BusinessMagazin

Tag: MT

  • Ion Aurel Stanciu, directorul general ROMATSA, numit secretar de stat la Ministerul Transporturilor

    O altă decizie publicată în MO priveşte numirea lui Marius Humelnicu în postul de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

    Potrivit unei alte decizii, Virgil Dragoş Titea este eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

    Controlorii de trafic aerian ROMATSA au anunţat luni că vor intra în grevă generală din 1 septembrie, dacă cele 14 revendicări pe care le au nu vor fi soluţionate, ei susţinând că problemele lor sunt “de viaţă şi de moarte” şi privesc siguranţa călătorilor.

    Luni, sindicaliştii de la ROMATSA au discutat cu ministrul Transporturilor, Iulian Matache.

    La ieşirea din sediul Ministerului Transporturilor, Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), a spus că nu mai există altă soluţie decât să ceară sprijinul societăţii civile, pentru că se luptă cu “un sistem bolnăvicios”.

    “Este imposibil şi nu mai avem încredere să putem să mai negociem, reiterând inclusiv faptul că toate înţelegerile pe care le-am avut cu domnul ministru aici de faţă, cu directorul celălalt general Cârnu (Fănică Cârnu, directorul general adjunct al ROMATSA, n.r.), nu s-a ţinut cont de el, în această măsură nu avem niciun fel de posibilitate sau de încredere, de faţă cu domnul ministru, domnul Stanciu (Aurel Stanciu, directorul ROMATSA, n.r.) afirmând «Da’ ce am fost eu aici? Nu am făcut eu acest lucru»”.

    Angajaţii ROMATSA îl acuzau pe directorul Aurel Stanciu că nu a respectat nimic din ceea ce sindicaliştii au stabilit, în scris, cu Ministerul Transporturilor.

    Directorul general al ROMATSA, Aurel Stanciu, declara la rândul său că sindicatele au avut o poziţie inflexibilă privind solicitările angajaţilor şi că unele dintre acestea “exced prevederile legale”.

  • Ministerul Transporturilor: Schimbarea conducerii Administraţiei Porturilor Maritime nu poate fi doar rezultatul protestelor în stradă

    Potrivit sursei citate, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Iulian Matache, s-a întâlnit cu o delegaţie a organizaţiilor sindicale şi patronale din Portul Constanţa, după ce în faţa sediului MT a fost organizat un protest a cărui principală revendicare a fost revocarea mandatului membrilor Consiliului de Administraţie şi a conducerii executive a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM S.A.).

    Conform MT, în timpul discuţiilor, oficialii ministerului au explicat protestatarilor că “o eventuală schimbare la nivelul conducerii companiei nu poate fi doar rezultatul protestelor în stradă”.

    Motivul ar fi acela că, în cazul CN APM SA, membrii Consiliului de Administraţie (CA) sunt numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), iar ulterior numirii, între fiecare societate şi membrul CA sau directorul general se încheie contracte de mandat prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor.

    “Până în prezent, Ministerul Transporturilor nu a primit niciun document, adresă ori analiză din partea AGA a CN APM SA , care să conducă la revocarea administratorilor sau a conducerii executive a companiei, aşa cum este prevăzut prin contractele de mandat (administrare) încheiate (neîndeplinirea obiectivelor şi/sau a criteriilor de performanţă stabilite, renunţarea la mandat, etc)”, precizează Ministerul Transporturilor.

    Peste 500 de lucrători portuari au protestat, joi, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru a cere demiterea conducerii Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, susţinând că, din cauza managementului abuziv, se pierd locuri de muncă.

    Protestarii, membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare (FNSP) Constanţa, au venit la Bucureşti cu unsprezece autocare, iar acestora li s-au alăturat alţi 100 de sindicalişti din Bucureşti.

    Protestatarii au avut bannere pe care scria “Minciuna şi corupţia e la cei care conduc România: Guvern, Parlament, Preşedinte”, steaguri cu sigla sindicatului din care fac parte, vuvuzele şi mai multe butoaie din tablă, în care au lovit ritmic.

    Sindicaliştii cer demiterea conducerii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, pe care o acuză că, prin acţiuni abuzive, va determina pierderea locurilor de muncă pentru aproximativ 150.000 de angajaţi. Aceştia susţin că deciziile actualei conduceri a companiei vor duce la transformarea portului dintr-unul comercial într-unul turistic, iar docherii, macaragii şi alţi lucrători îşi vor pierde slujbele.

    Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, a declarat că sindicaliştii vor ca Portul Constanţa să rămână unul comercial, şi nu să devină un punct de atracţie turistică.

    “Nu ne dorim un port cu cazinouri şi cluburi de noapte. Avem o echipă de conducere numită de anturajul lui Mazăre (Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, n.r.), care vrea să transforme portul într-un obiectiv turistic, iar pe noi să ne dea afară”, a spus Mircea Burlacu.

    Protestul lucrătorilor portuari a început în 9 martie, la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APM), ei anunţând atunci că vor picheteze timp de 30 de zile, între orele 7.30 şi 18.00.

    Potrivit sindicaliştilor, Consiliul de Administraţie al CN APM SA este desemnat în mod nelegal, conducerea executivă existentă este neprofesionistă şi lipsită de experienţă, pregătire şi viziune economică, “deciziile acesteia conducând la grave disfuncţionalităţi în activitatea portuară, iar Master Planul Portului Constanţa a fost întocmit fără consultări prealabile ale comunităţii portuare”.

    De asemenea, ei acuză conducerea companiei că, fără a comunica în mod transparent componenţa tarifelor practicate şi fără fundamente legale şi contractuale, a demarat procedurile necesare pentru majorarea, în mod unilateral, a tarifelor de utilizare a domeniului portuar.

    În luna mai a anului trecut, angajaţi din Portul Constanţa au protestat în faţa sediului Administraţiei Porturilor Maritime, opunându-se ca municipalitatea să primească un nou pachet de acţiuni în port.

    La începutul lunii octombrie, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională trecerea de acţiuni ale Administraţiei Porturilor Maritime la Consiliul Local Constanţa, cele 20 la sută din acţiuni deţinute de autorităţile locale fiind pierdute.

    Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a dorit ca municipalitatea să aibă o treime din acţiunile de la Portul Constanţa. Până în toamna lui 2014, Ministerul Transporturilor era acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60 la sută, iar Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa deţineau fiecare câte 20 la sută din capital.

  • Peste 500 de lucrători portuari au protestat la Ministerul Transporturilor – FOTO

    Protestarii, membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare (FNSP) Constanţa, au venit la Bucureşti cu unsprezece autocare, iar acestora li s-au alăturat alţi 100 de sindicalişti din Bucureşti.

    Protestatarii au avut bannere pe care scria “Minciuna şi corupţia e la cei care conduc România: Guvern, Parlament, Preşedinte”, steaguri cu sigla sindicatului din care fac parte, vuvuzele şi mai multe butoaie din tablă, în care au lovit ritmic.

    Sindicaliştii cer demiterea conducerii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, pe care o acuză că, prin acţiuni abuzive, va determina pierderea locurilor de muncă pentru aproximativ 150.000 de angajaţi. Aceştia susţin că deciziile actualei conduceri a companiei vor duce la transformarea portului dintr-unul comercial într-unul turistic, iar docherii, macaragii şi alţi lucrători îşi vor pierde slujbele.

    Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, a declarat că sindicaliştii vor ca Portul Constanţa să rămână unul comercial, şi nu să devină un punct de atracţie turistică.

    “Nu ne dorim un port cu cazinouri şi cluburi de noapte. Avem o echipă de conducere numită de anturajul lui Mazăre (Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, n.r.), care vrea să transforme portul într-un obiectiv turistic, iar pe noi să ne dea afară”, a spus Mircea Burlacu.

    Protestul lucrătorilor portuari a început în 9 martie, la sediul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APM), ei anunţând atunci că vor picheteze timp de 30 de zile, între orele 7.30 şi 18.00.

    Potrivit sindicaliştilor, Consiliul de Administraţie al CN APM SA este desemnat în mod nelegal, conducerea executivă existentă este neprofesionistă şi lipsită de experienţă, pregătire şi viziune economică, “deciziile acesteia conducând la grave disfuncţionalităţi în activitatea portuară, iar Master Planul Portului Constanţa a fost întocmit fără consultări prealabile ale comunităţii portuare”.

