Ramona Jurubiţă, country managing partner al firmei de audit şi consultanţă KPMG şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini:
Reducerea taxării pe muncă ar putea readuce acasă o parte dintre milioanele de români din străinătate. Economia României are nevoie ca de apă de investiţii noi, fie că sunt străine sau cu capital românesc, dar care să aducă o valoare adăugată mai mare.
♦ Cei mai căutaţi angajaţi din piaţa locală a muncii au fost inginerii, meseriaşii, constructorii, lucrătorii din producţie – depozit – logistică, precum şi cei din categoria şoferi – servicii auto – curierat.
În aprilie, angajatorii au plătit cel mai bine pentru munca în străinătate, servicii auto, curierat şi pentru servicii medicale. Astfel, în medie, salariile oferite pentru munca din străinătate au fost de circa 1.800 de euro, cele pentru angajaţii din servicii auto sau curierat ajung la 1.180 de euro, iar personalul medical câştigă mai mult de 1.000 de euro lunar, conform datelor de la platforma OLX.
Luna trecut, cei mai căutaţi angajaţi din piaţa locală a muncii au fost inginerii – meseriaşii – constructorii, cu 13.521 de anunţuri postate de angajatori pe platforma OLX, în creştere cu 1% faţă de luna anterioară şi cu 71% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, lucrătorii din producţie – depozit – logistică, cu 10.724 de anunţuri postate, cu 14% mai multe faţă de luna precedentă şi cu 54% mai multe faţă de aprilie 2020, precum şi cei din categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu 7.975 de anunţuri postate de angajatori, în creştere cu 6% faţă de luna martie şi cu 124% faţă de aceeaşi lună din anul precedent.
De altfel, pe a patra poziţie în clasamentul celor mai căutate meserii de angajatori în luna aprilie au fost angajaţii din hoteluri şi restaurante, cu 3.512 de anunţuri postate de angajatori, în creştere cu 100% faţă de luna aprilie 2020.
„Anul trecut, la începutul pandemiei COVID-19, recrutările au fost printre primele activităţi sistate de către companii, indiferent de dimensiunea lor. La mai bine de un an, piaţa de recrutare dă semne puternice de revenire. Efectele se văd foarte puternic în categoriile care au continuat să funcţioneze sau chiar au crescut substanţial în perioada pandemiei, cum este cazul construcţiilor sau serviciilor de curierat/transport. Când vorbim de HoReCa, vorbim de o «revenire la normalitate» accelerată atât de sezonalitate, cât şi de limitarea restricţiilor din turism“, crede Mihail Dimitrov, business manager, OLX Locuri de muncă.
La capitolul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede, pe primul loc este categoria bone – menajere, poziţii care s-au ocupat în circa 11 zile în luna aprilie a acestui an, în scădere de la 12 zile în luna precedentă. În medie, salariile pentru o astfel de poziţie se ridică la 445 de euro net lunar, conform datelor de la OLX.
Pe locul al doilea în clasamentul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede se află ofertele din zona de alte locuri de muncă, cu o durată medie de ocupare de 15 zile în aprilie 2021, urmate de finanţe – contabilitate, cu o medie de ocupare de 15 zile, şoferi – servicii auto – curierat, cu o medie de 16 zile şi de ofertele pentru agricultură – zootehnie, cu o medie de ocupare de 16 zile în luna trecută.
Pe judeţe, cele mai multe oferte de locuri de muncă în luna aprilie a acestui an au fost în Bucureşti-Ilfov, respectiv 14.505, în scădere cu 4% faţă de luna precedentă, însă în creştere cu 38% faţă de luna aprilie a anului trecut, urmat de Braşov, cu 4.984 de anunţuri de angajare, cu 20% mai multe faţă de luna precedentă şi în creştere cu 146% faţă de aprilie 2020, şi Cluj – cu 3.308 de anunţuri de locuri de muncă postate de angajatori în luna aprilie, în stagnare de la lună la lună, însă cu o creştere de 44% faţă de aprilie 2020.
Potrivit aplicaţiei de monitorizare a traficului la graniţele din România, dezvoltată de Poliţia de Frontieră, sâmbătă dimineaţa, la punctele de trecere a frontierei din vest, timpii de aşteptare au crescut pe sensul de ieşire din ţară pentru maşini.
