BusinessMagazin

Tag: munca hibrid

  • Muncă hibrid, record pe măsură

    Chiar dacă a debutat mai lent, piaţa office se îndreaptă spre un nou record şi ar putea să depăşească suprafaţa de 400.000 de metri pătraţi tranzacţionaţi până la finalul anului. Totuşi, vorbim despre un record „hibrid”: aproximativ jumătate din suprafaţa spaţiilor de birouri tranzacţionate este reprezentată de contractele noi, spre deosebire de 80% în anul  de „normalitate” 2019.

     

    Atunci când analizăm dinamica ocupării spaţiilor de birouri, trebuie să ţinem cont implicit de cererea pentru acestea. În anul 2023, primul trimestru a reprezentat o provocare, dar, începând cu trimestrul doi, am remarcat o creştere semnificativă a cererii, acesta devenind unul dintre cele mai prolifice trimestre din ultimii ani”, a spus Monica Vasile, director office agency la Cushman & Wakefield Echinox, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Ea observă că tranzacţiile au atins cifre remarcabile din punctul de vedere al suprafeţelor în T2, ajungând până la 135.000 de metri pătraţi, iar în total, în prima jumătate a anului, s-au acumulat în jur de 190.000 de metri pătraţi: „Dacă acest ritm se menţine şi în trimestrele trei şi patru, există speranţa de a atinge un record de 400.000 de metri pătraţi (tranzacţionaţi pe piaţa românească de birouri – n.red.), ceea ce ar însemna un nou record”. Ea oferă spre comparaţie anul 2019, unul dintre cei mai prosperi ani în domeniul imobiliar, când pe piaţa de birouri s-au închiriat 390.000 de metri pătraţi. „Dacă în 2023 reuşim să atingem acest prag, vom putea vorbi cu certitudine despre un record. Totuşi, comparând cu anul 2019, observăm o modificare în raportul dintre tranzacţiile noi şi reînnoirile de contracte. În 2019, 80% dintre tranzacţii erau noi, în timp ce în 2023, această proporţie a scăzut la 50-60%, restul reprezentând reînnoiri de contracte. Este remarcabil faptul că aceste reînnoiri s-au realizat pe suprafeţe semnificative, iar diminuarea spaţiilor nu a fost vizibilă în acest context.”

    În ceea ce priveşte efervescenţa pe piaţă, oportunităţile au fost sesizate mai ales de companiile care au închiriat suprafeţe mari, situându-se anterior în zone uşor descentralizate, în clădiri mai vechi, cu accesibilitate mai redusă la transportul public şi mai puţine facilităţi. Aceste companii au observat oportunitatea de a se reloca în suprafeţe optimizate, dar în locaţii mult mai bune din punctul de vedere al transportului public, uneori în zonele centrale, în clădiri noi, cu tehnologie superioară şi mai multe facilităţi. „Un aspect remarcabil este atitudinea deschisă a proprietarilor faţă de noile tendinţe, cum ar fi lucratul în sistem hibrid. Aceştia au înţeles nevoile companiilor şi, în toate cazurile discutate până acum, au fost găsite soluţii pentru optimizarea spaţiului şi a costurilor. Proprietarii au fost mereu receptivi şi au venit în întâmpinarea chiriaşilor, oferind susţinere în găsirea de soluţii de optimizare a spaţiului şi costurilor.” Trendurile din piaţă aduc o nouă perspectivă asupra conceptului de open space. Acesta a evoluat spre ceea ce numim acum „active space”, cu mai multe zone de colaborare, încurajând brainstormingul şi oferind angajaţilor o senzaţie de confort asemănătoare celei de acasă, beneficiind de mai mulţi metri pătraţi la dispoziţie, după cum observă Monica Vasile.

    Carte de vizită:

    1. Monica Vasile este director office agency Cushman & Wakefield Echinox de aproape 6 ani;

    2. Şi-a început cariera în cadrul acestei companii ca senior consultant, în anul 2008, de unde a evoluat ulterior înspre rolul de broker;

    3. A studiat administrarea afacerilor în cadrul Academei de Studii Economice din Bucureşti.

    Sursa: LinkedIn

    Reprezentanta Cushman and Wakefield Echinox observă că piaţa de birouri din Bucureşti şi din România în general este una emergentă. „Chiar dacă au fost construite clădiri în ultimii 10 ani, opţiunile nu au fost întotdeauna numeroase. Cu toate acestea, situaţia s-a schimbat, iar perspectivele sunt optimiste. Există oportunităţi de dezvoltare şi modernizare, cu accent pe a transforma clădirile existente în spaţii conforme cu cerinţele actuale şi pe construirea de noi proiecte în zone bine deservite de transportul public şi cu multiple facilităţi.” Această transformare se reflectă şi în creşterea preţului chiriilor în ultimul an şi jumătate: „Acum, vedem chirii cu preţuri cuprinse între 20 şi 22 de euro pe metrul pătrat în zonele centrale, precum şi în alte zone cheie ale oraşului. Comparativ cu alte capitale europene, precum Varşovia, Praga sau Budapesta, nivelul chiriilor în Bucureşti rămâne încă relativ scăzut, pornind de la 25 de euro în sus. Proiecţiile noastre pentru 2024 şi 2025 indică o creştere continuă a preţurilor chiriilor, având în vedere previziunile legate de livrările de spaţii de birouri. Este de aşteptat ca această tendinţă să fie influenţată de situaţia economică şi administrativă, mai ales că autorizaţiile sunt blocate iar rata de neocupare este în descreştere. Aşadar, este plauzibil ca preţurile chiriilor să cunoască o creştere.”

