Tag: Mumbai

  • UNESCO: 20 de noi situri, incluse în lista Patrimoniului Mondial în 2018

    Anul acesta, 28 de situri au fost candidate pentru înscrierea în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, printre acestea numărându-se şi localitatea Roşia Montană, potrivit site-ului organizaţiei. Majoritatea siturilor au fost culturale – 20, patru – naturale, trei dintre candidaturi au fost mixte, iar una a constat într-o extensie.

    Discuţiile propriu-zise privind candidaturile de anul acesta au început vineri şi s-au încheiat luni. Miza este una mare: înscrierea în lista Patrimoniului Mondial oferă acestor candidaţi o valoare “excepţională”, de natură să atragă turişti şi investiţii financiare.

    De cealaltă parte, presupune eforturi de a conserva aceste situri, ecosistemele lor şi de a rezista acţiunilor de urbanizare, în caz contrar riscând retragerea de pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată conacele abandonate ale miliardarilor lumii – GALERIE FOTO

    Regiunea Shekhawati aflată în deşertul Tharr din Rajasthan a fost cândva casa a numeroşi miliardari ai Indiei. În prezent, multe dintre măreţele havelis (conace) ale acestora – sunt pe punctul de a se prăbuşi –  singurele amintiri ale opulenţei lor  fiind adusă de frescele decolorate ce au mai rămas pe pereţii acestora,  potrivit BBC.

    Picturile acoperă aproape fiecare centimetru de pe havelis, astfel că oraşele şi satele din regiunea Shekhawati surprind cea mai mare concentrare de fresce dintr-o singură regiune la nivel mondial. Pentru a proteja aceste proprietăţi, două districte din regiunea Shekhawati au inters vânzarea conacelor oricui ar putea să distrugă aspectul lor traditional, astfel încât să conserve şi să promoveze Shekhawati ca destinaţie turistică.

    Povestea acestei regiuni începe în anii 1820, când comerţul a trecut de la rutele pe uscat la cele pe apă şi ferate, iar centrele de comerţ ale Rajasthanului au intrat în declin. Totuşi, comercianţii din Shekhawati au urmat drumul banilor şi s-au mutat în oraşele port din Mumbai şi Calcultta pe coasta indiană, trimiţând înapoi cantităţi enorme de bani spre casele lor din Shekhawati şi transformând astfel conacele în dovezi artistice de bogăţie.

    Majoritatea conacelor tip havelis erau construite în stiluri arhitecturale similare: aveau de cele mai multe ori două etaje, de la două până la patru grădini deschise, iar fiecare dintre acestea şi camerele care ieşeau în curţile respective erau construite cu scopuri specifice. De obicei, prima încăpere era destinată bărbaţilor şi afacerilor lor, a doua era pentru femei, iar a treia pentru gătit şi pentru animale.

    Până la începutul secolului XX, frescele au început să capete influenţe europene şi moderne, acestea reprezentând amintiri a ceea ce neguţătorii au văzut în marile oraşe. În unele cazuri rare, pictorii erau trimişi să observe şi să recreeze anumite scene. Printre motivele tradiţionale se află frescele reginei Elizabeta, Isus, heruvimii, etc.

    Conacele havelis şi frescele din Shekhawati au cunoscut o perioadă înfloritoare până la începutul secolului XX, după care miliardarii indieni au părăsit deşertul pentru oportunităţi mai bune în metropole precom Mumbai şi Calcutta şi chiar peste hotare. După ce comerţul s-a mutat, nu au mai existat dezvoltări în regiunea aridă Shekhwati, iar conacele indiene din Shekhawati au fost abandonate pentru totdeauna.

    Câteva dintre cele mai importante nume indiene din scena globală de business sunt originare din Shekhwati: printre acestea se află cel al miliardarului din industria oţelului Laxmi Mittal, miliardarul din industria farma Ajay Piramal şi singurul miliardar din Nepal, Binod K Chaudhary. Potrivit publicaţiei americane Forbes, aproape 25% dintre 100 cei mai bogaţi oameni din India sunt din regiunea Shekhawati. 

    Credit foto: Neelima Vallangi 

  • Vrei să pleci din ţară să munceşti? Unde sunt cei mai bine plătiţi expaţi şi cele mai multe locuri de muncă

    Străinii care se mută în cel mai populat oraş din zonă câştigă 217.000 de dolari anual. Această sumă este mai mult decât dublul salariului mediu pe care îl primesc expaţii la nivel global – 99.900 de dolari, potrivit studiului.

    „Mumbai are cei mai mulţi expaţi care au fost trimişi aici de către angajatori, iar aceştia primesc pachete speciale de relocare, ceea ce explică salariile mari de care se bucură în oraş”, a spus Dean Blackburn, care conduce divizia HSBC Expat.

    Printre top 10 locuri unde expaţii sunt cel mai bine plătiţi se numără: San Francisco, Zurich, Shanghai, Geneva, New York, Los Angeles, Jakarta, Hong Kong şi Paris.

    În timp ce expaţii din Asia sunt, în general, foarte bine remuneraţi, toate oraşele din Asia din top 10 – inclusive Mumbai, care este un oraş de 18 milioane de oameni – s-au clasat foarte jos în ceea ce priveşte oportunităţile de locuri de muncă, fiind identificate mai puţine decât în Marea Britanie sau în SUA, în oraşe precum Londra, San Francisco, New York sau Birmingham, potrivit HSBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată conacele abandonate ale miliardarilor lumii – GALERIE FOTO

    Regiunea Shekhawati aflată în deşertul Tharr din Rajasthan a fost cândva casa a numeroşi miliardari ai Indiei. În prezent, multe dintre măreţele havelis (conace) ale acestora – sunt pe punctul de a se prăbuşi –  singurele amintiri ale opulenţei lor  fiind adusă de frescele decolorate ce au mai rămas pe pereţii acestora,  potrivit BBC.

    Picturile acoperă aproape fiecare centimetru de pe havelis, astfel că oraşele şi satele din regiunea Shekhawati surprind cea mai mare concentrare de fresce dintr-o singură regiune la nivel mondial. Pentru a proteja aceste proprietăţi, două districte din regiunea Shekhawati au inters vânzarea conacelor oricui ar putea să distrugă aspectul lor traditional, astfel încât să conserve şi să promoveze Shekhawati ca destinaţie turistică.

    Povestea acestei regiuni începe în anii 1820, când comerţul a trecut de la rutele pe uscat la cele pe apă şi ferate, iar centrele de comerţ ale Rajasthanului au intrat în declin. Totuşi, comercianţii din Shekhawati au urmat drumul banilor şi s-au mutat în oraşele port din Mumbai şi Calcultta pe coasta indiană, trimiţând înapoi cantităţi enorme de bani spre casele lor din Shekhawati şi transformând astfel conacele în dovezi artistice de bogăţie.

    Majoritatea conacelor tip havelis erau construite în stiluri arhitecturale similare: aveau de cele mai multe ori două etaje, de la două până la patru grădini deschise, iar fiecare dintre acestea şi camerele care ieşeau în curţile respective erau construite cu scopuri specifice. De obicei, prima încăpere era destinată bărbaţilor şi afacerilor lor, a doua era pentru femei, iar a treia pentru gătit şi pentru animale.

    Până la începutul secolului XX, frescele au început să capete influenţe europene şi moderne, acestea reprezentând amintiri a ceea ce neguţătorii au văzut în marile oraşe. În unele cazuri rare, pictorii erau trimişi să observe şi să recreeze anumite scene. Printre motivele tradiţionale se află frescele reginei Elizabeta, Isus, heruvimii, etc.

    Conacele havelis şi frescele din Shekhawati au cunoscut o perioadă înfloritoare până la începutul secolului XX, după care miliardarii indieni au părăsit deşertul pentru oportunităţi mai bune în metropole precom Mumbai şi Calcutta şi chiar peste hotare. După ce comerţul s-a mutat, nu au mai existat dezvoltări în regiunea aridă Shekhwati, iar conacele indiene din Shekhawati au fost abandonate pentru totdeauna.

    Câteva dintre cele mai importante nume indiene din scena globală de business sunt originare din Shekhwati: printre acestea se află cel al miliardarului din industria oţelului Laxmi Mittal, miliardarul din industria farma Ajay Piramal şi singurul miliardar din Nepal, Binod K Chaudhary. Potrivit publicaţiei americane Forbes, aproape 25% dintre 100 cei mai bogaţi oameni din India sunt din regiunea Shekhawati. 

    Credit foto: Neelima Vallangi 

  • Hong Kong şi Mumbai se numără printre cele mai scumpe oraşe la capitolul locuinţe de cumpărat

    În Hong Kong, Mumbai, Beijing şi Shanghai durează mai mult de 30 de ani pentru o familie cu venitul mediu local să cumpere un apartament de 90 de metri pătraţi, potrivit unei analize privind raportul dintre veniturile cetăţenilor şi preţurile imobilelor în lume, realizată de Oxford Economics.

    „Ne aşteptăm ca preţul caselor să crească până la un nivel moderat în următorii ani, în Asia”, au scris economiştii Tianjie He şi Louis Kuijs în raportul citat de Bloomberg.

    Rate scăzute ale dobânzilor din ultimul deceniu au dus la creşterea preţurilor caselor în lume, iar majorarea ratelor în Statele Unite şi în alte locuri va inversa tendinţa, scumpind creditele imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată conacele abandonate ale miliardarilor lumii – GALERIE FOTO

    Regiunea Shekhawati aflată în deşertul Tharr din Rajasthan a fost cândva casa a numeroşi miliardari ai Indiei. În prezent, multe dintre măreţele havelis (conace) ale acestora – sunt pe punctul de a se prăbuşi –  singurele amintiri ale opulenţei lor  fiind adusă de frescele decolorate ce au mai rămas pe pereţii acestora,  potrivit BBC.

    Picturile acoperă aproape fiecare centimetru de pe havelis, astfel că oraşele şi satele din regiunea Shekhawati surprind cea mai mare concentrare de fresce dintr-o singură regiune la nivel mondial. Pentru a proteja aceste proprietăţi, două districte din regiunea Shekhawati au inters vânzarea conacelor oricui ar putea să distrugă aspectul lor traditional, astfel încât să conserve şi să promoveze Shekhawati ca destinaţie turistică.

    Povestea acestei regiuni începe în anii 1820, când comerţul a trecut de la rutele pe uscat la cele pe apă şi ferate, iar centrele de comerţ ale Rajasthanului au intrat în declin. Totuşi, comercianţii din Shekhawati au urmat drumul banilor şi s-au mutat în oraşele port din Mumbai şi Calcultta pe coasta indiană, trimiţând înapoi cantităţi enorme de bani spre casele lor din Shekhawati şi transformând astfel conacele în dovezi artistice de bogăţie.

    Majoritatea conacelor tip havelis erau construite în stiluri arhitecturale similare: aveau de cele mai multe ori două etaje, de la două până la patru grădini deschise, iar fiecare dintre acestea şi camerele care ieşeau în curţile respective erau construite cu scopuri specifice. De obicei, prima încăpere era destinată bărbaţilor şi afacerilor lor, a doua era pentru femei, iar a treia pentru gătit şi pentru animale.

    Până la începutul secolului XX, frescele au început să capete influenţe europene şi moderne, acestea reprezentând amintiri a ceea ce neguţătorii au văzut în marile oraşe. În unele cazuri rare, pictorii erau trimişi să observe şi să recreeze anumite scene. Printre motivele tradiţionale se află frescele reginei Elizabeta, Isus, heruvimii, etc.

    Conacele havelis şi frescele din Shekhawati au cunoscut o perioadă înfloritoare până la începutul secolului XX, după care miliardarii indieni au părăsit deşertul pentru oportunităţi mai bune în metropole precom Mumbai şi Calcutta şi chiar peste hotare. După ce comerţul s-a mutat, nu au mai existat dezvoltări în regiunea aridă Shekhwati, iar conacele indiene din Shekhawati au fost abandonate pentru totdeauna.

    Câteva dintre cele mai importante nume indiene din scena globală de business sunt originare din Shekhwati: printre acestea se află cel al miliardarului din industria oţelului Laxmi Mittal, miliardarul din industria farma Ajay Piramal şi singurul miliardar din Nepal, Binod K Chaudhary. Potrivit publicaţiei americane Forbes, aproape 25% dintre 100 cei mai bogaţi oameni din India sunt din regiunea Shekhawati. 

    Credit foto: Neelima Vallangi 

  • Cel mai scump bilet de avion emis vreodată: costă cât o maşină de lux – GALERIE FOTO

    Un zbor dus-întors între New York şi Mumbai, două dintre centrele financiare ale lumii, costă nu mai puţin de 76.000 de dolari. Nota de plată este emisă de cei de la Etihad Airways, care au doborât astfel recordul pentru cel mai scump bilet de avion emis vreodată.

    Biletul permite accesul în The Residence, un penthouse de trei camere care are un bucătar şi un majordom; camera principală este dotată cu un TV cu ecranul de 32 de inchi, canapea extensibilă şi două mese pliabile.
     
    În dormitor clienţii vor avea parte de o altă premieră: un pat dublu, primul instalat într-un avion. În cazul în care călătoresc alături de copii, clienţii pot apela la serviciile unei dădace instruită la Norland College, în Marea Britanie.
     
    Sursa foto: DailyMail
  • Cel mai scump bilet de avion emis vreodată: costă cât o maşină de lux – GALERIE FOTO

    Un zbor dus-întors între New York şi Mumbai, două dintre centrele financiare ale lumii, costă nu mai puţin de 76.000 de dolari. Nota de plată este emisă de cei de la Etihad Airways, care au doborât astfel recordul pentru cel mai scump bilet de avion emis vreodată.

    Biletul permite accesul în The Residence, un penthouse de trei camere care are un bucătar şi un majordom; camera principală este dotată cu un TV cu ecranul de 32 de inchi, canapea extensibilă şi două mese pliabile.
     
    În dormitor clienţii vor avea parte de o altă premieră: un pat dublu, primul instalat într-un avion. În cazul în care călătoresc alături de copii, clienţii pot apela la serviciile unei dădace instruită la Norland College, în Marea Britanie.
     
    Sursa foto: DailyMail
  • Castelul Bran, între cele mai scumpe zece proprietăţi din lume

    Construcţia devenită celebră datorită poveştii Dracula a lui Bram Stoker este estimată la 135 milioane de dolari, conform howstuffworks.com. Cea mai scumpă proprietate din listă este Turnul Antilia din Mumbai, casa lui Mukesh Ambani fiind cotată la un miliard de dolari.

    Locul 10: One 57 Penthouse, New York, SUA – 88 milioane dolari

    Locul 9: Maison de l’Amitie, Palm Beach, SUA – 95 milioane dolari

    Locul 8: Hearst’s Mansion, Beverly Hills, SUA – 95 milioane dolari

    Locul 7: Silicon Valley Chateau, Palo Alto, SUA – 100 milioane dolari

    Locul 6: Fleur de Lys, Los Angeles, SUA – 125 milioane dolari

    Locul 5: Castelul Bran, Bran, România – 135 milioane dolari

    Locul 4: Franchuk Villa, Londra, Marea Britanie – 135 milioane dolari

    Locul 3: One Hyde Park, Londra, Marea Britanie – 214 milioane dolari

    Locul 2: Reşedinţa Hariri, Londra, Marea Britanie – 484 milioane dolari

    Locul 1: Antilia Tower, Mumbai, India – 1 miliard dolari

  • Castelul Bran, între cele mai scumpe zece proprietăţi din lume

    Construcţia devenită celebră datorită poveştii Dracula a lui Bram Stoker este estimată la 135 milioane de dolari, conform howstuffworks.com. Cea mai scumpă proprietate din listă este Turnul Antilia din Mumbai, casa lui Mukesh Ambani fiind cotată la un miliard de dolari.

    Locul 10: One 57 Penthouse, New York, SUA – 88 milioane dolari

    Locul 9: Maison de l’Amitie, Palm Beach, SUA – 95 milioane dolari

    Locul 8: Hearst’s Mansion, Beverly Hills, SUA – 95 milioane dolari

    Locul 7: Silicon Valley Chateau, Palo Alto, SUA – 100 milioane dolari

    Locul 6: Fleur de Lys, Los Angeles, SUA – 125 milioane dolari

    Locul 5: Castelul Bran, Bran, România – 135 milioane dolari

    Locul 4: Franchuk Villa, Londra, Marea Britanie – 135 milioane dolari

    Locul 3: One Hyde Park, Londra, Marea Britanie – 214 milioane dolari

    Locul 2: Reşedinţa Hariri, Londra, Marea Britanie – 484 milioane dolari

    Locul 1: Antilia Tower, Mumbai, India – 1 miliard dolari