BusinessMagazin

Tag: MTO

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • MTO presupune în 2015 venituri în plus sau tăieri de cheltuieli de 3,5 miliarde lei, potrivit datelor CE

    “Medium-Term budgetary Objective” – MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin compactul fiscal, care priveşte nivelul deficitului structural şi prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăşi pragul de 3% din PIB nici în condiţii de contracţie economică.

    După criza datoriilor suverane, statele euroepene şi CE au convenit că nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilită la Maastricht, astfel că s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabileşte că dacă datoria publică este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile la adresa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB.

    Deficitul structural este calculat în funcţie de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung şi care nu pot fi modificate rapid, în funcţie de ciclul economic), precum şi în funcţie de diferenţialul între PIB realizat sau estimat şi creşterea economică potenţială (optimă), care nu creează derapaje. România are ca ţintă pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.

    Comisia Europeană estimează că România va avea anul viitor, în condiţiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atât în termeni cash, cât şi ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%. Analiza CE a fost realizată luând în calcul toate măsurile fiscale de la începutul acestui an, dar fără a încorpora reducerea CAS.

    În cadrul acordului cu FMI şi CE, autorităţile române au convenit că un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB în 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB.

    Practic, Comisia Europeană estimează că România ar trebui să adopte pentru 2015 măsuri suplimentare de creştere a veniturilor sau scădere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, în condiţiile în care atât cheltuielile cu pensiile şi salariile, cât şi cele cu investiţiile ar rămâne în limitele bugetare din prezent.

    La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezintă circa 3,5 miliarde lei.

    CE nu a luat însă în calcul creşterea cheltuielilor de apărare şi nici alte măsuri anunţate de Guvern în vară, după plecare msisiunii FMI-CE.

    Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.

    Comisia Europeană estimează, însă, că în 2015 creşterea economică de 2,6% se va baza în mai mare măsură pe creşterea consumului intern şi nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerată a veniturilor bugetare.

    Aceste proiecţii nu ţin cont, însă, de alte măsuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI şi CE. De altfel, experţii internaţionali au plecat de la Bucureşti în urmă cu o lună anunţând că acordul se suspendă până în noiembrie, întrucât autorităţile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale.

    Potrivit estimărilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel puţin 5 miliarde lei.

    Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, că ar fi “unfair” să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.

    La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective – Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi “Poftiţi ?”, iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: “O să lucrăm la toate”.

    Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ultewrioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.

    Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creşterea accizei, taxa specială pe construcţii şi încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenţei, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci şi un pic de minte care uneori lipseşte “la cel mai înalt nivel”.

    “Ministrul Voinea mă întreba dacă preşedintele ştie că acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a învăţat toată lumea aşa deodată, este trecut şi în Legea bugetului de stat, şi în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu ştiu este că e o decizie criminală, antiromânească, a preşedintelui Băsescu – Polonia şi Ungaria ajung la aceleaşi ţinte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franţa, Italia, Portugalia, toţi ceilalţi, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul». Strict ca sustenabilitate – m-am uitat încă o dată pe toate datele – avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din creşterea accizei, 1,5 miliarde din taxa specială pe construcţii şi, am verificat şi acum, faţă de anul trecut, la venituri curente, pe primele şase luni avem 3 miliarde de lei în plus. Deci, dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar că economia nu e doar contabilitate, mai e şi un pic de minte care uneori lipseşte la cel mai înalt nivel”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

    El a făcut referire din nou şi la veniturile care ar urma să fie atrase pe baza noii Legi a insolvenţei, statul având de recuperat 41 miliarde lei de la firme în insolvenţă, şi din reorganizarea ANAF.

    “Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creştere economică, încasări suplimentare şi venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată”, a spus Ponta.

    Premierul a mai arătat că evaziunea fiscală la CAS a crescut de la 10 la 19 miliarde lei când Guvernul Boc a mărit contribuţiile de asigurări sociale.

    El a afirmat că reducerea CAS reprezintă o măsură bună, dar şi sustenabilă, fiind discutată cu mediul de afaceri, din partea cărora există susţinere, cu Banca Naţională şi partenerii financiari internaţionali, care atenţionează că taxarea muncii este încă acel capitol la care România nu este competitivă.

  • Ponta susţine că nu “MTO” i-a creat probleme de înţelegere, ci accentul în engleză al lui Băsescu

    Premierul a afirmat că, în discuţia de luni de la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu făcea confuzii grave între PIB procentuale de reducere a CAS, între cât este produsul intern brut al României şi care este influenţa, concluzia sa fiind că preşedintele nu cunoaşte abecedarul fiscal-bugetar şi nu era cazul ca el să îi predea acestuia o lecţie.

    La remarca presei că MTO-ul invocat de Băsescu l-a băgat însă puţin “în ceaţă”, Ponta a replicat că accentul lui Băsescu în limba engleză este cel care îl bagă totdeauna “în ceaţă”.

    “Ştiam foarte bine care sunt obligaţiile asumate de România prin Tratatul pe care Băsescu l-a semnat, după părerea mea, împotriva intereselor României, însă limba engleză a domniei sale mă duce întotdeauna în confuzie, recunosc. Poate nu ştiu eu destul de bine engleză sau poate are dânsul un accent special”, a afirmat Ponta.

    Întrebat în continuare de jurnalişti dacă poate defini MTO-ul, Ponta a răspuns, plecând, că poate să pună exact care sunt obligaţiile României în baza Tratatului de Stabilitate şi Creştere Economică.

    Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, că ar fi “unfair” să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.

    La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective – Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi “Poftiţi ?”, iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: “O să lucrăm la toate”.