Tag: mozart

  • Copilul miraculos care a devenit unul dintre marile GENII ale omenirii

    Wolfgang Amadeus Mozart s-a născut la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat ce făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană (după 1804 devenit Imperiul Austriac).

    În registrul de botez, Mozart a fost înregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, în Italia, şi-a luat numele de „Amadeus”, traducerea latină a lui „Theophilus” („Iubitorul de Dumnezeu”).

    Încă de mic copil, Wolfgang dă dovada geniului său muzical. La vârsta de cinci ani, înainte de a şti să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. În ianuarie 1762, Leopold Mozart obţine de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru „a arăta lumii acest miracol”. Acest turneu va dura nouă ani! Prima apariţie are loc la München, unde Wolfgang execută muzică la clavecin în faţa prinţului elector de Bavaria, după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang concertând în faţa familiei imperiale. Urmează un lung turneu european, la finalul căruia Mozart, deja adolescent, revine la Viena. Oraşul era în acea epocă capitala mondială a muzicii clasice. Mozart se simte în sfârşit independent şi îşi creează un cerc de relaţii, conştient de faptul de a fi un virtuoz fără egal al pianului. Înregistrează primul mare succes cu opera „Răpirea din serai”, fiind felicitat de însuşi împăratul Iosif II cu cuvintele: o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre. Mozart dă numeroase concerte publice şi private, executând din propriile compoziţii, improvizează spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este în extaz.

    La 4 august 1782 se căsătoreşte cu Constanze Weber. La 1785 este vizitat de tatăl său, Leopold, care – până atunci foarte reticent – constată cu satisfacţie reuşita lui Wolfgang. În timp ce Mozart termină compoziţia operei „Don Giovanni”, tatăl său se îmbolnăveşte şi moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important în educaţia muzicală a fiului său, instruindu-l încă din copilărie şi contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart.

    Între 1784 şi 1786, Mozart realizează în medie o compoziţie la fiecare două săptămâni, cele mai multe adevărate capodopere. Premiera operei „Don Giovanni” are loc la Praga şi este primită de public cu entuziasm. Urmează opera „Così fan tutte”, reprezentată cu mai puţin succes. Mozart pierde treptat din popularitate, între timp murise şi protectorul său, împăratul Iosif II, cel care îl numise „compozitor al curţii imperiale”.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Care a fost cel mai bine vândut artist muzical din 2016? Dacă ar mai fi trăit azi ar fi avut 260 de ani

    Cel mai bine vândut artist muzical din 2016 nu cântă, nu dansează şi nu are canal de Youtube. Ba, mai mult, a murit acum două secol. Dacă ar fi trăit azi ar fi avut 260 de ani, însă anul acest a a fost declarat de revista Billboard ca fiind cel mai bine vândut artist muzical din acest an.

    Este vorba despre Wolfgang Amadeus Mozart şi despre colecţia Mozart 225 care a fost lansat pe 28 octombrie 2016 pentru a marca 225 de ani de la moartea compozitorului. Colecţia s-a vândut în 1,25 milioane de copii de la lansare, depăşind artişti populari precum Drake, Kanye West sau Beyonce.

    Colecţia Mozart 225 este compusă din 200 de CD-uri.

  • Mozart în spaţiu

    Cum luna aceasta franciza Star Trek împlineşte cincizeci de ani, o companie de operă din Los Angeles, Pacific Opera Project (POP) a organizat un spectacol menit să marcheze această aniversare reluând o producţie foarte bine primită de-a sa, scrie LA Times.

    Producţia fondatorilor POP, Josh Shaw şi Stephen Karr, reprezintă o îmbinare între opera mozartiană Răpirea din serai şi elemente caracteristice primului serial din seria Star Trek, cei doi transpunând în spaţiul cosmic povestea a două tinere răpite de piraţi şi vândute unui demnitar otoman care le ţine prizoniere într-un harem.

    Ideea le-a venit pornind de la termenul de ”răpire„, care i-a făcut să se gândească la cazurile de oameni răpiţi de extratereştri şi aşa au ajuns la science fiction şi în cele din urmă la Star Trek. Personajele au fost adaptate şi ele, unele devenind ofiţeri ai Flotei Stelare după modelul echipajului din serial, iar turcii fiind înlocuiţi cu klingonieni.

  • Mozart în spaţiu

    Cum luna aceasta franciza Star Trek împlineşte cincizeci de ani, o companie de operă din Los Angeles, Pacific Opera Project (POP) a organizat un spectacol menit să marcheze această aniversare reluând o producţie foarte bine primită de-a sa, scrie LA Times.

    Producţia fondatorilor POP, Josh Shaw şi Stephen Karr, reprezintă o îmbinare între opera mozartiană Răpirea din serai şi elemente caracteristice primului serial din seria Star Trek, cei doi transpunând în spaţiul cosmic povestea a două tinere răpite de piraţi şi vândute unui demnitar otoman care le ţine prizoniere într-un harem.

    Ideea le-a venit pornind de la termenul de ”răpire„, care i-a făcut să se gândească la cazurile de oameni răpiţi de extratereştri şi aşa au ajuns la science fiction şi în cele din urmă la Star Trek. Personajele au fost adaptate şi ele, unele devenind ofiţeri ai Flotei Stelare după modelul echipajului din serial, iar turcii fiind înlocuiţi cu klingonieni.

  • Copiii geniali ai României. Matei Bucur: la 7 ani compunea, la 10 a fost numit „micul Mozart” iar la 13 ani şi-a înfiinţat propria orchestră

    A doua zi dupa ce micul Matei a fost admis la Liceul de Muzica George Enescu, mama a primit un telefon. Era domnul director, tot repeta pe fir cuvantul „geniu”. „Sa stiti ca toti profesorii nostri l-au auzit si sunt absolut incantati ca s-a nascut un nou geniu al muzicii”, zicea. La vremea aceea Matei Bucur Mihaescu din Bucuresti avea sase ani.

    Pana acum trei ani nu daduse nici un semn ca l-ar pasiona muzica. Sigur, pe la doi ani stia literele, la patru ani vorbea perfect engleza, dar atat. Si mai iubea masinutele: „Avea niste masinute mici de colectie. Se aseza pe jos si se uita la ele minute in sir, de la nivelul rotilor. Apoi, pe strada, recunostea toate marcile de masini, dupa diferite detalii”. Pana intr-o zi, cand bunicul, compozitor cunoscut, l-a pus in fata pianinei. Mama s-a opus: „Lasa, in copilarie m-ai chinuit pe mine destul cu muzica, sa nu-l chinuim si pe el”. „Hai, totusi, sa incercam”, a insistat bunicul. I-a testat urechea si i-a adus si profesoara. „Nu spunem ca e nepotul meu, sa nu fie subiectiva”, a decis el. La al treilea curs cu profesoara, Matei canta deja la doua maini ca si cum ar fi facut asta dintotdeauna. Avea trei ani jumate pe atunci.

    „Al doilea George Enescu”
    Pe la 7, 8 ani la Liceul de Muzica deja compunea piese de muzica clasica. Era cel mai mic compozitor de acolo. Tot atunci sustinea recitaluri o ora, o ora jumate in fata publicului. Enorm pentru un prichindel. La 10 ani, criticii deja il numeau „micul Mozart”, „micul Bach” si „al doilea George Enescu”. S-a intamplat dupa concertul de la Ateneu, cand a sculat o sala intreaga in picioare. A devenit, atunci, cel mai tanar muzician roman care a concertat pe scena Ateneului.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart asupra creierului – VIDEO

    Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o creştere a activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor, potrivit unui nou studiu.

    Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, susţin că rezultatele studiului evidenţiază faptul că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare, arată dailymail.co.uk.Totuşi, nu orice fel de muzică poate produce aceste efecte.

    CE SONATĂ A LUI MOZART AU FOLOSIT CERCETĂTORII LA EXPERIMENT

  • Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart asupra creierului – VIDEO

    Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o creştere a activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor, potrivit unui nou studiu.

    Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, susţin că rezultatele studiului evidenţiază faptul că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare, arată dailymail.co.uk.Totuşi, nu orice fel de muzică poate produce aceste efecte.

    CE SONATĂ A LUI MOZART AU FOLOSIT CERCETĂTORII LA EXPERIMENT