Tag: monitor

  • Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare a fost lansat. Platforma online va afişa preţuri din aproape 1.700 de magazine

    Consiliul Concurenţei a lansat, marţi, Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, o platformă online care va afişa preţul produselor din aproximativ 1700 de magazine integrate. Pentru platforma de monitorizare a preţurilor alimentelor şi pentru cea a carburanţilor au fost alocaţi 300 de mii euro.

    “Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici, interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Preşedintele ANPC, Horia Constantinescu a afirmat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, dar şi a calităţii produselor. “Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori ieftin a fost de fapt a fi dovedit noul scump. De exemplu fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea, pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a spus preşedintele ANPC.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai spus că scăderea preţurilor la carburanţi depinde în primul rând de preţul materiei prime, iar platforma nu va putea să genereze o scădere considerabilă a acestora.

    “La carburanţi interesul a fost foarte mare. Lucrurile au mers bine tehnic. Produsul e fiabil, pe termen mediu lucrurile vor merge bine. Ne vom asigura că informaţiile care sunt furnizate consumatorilor sunt actualizate şi sunt corecte. Dacă vedem scăderi de preţ la petrolului o să vedem şi scăderi la pompă. Dacă e perioadă de creştere o să vedem creştere la pompă. Ce urmărim noi cu Monitorul Preţurilor este să comprimăm partea de marjă de distribuţie, de benzinărie, care e undeva la 2%. Nu vă aşteptaţi să vedeţi scăderi dramatice de preţ când nu avem de unde să fie”, a explicat Chiriţoiu.

    Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică, şi vor putea fi utilizate de INS. “Încercăm cât mai curând posibil să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

    Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 de mii de euro. În cadrul Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare sunt integrate la acest moment 1700 de magazine.

  • Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare a fost lansat. Platforma online va afişa preţuri din aproape 1.700 de magazine

    Consiliul Concurenţei a lansat, marţi, Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, o platformă online care va afişa preţul produselor din aproximativ 1700 de magazine integrate. Pentru platforma de monitorizare a preţurilor alimentelor şi pentru cea a carburanţilor au fost alocaţi 300 de mii euro.

    “Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici, interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Preşedintele ANPC, Horia Constantinescu a afirmat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, dar şi a calităţii produselor. “Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori ieftin a fost de fapt a fi dovedit noul scump. De exemplu fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea, pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a spus preşedintele ANPC.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai spus că scăderea preţurilor la carburanţi depinde în primul rând de preţul materiei prime, iar platforma nu va putea să genereze o scădere considerabilă a acestora.

    “La carburanţi interesul a fost foarte mare. Lucrurile au mers bine tehnic. Produsul e fiabil, pe termen mediu lucrurile vor merge bine. Ne vom asigura că informaţiile care sunt furnizate consumatorilor sunt actualizate şi sunt corecte. Dacă vedem scăderi de preţ la petrolului o să vedem şi scăderi la pompă. Dacă e perioadă de creştere o să vedem creştere la pompă. Ce urmărim noi cu Monitorul Preţurilor este să comprimăm partea de marjă de distribuţie, de benzinărie, care e undeva la 2%. Nu vă aşteptaţi să vedeţi scăderi dramatice de preţ când nu avem de unde să fie”, a explicat Chiriţoiu.

    Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică, şi vor putea fi utilizate de INS. “Încercăm cât mai curând posibil să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

    Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 de mii de euro. În cadrul Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare sunt integrate la acest moment 1700 de magazine.

  • Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare a fost lansat. Platforma online va afişa preţuri din aproape 1.700 de magazine

    “Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici, interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Preşedintele ANPC, Horia Constantinescu a afirmat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, dar şi a calităţii produselor. “Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori ieftin a fost de fapt a fi dovedit noul scump. De exemplu fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea, pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a spus preşedintele ANPC.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai spus că scăderea preţurilor la carburanţi depinde în primul rând de preţul materiei prime, iar platforma nu va putea să genereze o scădere considerabilă a acestora.

    “La carburanţi interesul a fost foarte mare. Lucrurile au mers bine tehnic. Produsul e fiabil, pe termen mediu lucrurile vor merge bine. Ne vom asigura că informaţiile care sunt furnizate consumatorilor sunt actualizate şi sunt corecte. Dacă vedem scăderi de preţ la petrolului o să vedem şi scăderi la pompă. Dacă e perioadă de creştere o să vedem creştere la pompă. Ce urmărim noi cu Monitorul Preţurilor este să comprimăm partea de marjă de distribuţie, de benzinărie, care e undeva la 2%. Nu vă aşteptaţi să vedeţi scăderi dramatice de preţ când nu avem de unde să fie”, a explicat Chiriţoiu.

    Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică, şi vor putea fi utilizate de INS. “Încercăm cât mai curând posibil să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

    Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 de mii de euro. În cadrul Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare sunt integrate la acest moment 1700 de magazine.