    Câştigătorii în acest context vor fi, pe termen lung, cu siguranţă cei care înţeleg noile tendinţe şi investesc în continuare în clădirile lor. „Aceştia vor moderniza clădirile mai vechi pentru a le aduce la un standard actual sau vor construi noi proiecte conforme cu cerinţele pieţei. Alegerea zonei de construcţie va avea un impact semnificativ, astfel încât vor fi favorizate zonele bine acoperite de transportul în comun, iar proiectele vor integra soluţii care să răspundă cerinţelor angajaţilor, incluzând spaţii pentru birouri, rezidenţiale şi comerciale, precum şi organizarea de evenimente pentru potenţialii chiriaşi.” În concluzie, piaţa de birouri va urma trendul în continuă creştere al economiei, livrările vor reveni la niveluri optime, iar piaţa ar urma să înregistreze o nouă ascensiune: „Este doar o chestiune de timp şi perseverenţă în a traversa acest impas. Proiecţiile noastre sunt optimiste şi ne aşteptăm la o redresare a pieţei, ducând-o din nou pe un trend ascendent”.     

    „Dacă ritmul actual se menţine şi în trimestrele trei şi patru, există speranţa de a atinge un record de 400.000 de metri pătraţi (tranzacţionaţi pe piaţa românească de birouri – n.red.), ceea ce ar însemna un nou record.” Monica Vasile, director office agency Cushman & Wakefield Echinox

    Trei întrebări cheie despre piaţa office pentru Monica Vasile, Cushman & Wakefield Echinox

    1. Câţi dintre angajaţi s-au întors la birou?

    Cu siguranţă, ne aflăm într-un moment în care se discută despre un sistem hibrid. Totuşi, acest aspect depinde în mare măsură de profilul fiecărei companii şi de nevoile specifice. În sectoarele producţiei, agriculturii, chimiei şi farmaceuticelor, unde prezenţa fizică la birou este vitală, observăm un procent relativ ridicat de întoarcere la birouri, situându-se între 60% şi 80% în unele cazuri. Pe de altă parte, în sectorul IT, unde tehnologia avansată este protagonistă, studiile arată că atât angajatorii, cât şi angajaţii au ajuns la concluzia că este benefic să lucrezi la birou cel puţin două-trei zile pe săptămână, având în vedere beneficiile, nu numai în ceea ce priveşte productivitatea, ci şi sănătatea mentală şi starea generală de bine. Aşadar, pentru piaţa office există semnale promiţătoare, iar optimismul este justificat în ceea ce priveşte reîntoarcerea angajaţilor în spaţiile tradiţionale de birouri.

    2. Există companii care au renunţat complet la această formă fizică de limitare a spaţiului de lucru?

    Spre norocul pieţei din România, nu întâlnim exemple extreme de renunţare la birouri. Din contră, cererea pentru spaţii de birouri este în continuă creştere, iar livrările pentru anii 2024 şi 2025 nu se ridică la nivelurile dorite sau anticipante. Cu toate acestea, unele companii au ales să-şi optimizeze spaţiul de birouri, fără să-l reducă neapărat. De fapt, accentul s-a pus pe optimizare, pe regândirea şi reconfigurarea acestuia pentru a-i face pe angajaţi să se simtă confortabil şi dornici să revină în spaţiile de birouri.

    3. Ce se va întâmpla cu acele clădiri care nu beneficiază de o bună deservire a transportului public şi a altor facilităţi?

    Este o întrebare legitimă. Chiar şi în cazul în care o clădire de birouri are o rată de ocupare mai mică, cum ar putea fi cazul  celor aflate în zonele mai puţin accesibile la transportul public, credem că există soluţii. Am observat că unii proprietari iau în considerare transformarea acestor clădiri în spaţii rezidenţiale. Astfel, se găsesc soluţii pentru fiecare situaţie şi este important să subliniem că problemele au existat şi înainte de pandemie.

  • Muncă hibrid, birou pe măsură. Cu ce facilităţi sunt dotate spaţiile de lucru postpandemie şi ce investiţii fac companiile pentru a-şi aduce angajaţii înapoi la birou

    Un lobby dintr-un hotel de lux, un business lounge din aeroport sau chiar sufrageria de acasă sunt câteva dintre imaginile cu care angajatorii vor să-şi „ademenească” angajaţii la birou postpandemie. Care sunt investiţiile lor în această direcţie şi cum se văd acestea în businessul Workspace Studio, axat pe amenajările spaţiilor de birouri?

    Cmpaniile au nevoie acută să-şi aducă la birou măcar 60% la sută din timp angajaţii la birou, potrivit unui studiu internaţional citat de Horaţiu Didea, managing partner al furnizorului de soluţii de amenajare de birouri Workspace Studio, într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Iar cea mai bună cale de a-i convinge este să le asiguri spaţiile necesare nu doar unei mai bune productivităţii, ci şi prielnice socializării şi colaborării, după cum se vede şi în investiţiile recente ale companiilor din România în această direcţie. Horaţiu Didea spune că acum sunt din ce în ce mai solicitate soluţiile de design axate pe ergonomie, colaborare şi pe sociologia muncii, care să aducă o calitate mai bună a lucrului la birou.