    De asemenea, ei acuză conducerea companiei că, fără a comunica în mod transparent componenţa tarifelor practicate şi fără fundamente legale şi contractuale, a demarat procedurile necesare pentru majorarea, în mod unilateral, a tarifelor de utilizare a domeniului portuar.

    În luna mai a anului trecut, angajaţi din Portul Constanţa au protestat în faţa sediului Administraţiei Porturilor Maritime, opunându-se ca municipalitatea să primească un nou pachet de acţiuni în port.

    La începutul lunii octombrie, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională trecerea de acţiuni ale Administraţiei Porturilor Maritime la Consiliul Local Constanţa, cele 20 la sută din acţiuni deţinute de autorităţile locale fiind pierdute.

    Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a dorit ca municipalitatea să aibă o treime din acţiunile de la Portul Constanţa. Până în toamna lui 2014, Ministerul Transporturilor era acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60 la sută, iar Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa deţineau fiecare câte 20 la sută din capital.

  • Transporturile caută maşini şi şoferi pentru deplasări în interes de serviciu legate de proiecte UE

    “Pentru a asigura managementul şi implementarea proiectelor de infrastructură naţională de transport, finanţate prin POS-T, personalul AM (Autorităţii de Management, n.r.) POS-T se deplasează în interes de serviciu atât în Bucureşti, cât şi în locaţii din teritoriu. Aceste deplasări au ca scop îndeplinirea activităţilor specifice aferente aprobării finanţării proiectelor de infrastructură naţională de transport, monitorizării tehnice şi financiare a proiectelor de lucrări şi supervizare a lucrărilor de infrastructură naţională de transport, certificării tehnice şi financiare a cheltuielilor solicitate la rambursare, precum şi a controlului pentru stabilirea neregulilor”, se arată în caietul de sarcini aferent procedurii de selecţie.

    Pentru îndeplinirea acestor activităţi, personalul AM POS-T trebuie să efectueze vizite lunare şi/sau trimestriale în locaţiile organizărilor de şantier aferente proiectelor de infrastructură, precum şi la beneficiarii din teritoriu ai proiectelor de infrastructură naţională de transport.

    De asemenea, reprezentanţii Autorităţii de Management participă la diverse întâlniri de lucru sau şedinţe cu reprezentanţi ai mai multor instituţii, precum Ministerul de Finanţe, Fondurilor Europene sau Mediului, desfăşurate la sediile acestora sau în alte locaţii din Bucureşti.

    Instituţia îşi propune să contracteze, prin licitaţie deschisă, 15 autoturisme cu cinci şoferi permanenţi, contractul fiind estimat la 1,44 milioane lei fără TVA.

    Autoritatea de Management solicită autoturisme de teren cu 5 uşi şi transmisie 4×4, cu 5 locuri, care să aibă, printre altele, motor de minim 100 CP, să fie fabricate începând cu anul 2013 şi să fie vopsite, preferabil, în culori închise.

    “Durata contractului: 11 luni, de la data semnării, fără a depăşi 30 noiembrie 2015, iar perioada de implementare este de 10 luni, fără a depăşi 31 octombrie 2015. În funcţie de data semnării, durata contractului se va încadra în limita de mai sus”, se arată în document.

    Programul de lucru al şoferilor alocaţi va fi, în general, cel al AM POS-T (8 ore/zi, în medie), însă furnizorul trebuie să ia în calcul solicitările pentru prestarea serviciilor, în anumite cazuri, pentru perioade care pot depăşi acest interval.

    Proiectul este finanţat cu fonduri nerambursabile de la Comunitatea Europeană şi bani de la buget, prin POS-T.

    Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 8 ianuarie.

    Rata de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) 2007 – 2013 a ajuns la 51,3%, a declarat marţi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care se aşteaptă la depăşirea pragului de 90% în 2015, despre care spune că va fi un “an de foc” pentru lucrările de infrastructură.

    Din totalul bugetului POS-T aprobat pentru perioada 2007-2013, de 4,28 miliarde euro, până în prezent au fost autorizate cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro.

