BusinessMagazin

Tag: monezi

  • Metoda foarte simplă de a face bani descoperită de un tânăr de 20 de ani. A renuntat la serviciu si acum câştigă 100.000 de euro

    James Grear are 20 de ani şi este născut în Bristol, în Marea Britanie. Împreună cu un prieten, Henry, a pus bazele The Coin Supplier, după ce a văzut că monezile rare se vând pe bani frumoşi, relatează Dailymail. Firma care a fost înfiinţată în ianuarie 2017 a ajuns deja la câştiguri de aproape 100.000 de euro.

    Cei doi tineri şi-au dorit iniţial să-şi rotunjească veniturile, lucrând în construcţii. La început, cea mai importantă dificultate a fost să identifice monezile rare. Acum, cei doi tineri vând monezile cel mai des la preţuri fixe, în loc de licitaţii.

    Acum Henry călătoreşte prin lume iar James Grear se ocupă de firmă de acasă. Cei doi sunt de părere că se pot face o mulţine de bani din vânzarea de monede rare, însă atrag atenţia că nu orice monedă care arată neobişnuit este şi valoroasă. “Este chiar posibil să fie monezi false,” spune tânărul antreprenor.

    La fel de adevărat este că tinerii atrag atenţia că unele monede care par lipsite de valoare, chiar printre cele pe care le avem în portofel, se pot dovedi mult mai preţioase şi pot fi vândute pe sume ce variază între 50 de euro şi 1.500 de euro.

  • Metoda foarte simplă de a face bani descoperită de un tânăr de 20 de ani. A renuntat la serviciu si acum câştigă 100.000 de euro

    James Grear are 20 de ani şi este născut în Bristol, în Marea Britanie. Împreună cu un prieten, Henry, a pus bazele The Coin Supplier, după ce a văzut că monezile rare se vând pe bani frumoşi, relatează Dailymail. Firma care a fost înfiinţată în ianuarie 2017 a ajuns deja la câştiguri de aproape 100.000 de euro.

    Cei doi tineri şi-au dorit iniţial să-şi rotunjească veniturile, lucrând în construcţii. La început, cea mai importantă dificultate a fost să identifice monezile rare. Acum, cei doi tineri vând monezile cel mai des la preţuri fixe, în loc de licitaţii.

    Acum Henry călătoreşte prin lume iar James Grear se ocupă de firmă de acasă. Cei doi sunt de părere că se pot face o mulţine de bani din vânzarea de monede rare, însă atrag atenţia că nu orice monedă care arată neobişnuit este şi valoroasă. “Este chiar posibil să fie monezi false,” spune tânărul antreprenor.

    La fel de adevărat este că tinerii atrag atenţia că unele monede care par lipsite de valoare, chiar printre cele pe care le avem în portofel, se pot dovedi mult mai preţioase şi pot fi vândute pe sume ce variază între 50 de euro şi 1.500 de euro.

  • Câţi bani se aruncă în celebra fântână Trevi din Roma şi ce se întâmplă cu ei

    De ce se aruncă bani? Legenda a început acum mulţi ani şi se spune că cine aruncă o monedă în fântână şi îşi pune o dorinţă va revizita oraşul etern, Roma. Obieciul aruncării cu monezi a fost popularizat şi de filmul american “Three Coins in a Fountain” din 1954 regizat chiar de românul Jean Negulesco. Filmul a fost nominalizat la mai multe premii Oscar, dar a câştigat unul singur, pentru cea mai bună imagine.

    Să revenim la fântână. Câţi bani se adună? Se aruncă monezi în valoare de aproape 25.000 de dolari pe săptămână în Trevi (in jur de 1,3 milioane de dolari pe an), dar ce se întâmplă cu monezile? Sunt adunate de către o organizaţie caritabilă, iar banii sunt folosiţi pentru a ajuta diferite grupuri nevoiaşe din Roma, dar şi grupuri de pe tot globul.

     

  • Ţara care vrea să ofere câte 100 de grame de aur fiecărui cetăţean

    Kârgâzstan, o ţară din Asia Centrală, este una dintre primele republici post-sovietice care îşi propune adoptarea unei noi monezi – aurul. Guvernatorul Tolkunbek Abdygulov spune că „visul său” este ca fiecare dintre cei şase milioane de cetăţeni să posede cel puţin 100 de grame din metalul preţios.