    Potrivit studiului citat de el, 49% dintre angajaţi muncesc în prezent în regim hibrid, iar 35% dintre ei vin în fiecare zi la birou (studiul face referire strict la angajaţii tip knowledge-workers, nu se referă la angajaţii din zona de producţie, de pildă – n.red.). „Dacă în trecut, o amenajare tipică presupunea ca fiecare angajat să aibă un birou, un dulap, un scaun, o casetieră, săli de meeting, o cafeterie – iar acestea reprezentau 70-80% din mobilierul cumpărat, acum, scopul principal al spaţiului de lucru este să susţină colaborarea, camaraderia, socializarea şi mai puţin munca individuală. Drept urmare, şi felul în care arată mobilierul s-a schimbat: avem doar 45% birouri, scaune, dulapuri, casetiere, restul sunt spaţii de colaborare, cafeterii mai mari, spaţii de socializare”, explică el.  Din rândul acestui tip de mobilier, el exemplifică prin articole ce amintesc de sufrageria de acasă: canapele confortabile, draperii prietenoase sau mobilier ce aduce cu o amenajare de la un hotel de lux sau de la un business lounge.

    Cafeneaua internă rămâne unul dintre elementele cele mai importante ce ţin de amenajare – dar un trend nou ţine de amenajarea unor spaţii exterioare cu terase foarte mari, care sunt folosite în timpul verii inclusiv pentru muncă. „E adevărat că sunt foarte multe spaţii goale, totuşi businessul nostru creşte şi avem foarte mult de amenajat pentru că acele spaţii care rămân ocupate sunt schimbate pentru a susţine noul fel de a munci”, a povestit Horaţiu Didea, managing partner al furnizorului de soluţii de amenajări pentru spaţii de birouri Workspace Studio în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro Dacă în 2019, cel mai bun an al companiei de până atunci, businessul se plasa la 9-10 milioane de euro, în 2022 acesta s-a dublat pe seama interesului crescut al companiilor de regândire a spaţiilor de birou, iar cifra de afaceri a Workspace Studio a depăşit pragul de 20 de de milioane de euro

    Cât investeşte o companie interesată de binele angajatului în într-o amenajare de birouri în acest moment? „Dacă judecăm suprafaţa/metru pătrat, investiţia este cuprinsă între 350 şi 400 de euro minimum pentru un metru pătrat. Pentru renovarea unui spaţiu, investiţia poate să urce până la aproximativ 1.000 de euro dacă vrei să creezi un proiect extraordinar.” De asemenea, înainte de pandemie, erau alocaţi între 4 şi 15 mp/angajat în funcţie de tipologia companiei – şi existau acele „ferme de birouri” –  iar acum, spaţiul alocat angajaţilor în companiile care investesc în spaţii de birouri atrăgătoare a crescut cu 20-30%.

    Iar dacă în trecut, clienţii interesaţi de genul acesta de amenajare erau companiile din IT, acum lor li s-au alăturat companii din toate segmentele industriale: de la farma la servicii de producţie, deci acum toate companiile care angajează knowledge workers au conştientizat nevoia de a crea spaţii de birouri de calitate, care să stimuleze productivitatea oamenilor, să creeze coeziune în echipă şi să îi convingă pe oameni să vină cu plăcere la birou până la urmă. „Absolut toate sectoarele investesc în acest moment în amenajarea unor birouri de calitate. Chiar dacă îşi restrâng spaţiile de birouri, există multe companii care au decis să-şi restrângă cu 20%, să spunem, spaţiul de birouri, ei vor să aloce jumătate din restul de 80% către zonele care dau identitate spaţiului.”

    De ce ar mai veni angajaţii la birou? Horaţiu Didea citează un studiu internaţional făcut la finalul anului trecut pe 10.000 de knowledge workers (white collar) din întreaga lume, din care reiese că „11% dintre ei vin ca să aibă o relaţie directă cu managementul (s-a constatat că dacă nu ai o relaţie umană personală cu managerii, nu vei fi promovat la fel de des şi colaborarea cu managementul nu va fi la fel de bună); 15% dintre angajaţi au spus că vor să vină la birou pentru liniştea şi spaţiile în care se pot concentra asupra sarcinilor de serviciu, pentru că nu oricine are un birou de acasă unde să poată munci productiv; 19% dintre acei oameni au spus că vin pentru a avea strict întâlniri de afaceri cu parteneri externi, iar 33% vin să colaboreze – nevoie în munca lor să aibă relaţii de colaborare cu colegii şi 27% vin să socializeze, să creeze relaţii de camaraderie, acestea sunt nevoi ale angajaţilor, iar amenajarea birourilor trebuie  să susţină aceste nevoi”.

    Între 350 şi 1.000 de euro/mp se plasează investiţia în amenajarea unui spaţiu de birou prin intermediul Workspace Studio