  • Laptopul ca accesoriu

    Stiam ca se va intampla, dar nu credeam ca atat de repede. Totul evolueaza cu o viteza nebuneasca spre un deznodamant previzibil: sfarsitul epocii PC-urilor asa cum le stiam. Cu patru ani in urma incercam sa-mi conving cititorii ca iPhone este un computer si ca mai devreme sau mai tarziu linia de demarcatie dintre telefoane si computere va disparea. Deja este de domeniul evidentei, iar prezicerea ca peste trei ani toate telefoanele mobile vor fi smartphones (deci computere) mi se pare pesimista. Pe de alta parte, tabletele sunt si ele tot computere si, impreuna cu telefoanele inteligente, vor cuceri lumea.

    Apple tocmai a lansat iPad 2 si deja pragul s-a ridicat enorm. E mai putin important ca e mai subtire, mai usor, mai elegant (era de asteptat), dar este semnificativ faptul ca este mult mai puternic. Procesorul dual-core deja il aduce la o putere comparabila cu un notebook, dubland viteza globala si aducand de noua ori mai multa viteza graficii. De ce? Pentru ca jocurile video se vor muta aici si PC-urile vor pierde o buna bucata de piata. Dar ceea ce putine dintre prezentarile dedicate noului iPad au remarcat este orientarea tot mai accentuata spre business a aparatului. Practic, toata birotica e disponibila, fie prin suita iWork de la Apple, fie prin alternative cum ar fi Quickoffice (ambele compatibile la nivel de documente cu Microsoft Office). Mai mult, suportul pentru MS Exchange ActiveSync, VPN (retele virtuale private) si alte standarde de conectivitate ii permite chiar de azi sa se integreze fara eforturi in orice mediu de business modern. Se va potrivi perfect in servieta unui executiv pe care nu vi-l puteti inchipui cu geanta de laptop pe umar. Ca sa nu mai vorbesc de videoconferinte si de posibilitatea de a-l conecta la un televizor HD pentru o prezentare intr-o sala de sedinte.

    Pe scurt, tabletele vor cuceri in scurt timp piata de entertainment, piata de business si, fara nici o indoiala, piata educationala. La care se adauga cartile si presa. Deja e mult, dar nu e totul. Cealalta amenintare pentru PC-urile traditionale vine din directia telefonului-computer. Intr-un articol din noiembrie 2007 (“Web la purtator”), cand Google tocmai anuntase sistemul Android, imi imaginam un scenariu oarecum SF pentru acea vreme: telefonul devine computerul pentru orice imprejurare. Laptopul devine o simpla carcasa, cu ecran, tastatura si baterie, de restul se ocupa telefonul. Aveam in vedere un orizont de vreo zece ani, pentru ca puterea procesoarelor pentru mobile parea un obstacol greu de depasit. Dar n-a fost nevoie decat de trei ani si jumatate pentru ca viziunea sa se intrupeze intr-un produs comercial. Vine de la Motorola si rastoarna perspectiva: laptopul devine un accesoriu al telefonului!

    Telefonul este Motorola Atrix 4G si este foarte probabil cel mai puternic smartphone la ora actuala, echipat cu un procesor dual core la 1GHz, cu 16 GB memorie si slot microSD pentru inca pe-atat. Laptopul pe care Motorola il ofera ca accesoriu arata foarte bine, este subtire si elegant, dar nu are nici procesor, nici memorie, nici hard disk. Doar un spatiu unde se insereaza telefonul, care devine “creierul” intregului ansamblu. Odata plantat telefonul, in cateva secunde pe ecranul laptopului apare exact ceea ce afiseaza telefonul, la dimensiunea ecranului. Practic, laptopul nu este decat un viewer pentru telefon, oferind in plus o tastatura veritabila si un trackpad uzual. Avand un consum extrem de redus, bateria laptopului tine cam 10 ore si mai face ceva: incarca bateria telefonului. Laptopul ramane totusi un telefon, deci se pot primi apeluri si se pot initia convorbiri, caz in care difuzoarele si microfonul incorporat sunt foarte utile.

    In felul acesta se pot rula extrem de comod orice fel de aplicatii Android, inclusiv cele de birotica, cum este Quickoffice. In plus, laptopul poate deschide inca o fereastra, in care ruleaza un Firefox standard, deoarece browserul din Android este adaptat pentru ecrane de mici dimensiuni. Desigur, exista si unele limitari, in principal legate de aplicatiile Android, care sunt concepute mai degraba pentru interfata multi-touch, mai greu de simulat cu un trackpad (de pilda scrolling-ul).

    Cum vor evolua PC-urile traditionale in fata acestor noi concurenti este relativ usor de banuit, mai ales ca analistii pietei constata deja declinul vanzarilor. Vor ramane produse de nisa, destinate unor domenii precum proiectarea asistata, arhitectura, procesari video complexe si altele care au intr-adevar nevoie de multi cai putere.

  • Cum arata cel mai subtire monitor LED din lume


    Pe langa dimensiunile reduse, noile monitoare se diferentiaza
    fata de monitoarele obisnuite si printr-un consum energetic redus,
    de pana la 56%.

    De asemenea, noile modele de monitoare LED dispun de
    conectivitate DVI si D-Sub si vor avea preturi cuprinse intre 500
    si 1.000 de lei. Acestea vor fi disponibile din aceasta luna prin
    intermediul partenerilor BenQ in Romania: Asbis, Darer, IT Direct,
    RHS si Scop.