  • Ministerul Transporturilor: S-au depus toate eforturile pentru clasarea procedurii de infringement. Aşteptăm avizul CE

    “Ministerul Transporturilor, împreună cu celelalte ministere implicate în procesul de avizare şi autorităţile din subordinea ministerului a depus toate eforturile pentru soluţionarea şi clasarea acestui infringement. Până la ora actuală, autorităţile române nu au primit în mod oficial avizul motivat al Comisiei Europene la propunerea părţii române de modificare a cadrului legal naţional de natură să răspundă în totalitate prevederilor Directivei 2004/49/CE. După primirea oficială a avizului motivat din partea Comisiei Europene, partea română are la dispoziţie două luni de zile pentru a formula un punct de vedere“, a răspuns Ministerul Transporturilor, la solicitare MEDIAFAX.

    CE a lansat joi trei proceduri de infringement împotriva României, una dintre acestea fiind pentru netranspunerea legislaţiei UE privind siguranţa căilor ferate.

    Conform unui comunicat, Comisia Europeană a cerut României să-şi pună toate normele naţionale în conformitate cu Directiva 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate, cererea vizând independenţa autorităţii de siguranţă şi a organismului de investigare.

    Legislaţia ar fi trebuit să fie în vigoare încă din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanşat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României în legătură cu această chestiune, iar joi CE a decis trimiterea unui infringement (aviz motivat – a doua etapă a acţiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor).

    Comisia precizează că România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde. “Dacă România nu reacţionează în mod satisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa acestei chestiuni”, se mai arată în comunicat.

    Directiva 49 din 2004 vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranţa căilor ferate, astfel încât toate reţelele feroviare comunitare să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranţă, iar cetăţenii europeni să călătorească în siguranţă pe aceste reţele. Stabilirea unor cerinţe de siguranţă privind sistemul feroviar include gestionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii şi a funcţionării traficului, rolurile şi responsabilităţile întreprinderilor feroviare şi ale administratorilor de infrastructură, precum şi interacţiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranţei, reglementarea, gestionarea şi controlul siguranţei şi investigarea independentă a accidentelor.

    “Transpunerea Directivei 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate comunitare şi de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licenţe întreprinderilor feroviare şi a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi certificarea siguranţei (reformare) a fost efectuată prin adoptarea Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară. Conform prevederilor Legii nr. 55/2006, în cadrul Autorităţii Feroviare Române – AFER funcţionează patru organisme distincte, respectiv Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română – ASFR, Organismul de Investigare Feroviar Român – OIFR, Organismul Notificat”, precizează Ministerul Transporturilor.

    Instituţia precizează că la 22 martie 2013, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere, arătând că autorităţile naţionale competente nu au transpus corespunzător mai multe dispoziţii ale Directivei 2004/49/CE, referitoare la cerinţele aplicabile pentru obţinerea certificării de siguranţă şi a autorizării de siguranţă, la independenţa autorităţii de siguranţă, la asigurarea independenţei funcţionale a organismului de investigare şi în ceea ce priveşte investigarea unor accidente sau incidente.

    “În răspunsul trimis de autorităţile române în termenul indicat în scrisoarea de punere în întârziere au fost formulate/comunicate atât precizări/explicaţii în vederea lămuririi unor aspecte sesizate de Comisie, precum şi un calendar cu măsuri şi termene de realizare precise având ca finalitate remedierea deficienţelor de transpunere reliefate de Comisie. Din cauza mai multor schimbări care au avut loc la nivelul conducerilor ministerelor implicate în procesul de avizare, cât şi al altor autorităţi din subordinea ministerului, implicate direct în procesul de modificare a legislaţiei aferente, a vacanţelor parlamentare cât şi a unor dificultăţi întâmpinate pe circuitul extern de avizare, proiectele de acte normative nu au putut fi aprobate şi notifcate la Comisia Europeană până la data asumată de către autorităţile române”, precizează Ministerul Transporturilor.

    Reprezentanţii MT spun că instituţia a iniţiat deja demersurile pentru soluţionarea şi clasarea acestei cauze încă din 2013, prin modificarea legislaţiei aferente, astfel încât prevederile Directivei 2004/49/CE să fie transpuse în mod corespunzător în legislaţia naţională.

    De asemenea, Ministerul Transporturilor a trimis draft-urile actelor normative de modificare a legislaţiei naţionale în vigoare la Comisia Europeană, pentru care aşteaptă un aviz motivat, după primirea oficială având la dispoziţie două luni de zile pentru formularea unui punct de vedere.