    În relaţia cu angajaţii, dar şi cu biroul, flexibilitatea este cheia: „Avem foarte multe soluţii acum care implică mesele mobile, cabinele acustice, iar spaţiul şi atitudinea angajatorului trebuie să fie foarte flexibile, în sensul că orice om îşi doreşte să aibă flexibilitate asupra orarului – aşadar nu mai poţi să forţezi oamenii să vină la ora 9, să facă pontaj şi să plece la ora 5. Ei trebuie să aibă flexibilitate asupra orarului de lucru şi, în al doilea rând, în ceea ce priveşte munca de acasă sau de la distanţă, asupra locului unde îşi desfăşoară activităţile”. Mai mult decât atât, spaţiul de la birou a devenit şi o emblemă a angajatorului – mai mult decât era înainte. „Contează nu doar zona de recepţie în care îţi pui logo-uri şi ai nişte fotolii frumoase, ci efectiv spaţiile de lucru, felul în care sunt amenajate băile, calitatea cafelei, cafeteria internă – toate contribuie la acea emblemă, la statementul angajatorului faţă de proprii angajaţi şi faţă de restul lumii.” Chiar dacă se arată precaut în ceea ce priveşte evoluţia businessului în contextul economic actual, Horaţiu Didea este optimist legat de felul în care va evolua piaţa pe care activează: „În România în continuare sunt enorm de multe spaţii de birouri unde calitatea este foarte joasă – şi nu mă refer doar la cele publice, dar şi la  birourile de acasă, unde ergonomia, designul şi calitatea amenajării sunt încă la un nivel foarte scăzut, aşadar există mult loc de creştere”.  Prin prisma amenajărilor, Bucureştiul rămâne hubul principal şi reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri a Workspace Studio, care are însă şi mulţi clienţi în afara Capitalei, în oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, precum şi în Zalău şi în alte oraşe mai mici , unde investitorii manifestă interes şi în amenajarea birourilor ce ţin de anumite fabrici.   

  • Ce spun companiile angajaţilor: ”Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână”

    Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână – acesta pare să fie mesajul angajatorilor care fac, de câteva luni, pregătiri pentru „marea reîntoarcere” la birouri. Eliminarea restricţiilor şi încetinirea fenomenului „marea demisioneală” pe fondul situaţiei din Ucraina conturează o nouă tendinţă pe piaţa muncii: în următoarele luni, 60-70% dintre angajaţii români care au lucrat de acasă în ultimii doi ani vor merge, zilnic, la birou.

    „M-am întors la birou de circa un an, nu mai suportam să mă mut dintr-o cameră în alta când aveam fie eu, fie prietena mea, calluri. În zilele bune, vin la birou maxim 20 – 30 din totalul celor 300 de angajaţi pe care îi avem, iar mulţi dintre ei vin pentru că au stabilite întâlniri. S-au întors în special colegii care au copii sau care – cum e cazul meu – nu au cele mai bune condiţii să lucreze de acasă”, spune Valentin, 32 de ani, manager într-o companie locală de IT.

    Angajatorul său nu îi va obliga pe angajaţi să se întoarcă la birou, pentru că, spune el, modul hibrid şi flexibil de lucru este noul normal. În plus, nu au destule birouri faţă de cât de mult s-a extins echipa. De aceea, “noul birou” va cuprinde o aşa-numită zonă de hot desk, birouri care pot fi rezervate de către angajaţii care lucrează de obicei remote şi care vor să vină, din când în când, la serviciu, pentru întâlniri.

    Dacă pentru unii angajaţi revenirea la birou este opţională, pentru alţii a devenit obligatorie cel puţin pentru câteva zile pe lună, pentru ca, în viitor, mersul la birou să devină o obişnuinţă.

    Vom începe cu două zile pe săptămână de acasă pentru majoritatea angajaţilor, iar cei din departamentul de IT vor sta acasă trei zile pe săptămână. Peste câteva luni vom face bilanţul”, a spus Radu Mavrodin, VP human resources în cadrul OMV Petrom, companie cu peste 8.200 de salariaţi, în cadrul conferinţei „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii”.

    Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie”. Aprilie şi mai sunt luni de tranziţie pentru angajaţii OMV Petrom, iar din iunie aşteptarea este de revenire în formulă completă la birou.

    Trendul întoarcerii la birou a fost dat încă de la începutul anului de către marile companii de pe Wall Street, iar banca de investiţii americană
    Goldman Sachs a anunţat deja că vrea revenirea tututor angajaţilor din SUA la birouri, pe când alte bănci mari, precum Morgan Stanley sau JP Morgan, îşi încurajează angajaţii să se întoarcă la muncă.

    În cadrul furnizorului de servicii de business process outsourcing Computer Generated Solutions (CSG), care are 4.500 de angajaţi în România, o parte dintre angajaţi încă lucrează de acasă, dar tendinţa este de revenire la birou. Compania a făcut 1.000 de noi angajări din martie 2020 până în prezent, iar lunar recrutează câte 250 de persoane.

    Media de vârstă pe multe proiecte este de 21-22 de ani, e ca o facultate la noi. În pandemie, mulţi angajaţi s-au dus să stea cu părinţii în oraşele din care provin, ca să economisească o chirie. Dar am avut şi proiecte în care clienţii nu au permis munca remote, din raţiuni de securitate şi au condiţionat proiectul de munca la birou. Nu puteam lăsa pe drumuri 500 de oameni, astfel că ei au venit la birou în fiecare zi”, a explicat Mihai Şoproni, vice-president operations în cadrul CGS Romania. Compania îşi propune o revenire la birou, treptată, într-un model hibrid. Acolo unde se va putea, dacă proiectul permite, angajaţii vor putea lucra remote dacă îşi doresc acest lucru.

    „Nu toţi îşi doresc remote, pentru că nu au condiţiile necesare acasă. Dacă stai cu părinţii într-un apartament cu 2 camere şi mai ai un frate, nu ştiu unde îţi mai faci munca. Avem undeva la 2.000 de oameni care lucrează pentru SUA şi care încep programul după-masă, iar unii termină la 3-4 dimineaţa. Nu poţi prelua apeluri din sufragerie la 3 dimineaţa dacă ai părinţii care dorm în camera alăturată”, a mai spus Mihai Şoproni.

    În România, cele mai multe companii apelează la modelul hibrid de muncă, pentru că încă este prea devreme pentru o schimbare atât de radicală a modului de lucru.