„Dacă în 2010 un român aplica la 12-15 joburi pentru a pleca în străinătate, începând de anul trecut românii aplică, în medie, la două-trei oferte de muncă.“
Un medic român care aplică pentru un loc de muncă în străinătate poate primi un salariu cuprins între 5.000 şi 7.000 de euro net pe lună, aceasta fiind poziţia pentru care se pot obţine printre cele mai mari salarii în străinătate, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii platformei de recrutare pentru străinătate Tjobs.
Spre comparaţie, în România un medic câştigă în România în jur de 700-800 de euro net pe lună.
În topul celor mai bine plătite meserii din străinătate se mai află cea de muncitor în construcţii (unde salariile variază între 1.700 şi 3.200 de euro pe lună), dar şi cea de şofer (unde se poate câştiga între 1.600 şi 2.300 de euro pe lună).
În 2015, platforma Tjobs a găzduit peste un milion de anunţuri de locuri de muncă scoase la concurs de angajatori, iar pentru anul acesta reprezentanţii companiei estimează o creştere a numărului de oferte de muncă.
Probabil toţi am auzit de cazuri în care unii români au plecat să muncească în străinătate, promiţându-li-se joburi bine plătite şi alte avantaje, însă, ajunşi la destinaţie, surpriza le-a fost mare când au aflat că au fost păcăliţi.
Pentru a nu cădea în capcanele contractelor, urmăriţi cu stricteţe paşii de mai jos:
În primul rând, verificaţi firma de recrutare şi de plasare a forţei de muncă, la Inspecţia Muncii sau direct pe site-urile ITM-urilor din ţară. Pentru a-ţi da seama dacă firma este una serioasă, aceasta trebuie să fie înscrisă neapărat la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Dacă firma nu este găsită în evidenţele autorităţilor, atunci cel mai probabil respectiva societate funcţionează ilegal, iar şansele că aceasta să vă înşele sunt mari.
La semnarea contractului de mediere, (contract semnat între dvs şi agenţie) acordaţi atenţie următoarelor elemente: contractul să cuprindă ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresa, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de protecţie socială, etc.
Pentru a nu fi păcăliţi de firme-fantomă, trebuie să ştiţi că agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are că activitate principală cod CAEN 7810 “selecţia şi plasarea forţei de munca in strainatate”. (Legea 156/2000)
În al doilea rând, analizaţi oferta de angajare, fiind atenţi la salariul oferit, condiţiile de muncă, cele de cazare, avantaje, etc. Promisiunea unui salariu mare nu este întotdeauna lipsită de compromisuri.
Verificaţi credibilitatea firmei angajatoare din străinătate – acesta este următorul pas pe care trebuie să îl luaţi în considerare.
Contractul de muncă
Contractul de muncă dintre dvs şi angajator, se redactează în limba ţării din care provine angajatorul, însă însoţit de o traducere autorizată în limba română. (asa cere legea din Romania).
Trebuie semnat doar un contract de muncă ale cărui prevederi le înţelegeţi, prin urmare, dacă sunteţi doar cunoscător al limbii române, cereţi că actul să fie redactat în limba română, astfel încât să puteţi înţelege toate prevederile acestuia. Pentru a fi siguri că aveţi un loc de muncă asigurat în ţara în care doriţi să plecaţi, verificaţi şi citiţi întregul contract. Acesta trebuie să conţina informaţii despre postul oferit, salariu, programul de lucru, concediu, dar şi informaţii despre cheltuielile legate de masă, transport şi cazare.
Fiţi atenţi, de asemenea, dacă salariul promis este brut sau net. În cazul în care suma propusă reprezintă salariul brut, trebuie să ştiţi că din aceasta vor fi oprite impozitele şi contribuţiile, iar în final salariul “în mână” poate fi chiar şi cu jumătate mai mic decât suma iniţială.
Contractul de muncă trebuie să mai conţină, de asemenea, şi obligaţiile pe care le are firma angajatoare faţă de angajat sau detaliii despre asigurarea de sănătate.
Sfaturi pentru a nu cădea în capcana contractelor:
La scurt timp după ce în presă a explodat ştirea că Ioan Rus i-a jignit pe românii plecaţi la muncă în străinătate, pe Facebook au început să circule fotografii „scandaloase” cu fiul lui Rus şi prietena acestuia. Imaginile fac cât toate cuvintele tatălui:
„CUM SĂ TE POZEZI AŞA?” IMAGINI VIRALE PE FACEBOOK CU FIUL LUI RUS ŞI PRIETENA ACESTUIA
“S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi rezervişti sunt la muncă în Spania, în Italia, în Germania. Deci este un subiect pe care CSAT îl va analiza în perioada următoare, el a făcut subiect de discuţie în ultimul CSAT”, a spus şeful statului, la Adevărul Live.