    Ministerul Transporturilor mai menţionează că în prezent au fost elaborate două proiecte de acte normative de modificare a legislaţiei în vigoare, respectiv o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară, precum şi o alta care vizează modificarea şi completarea OG 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

    Cele două proiecte urmează să fie supuse spre avizare celorlalte ministere implicate, respectiv al Afacerilor Externe, Muncii, Finanţelor şi Justiţiei.

  • GFR nu se aştepta ca restituirea garanţiei să dureze atât de mult. Apreciază că e o problemă tehnică

    “
Însuşi
 ministrul 
Transporturilor 
a 
declarat
 public şi
 oficial
 că,
 potrivit
 contractului
 de
 privatizare,
 părţile
 trebuie
 repuse
 în
 situaţia
 iniţială,
 ceea
 ce
 înseamnă
 inclusiv
 eliberarea
 scrisorii
 de
 garanţie,
 punct
 de
 vedere
 susţinut
 şi
 de
 opinia
 consultanţilor 
MT
 în 
privatizare.
 Mai 
mult,
 nu
 există
 niciun
 motiv şi 
nicio
 prevedere
 procedurală
 care
 să
 prevadă
 că
 banii 
pot
 să 
fie 
eliberaţi 
doar 
parţial. 
În
 cazul 
în 
care 
privatizarea 
nu 
a 
putut 
fi
finalizată, 
atât 
contul
 escrow în 
valoare 
de 
20,2 
milioane 
euro, 
cât şi 
garanţia
 de 
10
 milioane
 euro, 
trebuie
 eliberate. 
Având 
în vedere 
că 
procedura
 de 
privatizare
a
 fost
 terminată 
încă 
din 
luna 
octombrie, 
iar 
contul
escrow
 a
 fost
 deja 
eliberat, 
Grup 
Feroviar 
Român 
nu 
se 
aştepta
 ca
 formalităţile 
să 
dureze
 atât 
de
 mult, 
dar
 are
 încredere
 că
 reprezentanţii
 Ministerului
 Transporturilor
 vor
 urgenta
 finalizarea
 procedurii,
 pentru
 a
 permite
 restituirea
 garanţiei,
 conform
 legii”, se arată într-un comunicat al GFR.

    Reacţia este urmare a declaraţiilor ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, din emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, conform cărora ministerul încă nu a înapoiat companiei deţinute de omul de afaceri Gruia Stoica garanţia de 10 milioane euro depusă în cadrul procesului de privatizare.

    “Eu nu negociez nimic. De lucrul acesta se ocupă în continuare domnul Ghibu (Cristian Ghibu, secretar de stat în ministerul Transporturilor şi şef al comisiei de privatizare CFR Marfă, n.r.), care este în subordinea mea şi care are discuţii cu GFR-ul. (…) Eu i-am dat mandatul, aşa cum au spus consultanţii privatizării, să înapoieze această garanţie. Acum, probabil că încă discută cu GFR-ul, nu ştiu să vă spun dacă până la urmă se va da această garanţie, nu se va da această garanţie”, a spus Mănescu.

    În aceeaşi emisiune, Mănescu a afirmat că nu crede că GFR ar fi avut toţi banii pentru preluarea CFR Marfă, declaraţie pe care GFR nu a dorit să o comenteze.

    În luna iunie, compania GFR a fost declarată câştigătoare în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.

    Tranzacţia nu a fost finalizată însă până la termenul limită, 14 octombrie, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra operaţiunii.

    GFR a depus o garanţie de 10 milioane de euro şi a depus un avans de 20 milioane de euro într-un cont escrow, reprezentând 10% din valoarea acţiunilor CFR Marfă pe care urma să le preia. Dacă privatizarea s-ar fi încheiat cu succes, GFR trebuia să achite încă 172 milioane de euro.

    Gruia Stoica, proprietarul GFR, declara la 15 octombrie că a cerut comisiei de privatizare a CFR Marfă restituirea de urgenţă a garanţiei de 10 milioane de euro, precum şi a avansului de 20 de milioane de euro depus pentru a îndeplini condiţiile de preluare a companiei.

    Ministrul Transporturilor declara la 22 octombrie că a fost deblocat contul escrow de 20 de milioane de euro al GFR, companiei urmând să-i fie returnată şi garanţia de 10 milioane de euro aferentă licitaţiei pentru CFR Marfă.