    Informaţiile din piaţa muncii arată că angajatorii pun o oarecare presiune pe angajaţi să se întoarcă la birou, spune Adrian Dinu, CEO al Creasoft, producător român de software care a dezvoltat o soluţie de pontaj. 

    ”Aparent toată lumea vrea o revenire la birou, dar toţi angajatorii încep uşor, cu două-trei zile la birou pe săptămână. Toţi îmi spun că fac asta pentru ca oamenii să se obişnuiască. Uşor, uşor acele trei zile pot să devină patru zile”, a spus Adrian Dinu.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Noua faţă a biroului. Cum vor lucra românii în anii care urmează şi ce diferenţe există între perioada pandemiei şi perioada actuală

    Studiile realizate la nivel internaţional arată că aproximativ 80% dintre angajaţi asociază confortul la locul de muncă strict cu felul în care se simt stând pe scaunul din biroul companiei.  Într-o perioadă în care oamenii continuă să abordeze modele de muncă hibridă, cum se prefigurează noua faţă a mediului office?

    Schimbările generate de cei doi ani de pandemie conturează o nouă „eră” a birourilor, unde cuvintele cheie sunt flexibilitatea, dinamismul şi ergonomia. De altfel, munca hibrid este preferată de majoritatea românilor care obişnuiau să îşi desfăşoare activitatea în birouri înainte de apariţia coronavirusului. În contextul actual, amenajările şi reamenajările de birouri vizează adaptarea spaţiului companiei la noul sistem, punându-se accent pe socializare, colaborare şi schimb constant de idei între colegii aflaţi la birou şi cei care lucrează în regim remote.

    „Birourile viitorului sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită «accesul» fizic sau virtual al tuturor angajaţilor, indiferent că lucrează remote sau on site. Ecranele şi conectarea virtuală sunt foarte prezente, în special în zonele dedicate discuţiilor sau muncii în echipă”, spune Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie specializată în soluţii de amenajări şi mobilier de birou.Totodată, schimbările din ultima perioadă marchează în aceeaşi măsură o evoluţie şi o adaptare la mediul digital, având în vedere că utilizarea la scară largă a device-urilor mobile trasa deja o direcţie nouă pentru birouri.

    Ca în multe alte domenii, efectele impuse de criza sanitară au accelerat transformarea, spaţiile office fiind acum mai aerisite, tinzând să aibă un design mai viu, cu o ergonomie superioară din punct de vedere fizic şi social. Mai mult, amenajarea tip „fermă” de birouri pare să fie depăşită, întrucât noua paradigmă a muncii arată că utilitatea fostului model este tot mai scăzută. Prin urmare, biroul se transformă încet şi sigur într-un spaţiu de muncă de proiecte, mentorat, socializare şi team building, o „oază” în care procesele creative sunt susţinute mai eficient decât aproape în orice alt loc, observă Didea.

    „Am remarcat şi o creştere a interesului faţă de piesele de mobilier premium, care adaugă o notă elegantă birourilor şi contribuie la o percepţie pozitivă a angajaţilor şi vizitatorilor asupra brandului organizaţiei. În contextul în care concurenţa pentru atragerea talentului se intensifică în majoritatea domeniilor, spaţiul de birou devine mai exclusivist şi totodată o carte de vizită a companiei”, adaugă el. Astfel, pandemia a dat startul unei dezvoltări pe termen lung şi unei orientări către design şi calitate, însă, la polul opus, proiectele au încetinit, iar ritmul de implementare a avut de suferit în mod constant, compania confruntându-se cu deja binecunoscutele întreruperi ale fluxurilor de import. Ponderea zonelor comune din proiectele Workspace – zone de socializare şi muncă în echipă – a crescut cu circa 50% din valoarea proiectului, faţă de 20%-25% prepandemie.

    „Majoritatea sălilor de conferinţă şi birourilor individuale au dispărut, ele fiind înlocuite de cabine acustice, care acomodează până la 4-6 persoane, zone dedicate pentru munca individuală sau cele multifuncţionale de lucru în echipă, mentorat sau prezentări. Zonele de open space se transformă tot mai mult în zone de tip informal, astfel că mobilierul tradiţional este parţial înlocuit şi/sau dublat de mobilier dedicat lucrului interactiv.” Antreprenorul susţine că vom vedea din ce în ce mai multe zone de amfiteatru, training, prezentare, care vor renunţa la scaune şi mese în favoarea canapelelor şi fotoliilor, iar pereţii arhitecturali modulari vor înlocui partiţiile fixe. În plus, zonele care îşi vor schimba amenajarea şi funcţiunea în 24 de ore vor deveni normă. Prin definiţie, „birourile viitorului” sunt foarte bine digitalizate, astfel încât să permită „accesul” fizic sau virtual al tuturor angajaţilor, indiferent că lucrează remote sau on site.

