BusinessMagazin

Tag: Morphosis Capital

  • Fondul de investiţii Morphosis Capital anunţă un randament anual de peste 30% în exit-urile făcute din Clinicile Dentare Dr. Leahu, Medima Health şi EMI. Fondul vizează o nouă investiţie anul acesta

    Fondul de private equity Morphosis Capital, unul dintre cei mai activi investitori financiari de pe piaţa locală în ultimii ani, raportează o Rată Internă de Rentabilitate (IRR), respectiv un randament anual, de peste 30% în urma primelor sale trei exit-uri.

    „Întotdeauna ne-am poziţionat nu doar ca investitori, ci ca parteneri în adevăratul sens al cuvântului, creând legături solide cu companiile în care investim. Convingerea noastră fundamentală a fost întotdeauna că această abordare de parteneriat serveşte cel mai bine intereselor companiilor din portofoliul nostru şi se aliniază perfect cu obiectivul de a oferi randamente optime acţionarilor noştri”, spune Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

    Morphosis Capital, care a realizat prima sa investiţie în 2019, a finalizat trei exit-uri în 2022 şi 2023, care corespund anilor 4 şi 5 ai fondului.

    Acestea includ un exit complet din Clinicile Dentare Dr. Leahu, o tranzacţie în urma căreia Regina Maria a devenit acţionarul majoritar al companiei, şi două exit-uri parţiale din cadrul Medima Health şi EMI, realizate prin semnarea de parteneriate strategice cu fondurile internaţionale de private equity Integral Venture Partners şi Innova Capital.

    Exit-urile din cadrul EMI, Clinicile Dentare Dr. Leahu şi Medima Health au generat fiecare un IRR de peste 30%. În prezent, Morphosis Capital deţine participaţii semnificative în DocProcess, Stay Fit Gym şi Cronos Med şi participaţii minoritare în EMI şi Medima Health, unde continuă să se implice activ în managementul acestora.

    În urma celor trei exit-uri, DPI (Distribuţia raportată la Capitalul Investit) al Morphosis Capital este de 0,35. Acest indicator cheie pentru industria de private equity reprezintă rata de rentabilitate a fondurilor pentru investitori. Aceasta este o realizare semnificativă a Morphosis Capital, având în vedere că fondul a vândut întreaga participaţie deţinută doar dintr-o singură companie din întregul portofoliu. În comparaţie cu industria de private equity, această performanţă este în linie cu fondurile globale de creştere de top iniţiate în 2018, depăşindu-le pe cele lansate în acelaşi an cu Morphosis Capital, în 2019.

    „Atingerea unui IRR de 30% din doar jumătate din portofoliu subliniază eficienţa strategiei noastre. În plus, DPI-ul de 0,35, chiar şi după doar un exit complet şi două exit-uri parţiale, demonstrează angajamentul nostru de a asigura lichiditate pentru investitorii noştri. Aceste rezultate evidenţiază capacitatea noastră de a obţine randamente comparabile cu cele ale fondurilor de creştere de top şi confirmă direcţia spre care conducem Morphosis Capital”, adaugă Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

    Pe lângă nivelul DPI ridicat, prin cele două exit-uri parţiale, Morphosis Capital a atras peste 20 de milioane de euro capital de creştere suplimentar pentru Medima şi EMI, care va sprijini extinderea în continuare a acestor două companii. Pentru Medima, creşterea va veni din deschiderea de noi clinici în România, iar pentru EMI, prin achiziţii de tip bolt-on în întreaga regiune.

    Morphosis Capital Fund I păstrează capital pentru încă o investiţie în 2023. Aceasta ar putea fi o investiţie suplimentară în una dintre companiile din portofoliu sau o nouă investiţie în sectoarele de interes cheie. Decizia finală în acest sens va fi luată în funcţie de oportunităţile de pe piaţă.

    În 2022, Morphosis Capital Fund I a raportat o creştere combinată de 42% a cifrei de afaceri a companiilor din portofoliul său faţă de 2021 şi o creştere de 106% a EBITDA comparativ cu anul anterior. Această tendinţă pozitivă a continuat în 2023; la sfârşitul primului trimestru din acest an, companiile din portofoliul Morphosis Capital au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 30% şi o creştere a EBITDA de 29%. Această performanţă solidă a contribuit la o apreciere cu 60% a valorii globale brute a portofoliului până în prezent.

