BusinessMagazin

Tag: Morsi

  • Fostul preşedinte egiptean Mohamed Morsi a fost condamnat la moarte

    Aceasta este cea mai dură pedeapsă la care se putea aştepta Morsi în acest caz. El va putea să conteste însă decizia în apel.

    Liderul Fraţilor Musulmani, Mohamed Badie, şi fostul preşedinte al Parlamentului Mohamed Saad El-Katatny au fost, de asemenea, deferiţi Marelui Muftiu în acest caz.

    Guvernul de la Cairo instalat de armată a interzis Fraţii Musulmani, declarând mişcarea drept grupare teroristă, o acuzaţie pe care aceasta din urmă o neagă.

    Morsi şi ceilalţi inculpaţi sunt acuzaţi de colaborare cu gruparea islamistă palestiniană Hamas şi cu cea libaneză Hezbollah pentru a pătrunde în câteva închisori din Egipt în ianuarie 2011 şi a facilita evadarea lui Morsi şi altor 20.000 de persoane.

    Într-un caz separat deschis pentru acuzaţii de spionaj, alte 16 persoane – dar printre care nu se numără şi Morsi – au fost, de asemenea, condamnate la moarte sâmbătă.

    Morsi, care a devenit primul preşedinte ales democratic al Egiptului în iunie 2012, a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat militară susţinută de populaţie în iulie 2013.

    Fostul preşedinte a fost deja judecat în aprilie pentru violenţă şi incitare la violenţă şi condamnat la 20 de ani de închisoare pentru torturarea protestatarilor din faţa palatului prezidenţial în decembrie 2012. El a fost achitat însă de acuzaţiile de crimă în cazul deceselor protestatarilor.

  • Fostul preşedinte egiptean Mohamed Morsi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare

    Decizia împotriva liderului Fraţilor Musulmani, care a fost îndepărtat de la putere de armată în 2013, în urma unor proteste faţă de preşedinţia sa, a fost anunţată la televiziunea publică, relatează Sky News, în pagina electronică.

    Sentinţa a fost luată în legătură cu moartea a cel puţin zece persoane în confruntările dintre susţinătorii lui Morsi şi demonstranţii opoziţiei, în faţa palatului prezidenţial, în decembrie 2012.

    Judecătorul a exclus toate acuzaţiile de crimă în legătură cu aceste decese şi a declarat că sentinţa împotriva primului preşedinte ales al ţării este legată de “demonstraţia de forţă” şi detenţia ilegală a protestatarilor.

    Doisprezece oficiali ai mişcării Fraţii Musulmani au fost, de asemenea, condamnaţi la câte 12 ani de închisoare de Tribunalul Penal din Cairo.

  • Ce-a rămas din primăvara arabă: morţi, răniţi şi sărăcie (VIDEO)

    Ciocnirile dinte suporterii lui Morsi şi cei ai noului regim s-au intensificat în condiţiile în care armata însăşi a făcut apel la oameni să iasă în stradă pentru susţinerea guvernului, iar manifestanţii pro-Morsi s-au radicalizat, organizând vineri demonstraţii masive. Preşedintele american Barack Obama a dispus amânarea livrării a patru avioane F-16 destinate armatei egiptene, ceea ce reflectă îngrijorarea faţă de situaţia explozivă din zonă.

    Sâmbătă, forţele de securitate egiptene au împuşcat mortal cel puţin 70 de manifestanţi pro-Morsi, conform unor surse din Frăţia Musulmană, iar postul Al-Jazeera a relatat că în ciocnirile de la Cairo dintre taberele adverse, 120 de oameni au fost ucişi şi cca 4.500 au fost răniţi. De la înlăturarea de la putere a lui Mohamed Morsi, peste 200 de egipteni – majoritatea susţinători ai Frăţiei Musulmane – au pierit din cauza violenţelor de stradă, între care nouă au fost ucişi vineri.

    În plus, situaţia s-a deteriorat brusc şi în Tunisia, o altă ţară trecută prin “primăvara arabă”, după ce liderul unui partid de opoziţie de stânga a fost asainat de islamişti, iar tunisienii au ieşit furioşi în stradă în mai multe oraşe ale ţării, cerând demisia guvernului format din musulmani moderaţi, a căror incompetenţă de a redresa economia şi a-i ţine înfrâu pe radicalii islamişti seamănă foarte bine cu cea a Frăţiei Musulmane din Egipt.

    Economia egipteană, în cădere liberă până la înlăturarea de la putere a regimului lui Mohamed Morsi de la începutul lunii iulie, s-a stabilizat temporar strict graţie ajutoarelor financiare masive oferite de statele arabe. Vecinii din Golf ai Egiptului (Arabia Saudită, Emirate, Kuwait) au oferit 12 mld. dolari guvernului provizoriu de la Cairo, căruia i-au dat speranţe că va reuşi să scape de criza actuală fără a apela la un credit FMI însoţit de obişnuitele cerinţe de privatizare şi tăieri de cheltuieli.

    Deficitul bugetar al ţării a ajuns la 11% din PIB, rezervele valutare ajunseseră sub 15 mld. dolari la sfârşitul lui iunie, inflaţia a atins nivelul record de 9,8%, iar şomajul este în jur de 13%.

  • Revoluţia permanentă din Egipt intră într-o nouă fază

    Armata a reacţionat la manifestaţiile de proporţii contra lui Morsi şi l-a înlăturat de la putere, la doi ani de la alegerile libere în urma cărora acesta a devenit preşedinte. Militarii au instalat ca preşedinte interimar pe Adli Mansour, judecătorul-şef al Curţii Constituţionale Supreme, care a declarat că are în vedere organizarea de noi alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Mansour l-a demis pe şeful serviciilor secrete, numit de Morsi, iar procurorii au început arestările în rândul susţinătorilor lui Morsi bănuiţi că ar fi tras în manifestanţi.

    Islamiştii din Frăţia Musulmană, baza politică a regimului Morsi, au trecut însă deja la atac, astfel încât Egiptul a închis frontiera spre Fâşia Gaza, după o serie de ciocniri în Peninsula Sinai între armată şi miliţiile Frăţiei. La Cairo şi Alexandria au avut loc, de asemenea, lupte violente între susţinătorii şi opozanţii lui Morsi. Numai vineri au fost ucise 36 de persoane, ceea ce ridică la 75 numărul celor ucişi de la 30 iunie încoace, când au început manifestaţiile de stradă contra lui Morsi.

    În ce priveşte noul premier, acesta ar fi urmat să fie laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi unul dintre liderii opoziţiei, cel ce fusese considerat în Occident favoritul la succesiunea lui Hosni Mubarak, încă mult înainte de revoluţia din 2011. Presa occidentală a relatat, sâmbătă, că ElBaradei a fost deja numit în funcţie, însă un purtător de cuvânt al lui Adli Mansour a dezminţit informaţia, spunând că deocamdată consultările între partide continuă.

    ElBaradei a fost cel care a scris, recent, un articol de opinie pentru revista Foreign Policy, unde afirma că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţinea ElBaradei.

  • Euforie la Cairo: candidatul islamiştilor câştigă alegerile prezidenţiale din Egipt (VIDEO)

    Morsi a câştigat cu 51,7% (13,2 mil. voturi) în faţa lui Ahmed Shafik, candidatul taberei militarilor, care a obţinut 48% (12,3 mil. voturi).

    Anunţul Comisiei, făcut public după mai multe amânări succesive care au tensionat puternic opinia publică din ţară, a determinat o euforie generală în celebra Piaţă Tahrir din Cairo, unde suporterii lui Morsi s-au adunat din nou, de câteva zile încoace, cerând demilitarizarea puterii şi o numărătoare corectă a alegerilor.

    Momentul anunţării rezultatelor:

    Alegerile prezidenţiale din 16-17 iunie l-au opus pe Ahmed Shafik, ultimul premier al lui Hosni Mubarak, considerat actualmente candidatul neoficial al Consiliului Suprem al Forţelor Armate, militarii care au preluat puterea după căderea regimului Mubarak, lui Mohamed Morsi, candidatul Partidului Libertăţii şi al Dreptăţii, formaţiune înfiinţată de islamiştii din Frăţia Musulmană. Alegerile au avut loc după ce curtea constituţională din Cairo a invalidat rezultatele alegerilor legislative de la sfârşitul anului trecut, invocând vicii de procedură. Ca urmare, Camera Deputaţilor, unde Frăţia Musulmană era majoritară, a fost dizolvată, autoritatea CSAF a fost consolidată prin introducerea legii marţiale, iar militarii au promis că vor preda civililor puterea după ce vor fi organizate din nou alegeri parlamentare, adică într-un viitor neprecizat.

    Morsi a câştigat şi primul tur de scrutin al prezidenţialelor, de la finele lunii mai, însă adepţii lui Shafik au contestat rezultatul. Aceasta a făcut ca, din nou, centrul de greutate al conflictelor civile din Orientul Mijlociu de după “primăvara arabă” să se mute la Cairo, unde Piaţa Tahrir a fost reocupată de protestatarii furioşi din cauza perpetuării la putere a regimului militar.

    Mohamed Morsi Isa al-Ayyat conduce Partidul Libertăţii şi al Dreptăţii încă de la înfiinţare, în aprilie 2011. În vârstă de 60 de ani, inginer de profesie, Morsi şi-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea din California de Sud şi a rămas să lucreze ca profesor la Universitatea de Stat din California până în 1985, după care s-a întors în Egipt, unde şi-a continuat cariera universitară. Copiii lui s-au născut în California şi sunt cetăţeni americani. Între 2000 şi 2005 a fost parlamentar.