     

    De la bridge, la antreprenoriat

    Horaţiu Didea a absolvit Academia de Studii Economice şi, din 2000, are un master în ştiinţe politice. După terminarea studiilor a locuit doi ani la New York, unde a reuşit să se întreţină din bridge, jucând şi oferind meditaţii. Ulterior, a lucrat în Regatul Unit, unde a deţinut o funcţie financiară la cel mai mare fond de locuinţe din Londra. În 2005, a revenit în România cu dorinţa de a porni o afacere, însă înainte de a alege drumul antreprenorialului, a petrecut cinci ani într-o firmă de amenajări de birouri. Doi ani mai târziu, a dat naştere companiei Ergonomics, concentrată pe ergonomie industrială şi soluţii de well-being, iar în 2010 a lansat Workspace Studio. În proiect au intrat de la început soţia sa, Delia Didea, arhitect, şi Bogdan Bolohan, un vechi prieten, aflat în fruntea diviziei de construcţii. „Eram convins că piaţa amenajărilor de înaltă calitate pentru birouri va creşte puternic. Am văzut o oportunitate în faptul că generaţiile de angajaţi se schimbă, iar o dată cu ele şi preferinţele şi aşteptările privind spaţiul de lucru. Ergonomia m-a fascinat inclusiv la nivel personal din perspectivă psihosocială, pentru că efectul pozitiv pe care îl are o amenajare ergonomică asupra unui angajat este uriaş”, consideră Horaţiu Didea. Workspace Studio a depăşit în 2019 nivelul de 10 milioane de euro cifră de afaceri (menţinută şi anul trecut), iar în 2021, investiţia medie a clienţilor într-un birou ergonomic de locuinţă a oscilat între 1.000 şi 2.000 de euro. În ceea ce priveşte amenajările din organizaţii, bugetul mediu alocat per angajat în proiectele desfăşurate de Workspace a depăşit pragul de dinainte de pandemie, companiile investind în medie 2.500 de euro/post de lucru. Anul trecut, 90% dintre proiectele de amenajare sau reamenajare realizate de companie au fost de dimensiuni mici şi medii, adaptate la echipe de 50 până la 200 de persoane, majoritatea proiectelor intrând în intervalul 300-1.000 de metri pătraţi. Bugetul total alocat per proiect s-a încadrat între 100.000 şi 500.000 de euro.

    În prezent, compania are în vedere investiţiile în showroom pentru prezentarea mai multor produse dedicate atât segmentului rezidenţial, cât şi celui comercial, luând în vizor şi îmbunătăţirea vânzărilor online de produse ergonomice. „Am lansat magazinul online la finalul anului 2020. Investiţia în extinderea către zona B2C a fost de 100.000 de euro, direcţionată către platforma online şi stocurile iniţiale de scaune Herman Miller dedicate acestui segment de public.  În prezent avem în vedere investiţii în capacitatea logistică şi platformele online.” Creşterea pe segmentul respectiv s-a dovedit accelerată, aşa că vânzările către B2C de anul trecut au generat venituri de 700.000 de euro, plus 16% faţă de 2020.

    Celelalte investiţii constau în resursa umană, punându-se accent pe serviciile din piaţa de design, management al construcţiilor de interior şi customer service, şi în dezvoltarea capabilităţilor de distribuţie pe piaţa locală. „Chiar dacă în ultimii ani noi am anticipat destul de exact dinamica din piaţă, realitatea este că activitatea de zi cu zi este îngreunată de amânarea deciziilor şi de schimbarea planurilor de investiţie ale organizaţiilor – totul pe fondul incertitudinii generalizate, determinată de factori​ independenţi de noi”, a declarat Horaţiu Didea.

  • Marea reîntoarcere la birou

    Aruncaţi-vă treningurile în dulap, nu beţi a doua cafea acasă şi haideţi la birou măcar trei zile pe săptămână – acesta pare să fie mesajul angajatorilor care fac, de câteva luni, pregătiri pentru „marea reîntoarcere” la birouri. Eliminarea restricţiilor şi încetinirea fenomenului „marea demisioneală” pe fondul situaţiei din Ucraina conturează o nouă tendinţă pe piaţa muncii: în următoarele luni, 60-70% dintre angajaţii români care au lucrat de acasă în ultimii doi ani vor merge, zilnic, la birou.

    „M-am întors la birou de circa un an, nu mai suportam să mă mut dintr-o cameră în alta când aveam fie eu, fie prietena mea, calluri. În zilele bune, vin la birou maxim 20 – 30 din totalul celor 300 de angajaţi pe care îi avem, iar mulţi dintre ei vin pentru că au stabilite întâlniri. S-au întors în special colegii care au copii sau care – cum e cazul meu – nu au cele mai bune condiţii să lucreze de acasă”, spune Valentin, 32 de ani, manager într-o companie locală de IT.

    Angajatorul său nu îi va obliga pe angajaţi să se întoarcă la birou, pentru că, spune el, modul hibrid şi flexibil de lucru este noul normal. În plus, nu au destule birouri faţă de cât de mult s-a extins echipa. De aceea, “noul birou” va cuprinde o aşa-numită zonă de hot desk, birouri care pot fi rezervate de către angajaţii care lucrează de obicei remote şi care vor să vină, din când în când, la serviciu, pentru întâlniri.

    Dacă pentru unii angajaţi revenirea la birou este opţională, pentru alţii a devenit obligatorie cel puţin pentru câteva zile pe lună, pentru ca, în viitor, mersul la birou să devină o obişnuinţă.

    Vom începe cu două zile pe săptămână de acasă pentru majoritatea angajaţilor, iar cei din departamentul de IT vor sta acasă trei zile pe săptămână. Peste câteva luni vom face bilanţul”, a spus Radu Mavrodin, VP human resources în cadrul OMV Petrom, companie cu peste 8.200 de salariaţi, în cadrul conferinţei „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii”.

    Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie”. Aprilie şi mai sunt luni de tranziţie pentru angajaţii OMV Petrom, iar din iunie aşteptarea este de revenire în formulă completă la birou.