    Morphosis Capital Cooperatief UA este un fond de private equity cu 50 de milioane de euro capital subscris. Înfiinţat în decembrie 2018 de patru antreprenori români, Simona Gemeneanu, Gabriela Dumitru, Dragoş Petre şi Andrei Gemeneanu, fondul îşi propune să contribuie la dezvoltarea şi transformarea IMM-urilor româneşti.

    Fondul European de Investiţii (FEI), principala platformă de finanţare pentru IMM-urile europene, cofinanţat prin Programul Operaţional Regional, este investitorul principal al Morphosis Capital, alături de cofinanţatori precum Banca Transilvania, antreprenori internaţionali şi locali, precum şi fondatorii înşişi.

    Morphosis Capital investeşte între 5 şi 10 milioane de euro în companii româneşti cu potenţial ridicat de creştere din sectoare precum: servicii medicale, tehnologie, producţie şi servicii B2B, cu perspective de extindere internaţională şi EBITDA de minimum jumătate de milion de euro.

    Portofoliul Morphosis Capital include DocProcess, Medima Health, EMI, Cronos Med şi Stay Fit Gym.

     

  • Fondul de investiţii Morphosis Capital anunţă un randament anual de peste 30% în exit-urile făcute din Clinicile Dentare Dr. Leahu, Medima Health şi EMI. Fondul vizează o nouă investiţie anul acesta

    Fondul de private equity Morphosis Capital, unul dintre cei mai activi investitori financiari de pe piaţa locală în ultimii ani, raportează o Rată Internă de Rentabilitate (IRR), respectiv un randament anual, de peste 30% în urma primelor sale trei exit-uri.

    „Întotdeauna ne-am poziţionat nu doar ca investitori, ci ca parteneri în adevăratul sens al cuvântului, creând legături solide cu companiile în care investim. Convingerea noastră fundamentală a fost întotdeauna că această abordare de parteneriat serveşte cel mai bine intereselor companiilor din portofoliul nostru şi se aliniază perfect cu obiectivul de a oferi randamente optime acţionarilor noştri”, spune Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

    Morphosis Capital, care a realizat prima sa investiţie în 2019, a finalizat trei exit-uri în 2022 şi 2023, care corespund anilor 4 şi 5 ai fondului.

    Acestea includ un exit complet din Clinicile Dentare Dr. Leahu, o tranzacţie în urma căreia Regina Maria a devenit acţionarul majoritar al companiei, şi două exit-uri parţiale din cadrul Medima Health şi EMI, realizate prin semnarea de parteneriate strategice cu fondurile internaţionale de private equity Integral Venture Partners şi Innova Capital.

    Exit-urile din cadrul EMI, Clinicile Dentare Dr. Leahu şi Medima Health au generat fiecare un IRR de peste 30%. În prezent, Morphosis Capital deţine participaţii semnificative în DocProcess, Stay Fit Gym şi Cronos Med şi participaţii minoritare în EMI şi Medima Health, unde continuă să se implice activ în managementul acestora.

    În urma celor trei exit-uri, DPI (Distribuţia raportată la Capitalul Investit) al Morphosis Capital este de 0,35. Acest indicator cheie pentru industria de private equity reprezintă rata de rentabilitate a fondurilor pentru investitori. Aceasta este o realizare semnificativă a Morphosis Capital, având în vedere că fondul a vândut întreaga participaţie deţinută doar dintr-o singură companie din întregul portofoliu. În comparaţie cu industria de private equity, această performanţă este în linie cu fondurile globale de creştere de top iniţiate în 2018, depăşindu-le pe cele lansate în acelaşi an cu Morphosis Capital, în 2019.

    „Atingerea unui IRR de 30% din doar jumătate din portofoliu subliniază eficienţa strategiei noastre. În plus, DPI-ul de 0,35, chiar şi după doar un exit complet şi două exit-uri parţiale, demonstrează angajamentul nostru de a asigura lichiditate pentru investitorii noştri. Aceste rezultate evidenţiază capacitatea noastră de a obţine randamente comparabile cu cele ale fondurilor de creştere de top şi confirmă direcţia spre care conducem Morphosis Capital”, adaugă Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital.

    Pe lângă nivelul DPI ridicat, prin cele două exit-uri parţiale, Morphosis Capital a atras peste 20 de milioane de euro capital de creştere suplimentar pentru Medima şi EMI, care va sprijini extinderea în continuare a acestor două companii. Pentru Medima, creşterea va veni din deschiderea de noi clinici în România, iar pentru EMI, prin achiziţii de tip bolt-on în întreaga regiune.