Preşedintele a spus că “va trebui să ne refacem capacitatea de a ne aduce rezerviştii sub arme, dacă este nevoie” şi a menţionat că guvernele vor trebui să înţeleagă că este un imperativ creşterea capacităţii de luptă a armatei române.
Traian Băsescu a mai declarat că este clar că se fac investiţii, ele fiind mai puţin publice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Când ne-am deplasat la Bucureşti, am gândit că problema ar fi şomajul, că principala atracţie o reprezintă perspectiva diversificării oportunităţilor profesionale sau accesul la sistemul britanic de indemnizaţii sociale. Dar exodul nu este generat de lipsa locurilor de muncă în România – rata şomajului este mai mică decât în Marea Britanie. Problema este nivelul salariilor, care sunt de cel puţin patru ori mai mici decât pentru locurile de muncă echivalente din Marea Britanie”, explică Sky News.
Deşi în Marea Britanie există preocupări privind efectele venirii a mii de imigranţi necalificaţi, Guvernul României are o altă preocupare – plecarea oamenilor talentaţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Programul “Creştem împreună” susţine o nouă categorie de copii în risc – copiii rămaşi singuri acasă din cauza migraţiei forţei de muncă spre Europa de Vest. Datele furnizate de Direcţia Protecţia Copilului în anul 2012 indică faptul că în România sunt 79.901 de copii ai căror părinţi muncesc în străinătate. Dintre ei, 22.993 de copii au ambii părinţi plecaţi, ei fiind lăsaţi în grija rudelor sau, în unele cazuri, mai severe, chiar în grija asistenţilor maternali. Numai în Bucureşti, 468 de copii au unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate, în timp ce 110 copii cresc fără părinţi, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, numărul real al copiilor afectaţi poate fi mult mai mare, luând în considerare că nu toţi părinţii declară că muncesc în străinătate. Ruperea legăturii cu părinţii îi face pe copii vulnerabili, fiind expuşi riscului de abandon şcolar şi delincvenţă.
Centrul educaţional se află în cadrul şcolii nr. 141 Ion I. C. Brătianu din sectorul 5 al Capitalei, una din cele mai defavorizate zone din Bucureşti. Circa 31 de copii au fost deja identificaţi ca beneficiari ai acestui program. La eveniment au participat şi E.S. Dl. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la Bucureşti şi Dna. Inspector Cătălina Chendea din partea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează programul Creştem împreună din anul 2010, cu susţinerea Enel Cuore Onlus. Porsche România şi MoneyGram Internaţional s-au alăturat susţinătorilor în 2012. A început iniţial în opt localităţi, şi, în urma solicitărilor din alte oraşe, programul s-a extins, ajungând în prezent la 16 centre: Piteşti (jud. Argeş), Bucureşti, Reşiţa (jud. Caraş-Severin), Mangalia (jud. Constanţa), Târgovişte (jud. Dâmboviţa) 2 centre, Craiova (jud. Dolj), Petrila (jud. Hunedoara), Braşov (jud. Brasov), Piatra-Neamţ (jud. Neamţ), Suceava (jud. Suceava), Iaşi (jud. Iaşi), Negreşti (jud. Vaslui), Lupeni (jud. Hunedoara), Sighişoara (jud. Mureş), Timişoara (jud. Timiş).
În cei trei ani de implementare, 2080 de copii au fost incluşi în program, 1700 de părinţi şi reprezentanţi ai copiilor au participat la întâlniri lunare de informare şi la şedinţe de consiliere socială şi psihologică, 1354 de copii au comunicat cu părinţii lor prin intermediul calculatoarelor puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii România, 565 de voluntari au fost pregătiţi şi s-au implicat activ în organizarea şi desfăşurarea activităţilor, 15 reţele interinstituţionale (formate din reprezentanţi ai DGASPC, ISJ, primăriilor şi şcolilor) au fost create în fiecare localitate, organizându-se 92 de întâlniri de lucru cu 667 de participanţi.