    Trendul întoarcerii la birou a fost dat încă de la începutul anului de către marile companii de pe Wall Street, iar banca de investiţii americană
    Goldman Sachs a anunţat deja că vrea revenirea tututor angajaţilor din SUA la birouri, pe când alte bănci mari, precum Morgan Stanley sau JP Morgan, îşi încurajează angajaţii să se întoarcă la muncă.

    În cadrul furnizorului de servicii de business process outsourcing Computer Generated Solutions (CSG), care are 4.500 de angajaţi în România, o parte dintre angajaţi încă lucrează de acasă, dar tendinţa este de revenire la birou. Compania a făcut 1.000 de noi angajări din martie 2020 până în prezent, iar lunar recrutează câte 250 de persoane.

    Media de vârstă pe multe proiecte este de 21-22 de ani, e ca o facultate la noi. În pandemie, mulţi angajaţi s-au dus să stea cu părinţii în oraşele din care provin, ca să economisească o chirie. Dar am avut şi proiecte în care clienţii nu au permis munca remote, din raţiuni de securitate şi au condiţionat proiectul de munca la birou. Nu puteam lăsa pe drumuri 500 de oameni, astfel că ei au venit la birou în fiecare zi”, a explicat Mihai Şoproni, vice-president operations în cadrul CGS Romania. Compania îşi propune o revenire la birou, treptată, într-un model hibrid. Acolo unde se va putea, dacă proiectul permite, angajaţii vor putea lucra remote dacă îşi doresc acest lucru.

    „Nu toţi îşi doresc remote, pentru că nu au condiţiile necesare acasă. Dacă stai cu părinţii într-un apartament cu 2 camere şi mai ai un frate, nu ştiu unde îţi mai faci munca. Avem undeva la 2.000 de oameni care lucrează pentru SUA şi care încep programul după-masă, iar unii termină la 3-4 dimineaţa. Nu poţi prelua apeluri din sufragerie la 3 dimineaţa dacă ai părinţii care dorm în camera alăturată”, a mai spus Mihai Şoproni.

    În România, cele mai multe companii apelează la modelul hibrid de muncă, pentru că încă este prea devreme pentru o schimbare atât de radicală a modului de lucru.

    Informaţiile din piaţa muncii arată că angajatorii pun o oarecare presiune pe angajaţi să se întoarcă la birou, spune Adrian Dinu, CEO al Creasoft, producător român de software care a dezvoltat o soluţie de pontaj. 

    ”Aparent toată lumea vrea o revenire la birou, dar toţi angajatorii încep uşor, cu două-trei zile la birou pe săptămână. Toţi îmi spun că fac asta pentru ca oamenii să se obişnuiască. Uşor, uşor acele trei zile pot să devină patru zile”, a spus Adrian Dinu.

    Pentru cei care nu vor să vină la birou, angajatorii solicită din ce în ce mai mult pontajul pe PC, ceea ce înseamnă că angajaţii nu mai pot ponta” de pe telefonul mobil în timp ce îşi fac cumpărăturile sau se duc la coafor, de exemplu, în timpul programului de lucru.

    Întoarcerea la birou nu cred că se aplică pentru programatori. Eu, de exemplu, nu am de gând să îi mai chem la birou. La restul departamentelor este altceva, pentru cei care au activităţi de rutină, care nu sunt creative, se va ajunge la o pondere de 60-70% dintre angajaţi care vor merge la birou până la finalul anului, estimez eu”, a mai spus Adrian Dinu.

    În cazul companiei de telecomunicaţii Vodafone, noua normalitate presupune un model de lucru hibrid, lucru anunţat încă din perioada în care existau restricţii.

    „Angajaţii noştri pot lucra fie de acasă, fie de la birou. Sperăm să rămânem în acest moment aşa cum suntem fără restricţii, iar dacă se va întâmpla altceva vom vedea. Am evoluat modul de lucru în care angajaţii veneau la birou şi lucrau în fiecare zi din altă parte, pe de-o parte constrânşi de situaţia pandemică şi apoi ne-am dat seama că funcţionează foarte bine. Dat fiind că modelul pe care noi l-am anunţat este undeva 40% de la birou 60% de acasă, în funcţie de departamente, ceea ce vom avea este un spaţiu în care ne vom concentra pe ceea ce noi numim zone de colaborare în care ei să vină mai degrabă pentru discuţii de echipă, traininguri sau orice alte interacţiuni“, a spus Anca Bancu, HR director în cadrul Vodafone România. Ea a mai precizat că organizaţia sa nu încurajează angajaţii să vină la birou, să dea e-mailuri sau să lucreze individual, ci îi încurajează să vină mai ales pentru activităţile care presupun interacţiuni cu grupuri mai mari.

    Lucrul la distanţă poate oferi noi oportunităţi de recrutare a personalului dintr-o arie geografică mult mai mare. Un studiu recent realizat de compania de audit şi consultanţă KPMG realizat pe un eşantion de 530 de companii din 46 de state a arătat că 89% dintre companii fie au implementat o strategie de lucru la distanţă, fie au luat în considerare una. Astfel a luat naştere conceptul de „muncă de oriunde”, care include ideea de lucru la distanţă transfrontalier. Însă această tendinţă vine cu noi provocări.

    „Sunt sigură că angajaţii se vor aştepta din ce în ce mai mult să poată lucra de oriunde, iar angajatorii vor dori şi ei să beneficieze de acest lucru. Pentru succesul acestei abordări, este important să acordăm atenţie anumitor aspecte. În mod evident, angajatorii vor trebui să aibă grijă la statutul de rezidenţă fiscală al unui angajat care petrece mult timp în afara ţării locului de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Tax Partner, Head of People Services, KPMG în România. Ea a mai precizat că regulile sunt destul de complexe şi depind de o serie de factori şi că ar putea exista şi implicaţii din domeniul securităţii sociale, dar şi aspecte care ţin de impozitarea angajatorului.

    „În unele situaţii, un angajat care îşi petrece timpul lucrând în altă ţară poate crea un sediu permanent pentru angajator, care ar putea genera obligaţii privind impozitul pe profit şi cerinţe de conformitate pentru companie”, a mai spus Mădălina Racoviţan.

    Una dintre companiile cu prezenţă pe plan local care angajează „de oriunde” este CrowdStrike România, companie americană de cybersecurity care are în prezent peste 160 de angajaţi locali.

    „Avem angajaţi din Zalău, Braşov, Iaşi, Cluj, angajăm de peste tot din România. Dacă oamenii îşi doresc să lucreze remote, noi le permitem. Oferim şi posibilitatea angajaţilor de a lucra din altă ţară, dar suntem atenţi să respectăm şi legislaţia din ţările respective”, a spus Ana Robu, Talent Aquisition Manager în cadrul CrowdStrike. Compania angajează ingineri IT care să lucreze în domeniul securităţii informatice, iar angajaţii au posibilitatea să vină şi la birou, dacă doresc acest lucru, dar în interviurile de recrutare” se observă o dorinţă mai mare ca oamenii să lucreze remote”.

    ING Bank avea un setup remote încă de dinainte de pandemie, angajaţii aveau deja dispozitive şi infrastructură de comunicare la dispoziţie.

    „La noi, pandemia a avut mai mult impact cultural şi ne-a trecut de la circa 10% din angajaţi obişnuiţi să lucreze remote la 96% work from home în 24 de ore”, a spus Răzvan Sighinaş, chief information officer în cadrul ING Bank
    România. El a mai precizat că organizaţiile, atât cele din zona de business, cât şi din sectorul public, ar trebui să digitalizeze şi procesele interne pentru a putea aplica modul de lucru hibrid.

    Iar flexibilitatea are mai multe forme, de la modul de lucru până la programele de instruire şi birouri care permit desfăşurarea activităţii într-un nou context.

    „Departamentele de HR au devenit mai umane o dată cu pandemia, iar flexibilitatea a definit HR-ul. Angajaţii din departamentele de HR fost nevoiţi să ofere traininguri flexibile, să dea direcţii, să comunice şi să urmărească implementarea anumitor soluţii de HR”, a spus Aurelian Chitez, sales director în cadrul companiei locale Romanian Software, specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii pentru domeniul resurselor umane.

    Ultimii doi ani au fost dificili pentru angajaţi, iar pentru marea reîntoarcere la birou angajatorii au investit, din nou, în crearea celor mai bune condiţii pentru angajaţi, pentru a crea un mediu în care să se simtă cât mai în siguranţă.

    „În birourile viitorului se pune foarte mult accent pe zona de inovaţie, pe ideea de birou flexibil, se pune din ce în ce mai mult accentul pe a aduce spiritul confortabil de acasă inclusiv la birouri, nu mai sunt acele cubicals“, a spus Valentin Bolozan, HR director în cadrul Globalworth, liderul pieţei de birouri din România şi din Polonia, care are peste 230 de angajaţi în cele două ţări.

    Munca de acasă, pandemia şi, mai nou, războiul din Ucraina, au accentuat starea de anxietate a angajaţilor români, iar nivelul anxietăţii poate creşte odată cu politicile de revenire la birou. De altfel, furnizorii de servicii medicale au observat o creştere a cererilor de servicii de consultanţă psihologică în ultimii ani.

    „Ultimii doi ani ne-au afectat fizic şi psihoemoţional, iar companiile sunt deschise să îi ajute pe angajaţi. Sunt două direcţii pe care le au companiile care oferă acest beneficiu angajaţilor. O direcţie este cea în care trebuie să îi ajute să îi ţină productivi, a doua direcţie e cea de beneficiu extrasalarial. Pandemia a normalizat terapia, iar companiile susţin angajaţii care vor să ajungă la terapeut, financiar, dar includ această terapie în abonamentele medicale”, a spus Georgiana Andrei, director vânzări divizia abonamente în cadrul Reţelei de sănătate Regina Maria.  Ea a mai precizat că unele studii americane arată că aşa-numitul „prezenteism”, acei oameni care sunt la birou, dar nu sunt bine, costă companiile de 10 ori mai mult decât costă absenteismul.

    Totodată, ultimii doi ani au arătat că sindromul epuizării profesionale nu mai este un subiect evitat în rândul angajatorilor, iar acesta este un lucru benefic.

    „Câţi angajaţi au folosit beneficiul de consiliere psihologică? Acest subiect este tabu, noi am făcut câţiva paşi în a vorbi despre asta înainte de a implementa acest beneficiu. Comportamentul angajaţilor care au aplicat pentru acest beneficiu s-a schimbat semnificativ, am avut mult mai mulţi oameni care l-au folosit în mod repetat. Era foarte rar ca oamenii să îl folosească o singură dată”, a spus Olga Kravchenko, Group HR COO în cadrul companiei de asigurări AXA, care are peste 110.000 de angajaţi la nivel global.

    Conferinţa „ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii. Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie” a fost organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu ING România, Bucharest Real Estate Club, BAT, HTSS, Creasoft, Druid, Crowdstrike, Colorful.HR, TotalSoft, Signal Iduna, Salarium, Regina Maria şi Smartree.