    Morphosis Capital Fund I păstrează capital pentru încă o investiţie în 2023. Aceasta ar putea fi o investiţie suplimentară în una dintre companiile din portofoliu sau o nouă investiţie în sectoarele de interes cheie. Decizia finală în acest sens va fi luată în funcţie de oportunităţile de pe piaţă.

    În 2022, Morphosis Capital Fund I a raportat o creştere combinată de 42% a cifrei de afaceri a companiilor din portofoliul său faţă de 2021 şi o creştere de 106% a EBITDA comparativ cu anul anterior. Această tendinţă pozitivă a continuat în 2023; la sfârşitul primului trimestru din acest an, companiile din portofoliul Morphosis Capital au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 30% şi o creştere a EBITDA de 29%. Această performanţă solidă a contribuit la o apreciere cu 60% a valorii globale brute a portofoliului până în prezent.

    Morphosis Capital Cooperatief UA este un fond de private equity cu 50 de milioane de euro capital subscris. Înfiinţat în decembrie 2018 de patru antreprenori români, Simona Gemeneanu, Gabriela Dumitru, Dragoş Petre şi Andrei Gemeneanu, fondul îşi propune să contribuie la dezvoltarea şi transformarea IMM-urilor româneşti.

    Fondul European de Investiţii (FEI), principala platformă de finanţare pentru IMM-urile europene, cofinanţat prin Programul Operaţional Regional, este investitorul principal al Morphosis Capital, alături de cofinanţatori precum Banca Transilvania, antreprenori internaţionali şi locali, precum şi fondatorii înşişi.

    Morphosis Capital investeşte între 5 şi 10 milioane de euro în companii româneşti cu potenţial ridicat de creştere din sectoare precum: servicii medicale, tehnologie, producţie şi servicii B2B, cu perspective de extindere internaţională şi EBITDA de minimum jumătate de milion de euro.

    Portofoliul Morphosis Capital include DocProcess, Medima Health, EMI, Cronos Med şi Stay Fit Gym.

     

  • Reţeaua de clinici de medicină estetică Cronos Med, cu fondul Morphosis Capital în acţionariat, aduce în board-ul companiei trei executivi de top din domeniul medical

    Cronos Med, principalul jucător în piaţa de medicină estetică din România, împreună cu fondul de private equity, Morphosis Capital, anunţă formarea unui Advisory Board compus din Olivier Hoëppe, Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top, Ognjen Bagatin, fondator şi CEO al Policlinica Sinteza din Croaţia şi Dr. Ionuţ Leahu, fondatorul reţeaua Clinicile Dentare Dr. Leahu.

    „Rolul unui Advisory Board este unul fundamental pentru companiile care au în vedere creşterea afacerilor la nivel naţional sau extinderea acestora la nivel internaţional. Un astfel de board sprijină organizaţiile şi antreprenorii să privească lucrurile din perspective diferite datorită experienţei diversificate a membrilor,” spune Andrei Gemeneanu, Managing Partner, Morphosis Capital.

    Din datele transmise de oficialii companiei reiese că Olivier Hoëppe este cetăţean francez cu 25 de ani de experienţă în dezvoltarea de branduri selective în domeniul sănătăţii consumatorilor. El şi-a început cariera în domeniul financiar înainte de a ocupa o poziţie de director general în divizia dermatologică-cosmetică a L’Oréal în opt ţări diferite, printre care şi România. În prezent, Olivier Hoëppe este Business Acceleration Director în cadrul unei companii internaţionale de top.

    Ognjen Bagatin este fondator şi CEO al Policlinicii Sinteza specializată în otorinolaringologie, chirurgie estetică şi medicină, ginecologie şi logopedie şi cofondator al clinicii Bagatin, o clinică privată de chirurgie estetică, stomatologie, dermatologie şi cosmetologie, precum şi co-proprietar al platformei media pentru antreprenori, Poduzetnik. Ognjen Bagatin a absolvit un program de MBA la Cotrugli Business School şi şi-a început cariera în Pastor Group, unde de-a lungul timpului a ocupat diverse poziţii de conducere în diviziile grupului.  

    Ionuţ Leahu este fondatorul reţelei de Clinicile Dentare Dr. Leahu, cea mai extinsă reţea din industria românească de stomatologie, cu 17 clinici situate în 13 oraşe din România. În cadrul fiecărei unităţi funcţionează mai multe cabinete stomatologice şi este integrat cel puţin un centru digital de radiologie dentară.

    Grupul Cronos Med, ce deţine la Bucureşti şi la Bacău trei clinici şi un spital, este un business fondat în 1991 de medicul Constantin Stan. În afacere, ca acţionar minoritar, a intrat ulterior şi Andreea Berecleanu, soţia medicului.

    În noiembrie 2021, fondul de private equity Mor­pho­sis Capital, ale cărui baze au fost puse de patru executivi români, a pre­luat pachetul majoritar în cadrul Cro­nos Med.

    „Parteneriatul cu Morphosis Capital este unul valoros, unic şi a venit la momentul potrivit, când aveam nevoie nu doar de unul şi de mai mulţi piloni pentru dezvoltarea şi extinderea Cronos Med în alte oraşe din România şi, de ce nu, din străinătate,” spune. Constantin Stan.   

    Anul trecut, Cro­nos Med a raportat o cifră de afaceri de 5,98 milioane de euro, cu 38% în plus comparativ cu anul precedent.


     

     

  • Simona Gemeneanu, Morphosis Capital: Cauţi finanţare? E momentul să integrezi responsabilitatea socială în modelul tău de business

    În ultimii ani, termeni precum „sustenabilitate” şi „investiţii durabile” au atras din ce în ce mai mult interes în rândul investitorilor privaţi din România. Analiza obişnuită a unei situaţii financiare nu relevă şi riscurile care s-ar pute ascunde în spatele operaţiunii de business, cum ar fi cele asociate cu mediul înconjurător sau cu lipsa unei guvernanţe corporative sănătoase. Prin urmare, tot mai mulţi investitori privesc şi dincolo de cifre, pentru a putea evalua impactul pe care companiile îl au asupra ecosistemului în care funcţionează. Aşa a apărut conceptul de „investiţie sustenabilă”, centrat pe dezvoltarea durabilă a businessului, care începe să câştige tot mai mult teren şi în România.

    De exemplu, companiile cu peste 500 de angajaţi au obligaţia să publice raportări nonfinanciare, care conţin informaţii privind aspectele soft ale procesului operaţional, cum ar fi cele legate de mediu, social şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a altor acţiuni care încalcă principiile juridice, morale şi etice. Recent, Bursa de Valori Bucureşti a lansat prima iniţiativă ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) pe piaţa de capital din România, cu scopul de a promova investiţiile responsabile şi a evidenţia importanţa standardelor ESG în rândul participanţilor la piaţa de capital locală. Un alt tip de investiţie, care furnizează companiilor capital destinat problematicilor sociale şi de mediu, e denumită Impact Investing şi începe să aibă rezonanţă şi în piaţa autohtonă, deşi nu există încă fonduri dedicate în acest sens.

    Pentru unii antreprenori şi manageri, concepte precum ESG, Impact Investing sau sustenabilitate se traduc deja în obligaţii greoaie, poveri pe umerii celor însărcinaţi cu îndeplinirea lor. Practic, aceste concepte obligă la o responsabilizare suplimentară care ar trebui deja asimilată rolului intrinsec al unei companii, nu doar în ecosistemul de business, ci şi în mediul care îi susţine activitatea. Mai mult, atenţia îndreptată spre aceste criterii urmărite de investitorii de impact, mai cu seamă, integrarea sustenabilităţii în modelul de afaceri poate spori considerabil şansele de a primi finanţare.

    Potrivit Global Impact Investing Network (GIIN), la sfârşitul anului 2019, 1.720 de organizaţii gestionau active de 715 miliarde de dolari – bani investiţi în companii de impact. Pe de altă parte, valoarea activelor globale care aplică factorii ESG în luarea deciziilor de investiţii aproape că s-a dublat în patru ani şi s-a triplat în opt ani, ajungând astfel la 40,5 trilioane de dolari în 2020.

    Grija pentru mediul înconjurător aduce roade. Cu toate acestea, terminologia poate fi uşor confuză, iar diferenţa dintre Impact Investing şi ESG rămâne un mister pentru mulţi antreprenori.

     

    Care sunt diferenţele dintre ESG şi Impact Investing?

    Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) sunt „anticamera” pentru Impact Investing. ESG se referă în principal la operaţiunile interne ale unei companii şi la natura produsului sau serviciilor oferite. Conceptul se adresează companiilor care acţionează etic şi responsabil.

    Pe de altă parte, Impact Investing pune accentul pe destinaţia şi pe amprenta produselor şi serviciilor furnizate. Diferenţa esenţială dintre criteriile ESG şi Impact Investing este că aceasta din urmă nu înseamnă doar evitarea sin stocks (adică acţiunile companiilor care au impact negativ asupra oamenilor sau a mediului) sau respectarea principiului do no harm (de nu a face rău), ci şi investirea activă de capital pentru a aborda diverse obiective sociale, generând în acelaşi timp randamente financiare pentru investitori. Prin urmare, pentru a se încadra la categoria companii de impact, antreprenorii trebuie să vândă soluţii, produse sau servicii care îndeplinesc obiectivele de sustenabilitate. Printre aceste obiective se numără printre altele, conform ONU, furnizarea de energie curată şi accesibilă, asigurarea unei stări bune de sănătate, asigurarea bunăstării, oferirea de educaţie de calitate sau contribuirea la consumul şi producţia responsabile.

    În cazul economiilor emergente, cum este România, integrarea criteriilor ESG reprezintă primul pas în procesul de reorientare al afacerilor de la doar a face bani, la adoptarea componentei sociale în procesul de a face bani. ESG se asigură că businessul este condus într-un mod responsabil şi etic şi că nu se ia în considerare doar realizarea de profit. Impact Investing se referă la tipul de investiţii vizate de un investitor, în timp ce factorii ESG fac parte din procesul de evaluare a investiţiilor. Mai mult, în cazul investiţiilor pe care un manager de fond le realizează, Impact Investing urmăreşte să obţină efecte pozitive măsurabile privind mediul şi dezvoltarea socială. În acelaşi timp, ESG reprezintă o abordare pentru identificarea riscurilor nefinanciare care pot avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.

     

    Cum diferenţiem companiile care aplică factorii ESG de companiile de impact?

    Sectoarele în care se întâlnesc cel mai des investiţiile de tip impact includ energia regenerabilă, imobiliarele, microfinanţarea, serviciile medicale, educaţia şi reciclarea. Cu toate acestea, Impact Investing nu se limitează doar la cauze „progresive”, ci include şi sectoare mai tradiţionale. În plus, e de reţinut că acest tip de investiţie generează nevoia de a avea un impact măsurabil ca rezultat al finanţării.

    În cea mai simplă formă, investitorii care ţin cont de criteriile ESG evită companiile considerate a fi lipsite de etică, cum ar fi industria tutunului, de apărare şi a alcoolului. Fondurile ESG care au în denumire „Sustenabil” sau „Responsabil”, au în portofoliu, în top 10 deţineri, acţiuni precum Microsoft, Apple, Procter&Gamble sau Prudential. Aceste acţiuni sunt alese datorită politicilor de business ale acestor companii, care sunt considerate sustenabile, etice şi responsabile.

     

    De unde să începi?

    Deoarece criteriile ESG încep să fie deja integrate în modelul companiilor autohtone de diferite mărimi, e de aşteptat şi ca investiţiile de impact să beneficieze de cât mai multă atenţie în următorii ani; practic, antreprenorii au acum o oportunitate unică de a-şi adapta modelul de business pentru a-i creşte atractivitatea în ochii investitorilor.

     

    Care sunt aspectele ce ar trebui luate în considerare?

    • Transparenţă şi etică de business solide;

    • Orientarea intenţionată a principalului produs sau serviciu al companiei spre beneficiul societăţii;

    • Abilitatea de a produce bani generând în acelaşi timp un impact social pozitiv;

    • Capacitatea de a măsura atât rentabilitatea financiară, cât şi impactul social;

    • Abilitatea de a evalua şi integra valoarea impactului pozitiv produs ca pe un avantaj competitiv pentru afacere.

     

    Managementul afacerilor durabile nu îi mai priveşte doar pe investitori. Consumatorii înşişi devin mai conştienţi şi preferă să sprijine companiile responsabile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Studii recente indică faptul că cei din generaţia millennials se îndreaptă în special către brandurile locale cu idealuri solide şi poveşti convingătoare. Generaţia Z, pe de altă parte, acordă prioritate justiţiei sociale, acţiunilor împotriva schimbărilor climatice, iar obiceiurile acestora de consum sunt şi vor fi guvernate în continuare mai mult de valorile personale decât de valoarea inerentă produsului sau serviciului achiziţionat. Prin urmare, orientarea către sustenabilitate şi impact nu este doar o tendinţă temporară, are în vedere o schimbare fundamentală a mentalităţii, care va continua să crească în importanţă în anii următori. Astfel, cei care se adaptează vor ieşi câştigători.


    Simona Gemeneanu este partener şi cofondator Morphosis Capital