicat vineri de instituţia financiară internaţională.

    “Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se spune în raport.

    Totodată, în timp ce România are cea mai ridicată rată din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria şi Slovenia şi 15% în Cehia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro