In loc sa mearga cu mana intinsa din usa in usa, cersetorii
folosesc sumele imprumutate de la aceasta “banca sateasca” pentru a
incepe mici activitati comerciale. Ce este cu adevarat interesant
acum, la multi ani de la infiintarea Grameen Bank, este faptul ca
gradul de restituire al imprumurilor este in unele cazuri de peste
90%. E adevarat, nu in toate. Cum stim, banca a aparut dupa o idee
a lui Muhammad Yunus, detinator al Nobelului pentru pace, nu pentru
economie, in 2006 si parinte al conceptului de microcredit.
Este oare capabila forta capitalismului sa contribuie la eradicarea
saraciei si la reducerea inechitatilor sociale? In cartea pe care
v-o prezentam, Yunus propune o noua forma de activitate economica,
complementara modelului clasic, ce ingaduie producerea de avantaje
economice prin recurs la piata libera. Ca si microcreditul, pe care
astazi il folosesc peste o suta de milioane de familii din intrega
lume (incluzand SUA, unde a fost dezvoltat programul Grameen
America, in 2008), afacerile sociale (social business) ar putea
conferi un nou chip capitalismului.
Ce inseamna “afacere sociala”? O intreprindere care castiga bani,
dar care nu este exclusiv preocupata de maximizarea profitului, ci
este interesata si sa reduca pe cat posibil din consecintele atator
neajunsuri de care sufera de atâta vreme omenirea: foametea, lipsa
de locuinte, bolile, poluarea, lipsa de educatie. Spre deosebire de
organizatiile caritabile, “afacerile sociale” acorda o mai mare
atentie demnitatii personale si autonomiei beneficiarilor lor,
avand in vedere ca pana si cele mai bine intentionate programe de
caritate au, in mod inevitabil, efectul de a submina initiativa in
randul celor ce primesc sprijinul. Afacerile sociale stimuleaza
initiativa, asa incat cei sprijiniti cu imprumuturi au toate
sansele sa devina jucatori cu drepturi depline intr-o economie
bazata pe principiile pietei libere.
Muhammad Yunus, “Dezvoltarea afacerilor sociale”, Editura Curtea
veche, Bucuresti, 2010
