Tag: MSCI

  • Prognoze pentru anul bursier 2014 de la managerul Fondului Proprietatea

    În clasificările folosite de investitorii pe pieţele valutare şi de capital (inclusiv de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea), România nu figurează între pieţele emergente, alături de Polonia sau Cehia, ci între pieţele de frontieră, cum sunt Croaţia, Nigeria sau Pakistan, considerate mai riscante şi mai puţin dezvoltate, dar care şi suportă fluctuaţii mai mari ale valorii activelor. Indicele MSCI (fostul Morgan Stanley Capital International), care clasifică România drept piaţă de frontieră, are o serie de criterii legate de capitalizare, free float şi alţi indicatori pe care o piaţă trebuie să le îndeplinească pentru a fi clasificată ca emergentă. Cu ajutorul următoarelor listări de companii mari controlate de stat, România ar putea fi mai aproape de atingerea acestor obiective, consideră Konieczny.

    Statutul actual de piaţă de frontieră s-a dovedit a fi benefic, investitorii fiind foarte interesaţi de aceste pieţe anul trecut: pieţele de frontieră au înregistrat valori record ale intrărilor de capital, în pofida ieşirilor nete înregistrate în 2013 de fondurile de pieţe emergente, arată Konieczny: “În 2014 am putea asista din nou la emisiuni-record de acţiuni noi şi plasamente secundare ale acţiunilor anumitor companii din România, având în vedere listările planificate. Cele mai importante tranzacţii sunt aşteptate anul acesta tot din partea statului, cu oferte publice iniţiale (IPO) anunţate în sectoarele de utilităţi/energie”.

    Statul intenţionează să scoată la vânzare în luna iunie o participaţie de 10% din producătorul de energie hidro, iar până la sfârşitul anului intenţionează să vândă un pachet de 51% din acţiunile Electrica.

    “Am putea vedea şi unele companii private analizând oportunităţi pentru listare, având în vedere că băncile din România continuă să fie foarte precaute în ceea ce priveşte politicile de împrumut”, continuă Konieczny. De asemenea, piaţa de obligaţiuni corporative “ar putea să depăşească volumele încurajatoare ale ofertelor din 2013; emisiunile de obligaţiuni corporative au fost metoda de finanţare preferată de câteva companii anul trecut, din cauza dobânzilor încă mari la credite”.

    Potrivit lui Greg Konieczny, un alt element-cheie în dezvoltarea pieţei de capital din România ar fi o participare tot mai mare a investitorilor individuali. “Persoanele private au arătat anul trecut un deosebit interes pentru ofertele publice ale statului şi ne aşteptăm ca acestea să devină mai active, nu doar în cadrul IPO şi al ofertelor publice secundare (SPO), ci şi, posibil, prin investiţii în vehicule investiţionale care la rândul lor sunt prezente pe Bursa de Valori Bucureşti. Un stimulent bun pentru accelerarea acestei tendinţe este faptul că dobânzile depozitelor bancare au scăzut până la niveluri record în ultimele şase luni. Credem, de asemenea, că fondurile de pensii din România şi-ar putea majora expunerile pe acţiuni, care în prezent reprezintă doar o mică parte din portofoliile acestora.”

    Oficialul Templeton adaugă că anul 2014 va fi marcat de două campanii electorale, care ar putea afecta deciziile pe termen scurt ale investitorilor. “Totuşi, nu ne aşteptăm la un impact puternic asupra economiei, având în vedere că fundamentele puternice ale ţării şi angajamentul faţă de acordurile cu organisme internaţionale precum FMI ar trebui să împiedice derapaje majore. În ciuda posibilei volatilităţi pe termen scurt provocată de alegeri, credem că economia şi piaţa de capital din România îşi vor continua în surdină evoluţia pozitivă”, încheie Konieczny.

    Templeton Emerging Markets Group este unul dintre cei mai importanţi investitori pe pieţele emergente. Grupul controlează şi compania americană Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

    Fondul Proprietatea a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

    Conform lui Greg Konieczny, anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări, iar acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

  • Sursa unei noi crize

    Cotatia unui Credit Default Swap (CDS) pentru DP World implica
    saptamana trecuta un nivel de 33% al probabilitatii ca societatea
    sa nu-si onoreze datoriile. Este cunoscut faptul ca, Emiratele
    Arabe Unite au active lichide totale in valoare de 800 miliarde de
    dolari. Ele ar putea acoperi datoria Dubai World in valoare totala
    de 60 de miliarde de dolari. Duminica, Abu Dhabi a anuntat ca
    participa cu 10 miliarde de dolari in sprijinul DP World, dar
    interventia statului nu clarifica complet problema insolventei.

    Obligatiunile guvernamentale grecesti pe 10 ani s-au deteriorat
    in pret timp de cinci zile consecutive, inregistrand o crestere a
    randamentului cu 0,22 puncte procentuale pana la 5,67%. Ecartul
    dintre randamentul oferit de obligatiunile pe 10 ani grecesti si
    cele germane, a urcat pana la 2,54 puncte procentuale. Investitorii
    s-au speriat, mai ales dupa ce agentia de rating Fitch, a redus
    ratingul Greciei de la A- la BBB+.

    Cel mai mare pericol, in opinia mea, este reprezentat de costul
    marginal de finantare al guvernului grec. Permiteti-mi sa va
    reamintesc ca BCE a adoptat o norma care prevede ca nu poate
    accepta ca garanţie in cazul tranzacţiilor repo si la facilitatea
    de creditare, obligatiuni guvernamentale cotate mai jos de A-. In
    plus, investitorii au pus presiune la vanzare pe acţiunile celor
    doua banci majore din Grecia, cauzand o pierdere de 7,4% la Banca
    Nationala a Greciei si de 9,5% la EFG Eurobank.

    Miercuri, agentia Standard & Poor’s a redus la negativ
    perspectivele Spaniei, afirmand ca aceasta se va confrunta pe
    termen scurt cu o deteriorare a economiei si cu un deficit fiscal
    ridicat. Cotatiile CDS pentru obligatiunile guvernamentale spaniole
    au inregistrat o crestere cu 0,07 puncte procentuale pana la 0,97
    puncte procentuale. Aceasta perspectiva negativa e o consecinta
    directa a momentului ianuarie 2009 cand S&P a redus ratingul
    Spaniei de la AAA la AA+.

    Intr-un interviu acordat revistei Bloomberg, Willem Buiter –
    profesor la London School of Economics, a sugerat ca un plan UE de
    salvare al Greciei ar putea fi ultima varianta posibila. Dar
    oficialii germani au avertizat impotriva acestei variante, afirmand
    ca alte state membre ale UE – Irlanda, Italia, Spania sau
    Portugalia, s-ar astepta la aceeasi sustinere din partea UE. Este
    adevarat ca Grecia nu a reusit sa-si controleze deficitul bugetar,
    care cel mai probabil va atinge anul acesta 12,7% din PIB. Intre
    timp, Comisia Europeana estimeaza ca datoria totala a Greciei va
    depasi 112% din PIB. Intr-o situaţie similara, se gaseste Spania,
    cu un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2009, la 11,2% din
    PIB.

    Ce urmeaza pentru Europa? Agentia Fitch avertizeaza asupra
    posibilitatii de scadere a ratingului pentru Letonia si Lituania,
    deoarece aceste tari baltice se confrunta cu deficite mari si cu un
    nivel in continua crestere a datoriei externe. Ratingurile BB+ al
    Letoniei si BBB al Lituaniei, sunt mai expuse riscului deteriorarii
    decat ratingul BBB+ al Estoniei, a afirmat agentia Fitch.

    In concluzie, doar vesti bune la orizont.

    http://toniiordache.ro