    „Aurul poate fi depozitat pentru o perioadă lungă de timp şi, în ciuda fluctuaţiilor de preţuri de pe pieţele internaţionale, nu îşi pierde din valoarea ca mijloc de schimb. Voi încerca să transform acest vis în realitate cât mai repede”, a spus acesta într-un interviu.

    Guvernatorul băncii centrale consideră planul său este realist, chiar dacă asta ar însemna ca populaţia să deţină aproximativ 600 de tone de aur, echivalentul a 30 de ori producţia anuală curentă a naţiunii. De asemenea, Abdygulov a refuzat să precizeze intervalul de timp în care planul său va fi implementat. 

  • Ţara care vrea să ofere câte 100 de grame de aur fiecărui cetăţean

    Kârgâzstan, o ţară din Asia Centrală, este una dintre primele republici post-sovietice care îşi propune adoptarea unei noi monezi – aurul. Guvernatorul Tolkunbek Abdygulov spune că „visul său” este ca fiecare dintre cei şase milioane de cetăţeni să posede cel puţin 100 de grame din metalul preţios.

    „Aurul poate fi depozitat pentru o perioadă lungă de timp şi, în ciuda fluctuaţiilor de preţuri de pe pieţele internaţionale, nu îşi pierde din valoarea ca mijloc de schimb. Voi încerca să transform acest vis în realitate cât mai repede”, a spus acesta într-un interviu.

    Guvernatorul băncii centrale consideră planul său este realist, chiar dacă asta ar însemna ca populaţia să deţină aproximativ 600 de tone de aur, echivalentul a 30 de ori producţia anuală curentă a naţiunii. De asemenea, Abdygulov a refuzat să precizeze intervalul de timp în care planul său va fi implementat. 

  • Câţi bani se aruncă în celebra fântână Trevi din Roma şi ce se întâmplă cu ei

    V-aţi întrebat vreodată câţi bani se aruncă în fiecare zi în celebra fântână Trevi din capitala Italiei? Pe scurt: foarte mulţi bani.

    De ce se aruncă bani? Legenda a început acum mulţi ani şi se spune că cine aruncă o monedă în fântână şi îşi pune o dorinţă va revizita oraşul etern, Roma. Obieciul aruncării cu monezi a fost popularizat şi de filmul american “Three Coins in a Fountain” din 1954 regizat chiar de românul Jean Negulesco. Filmul a fost nominalizat la mai multe premii Oscar, dar a câştigat unul singur, pentru cea mai bună imagine.

    Să revenim la fântână. Câţi bani se adună? Se aruncă monezi în valoare de aproape 25.000 de dolari pe săptămână în Trevi (in jur de 1,3 milioane de dolari pe an), dar ce se întâmplă cu monezile? Sunt adunate de către o organizaţie caritabilă, iar banii sunt folosiţi pentru a ajuta diferite grupuri nevoiaşe din Roma, dar şi grupuri de pe tot globul.

     

  • Fata a pus câteva monezi în pălăria muzicianului. Ce s-a întâmplat în doar câteva secunde te va lăsa fără cuvinte!

    Fetiţa care se afla în piaţă din întâmplare a pus câteva monezi în pălăria unui muzician care se afla acolo. Nimeni nu se aştepta însă să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în continuare. Acest muzician a început să cânte uşor, în surdină auzându-se un cântec cunoscut tuturor. 

    În scurt timp s-au alăturat şi alţi instrumentişti, lumea s-a adunat şi a început să filmeze, iar spre final s-a adunat în acel perimetru întreaga orchestră simfonică Son Sabadell.

    Citiţi mai multe pe perfect-ask.com

  • Istoria banilor: apariţia monedelor metalice

    Cine putea să marcheze apariţia monedelor metalice, apropiate de forma modernă, dacă nu Herodot, părintele istoriei? Acesta critica spiritul mercantil al locuitorilor cetăţii Lidia, colonie grecească din Asia mică, care nu s-au mulţumit să bată monedă, dar au şi inventat magazinele.Primele monezi au apărut în 640 – 630 î.Ch., fiind fabricate din electrum (aur alb – un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii şi din argint, în proporţii egale). Apariţia monedei, repede adoptată în varii forme de restul civilizaţiei antice, a dus şi la apariţia primului bancher. Acesta a fost Pithius, care, la începutul celui de-al cincilea secol înainte de Hristos opera în Asia Mică.

    Tot în această perioadă monedele îşi fac apariţia şi în China, de formă rotundă şi din metal; nu aveau o valoare foarte mare şi s-au dovedit incomode în tranzacţiile costisitoare, spune Glyn Davies, în lucrarea Istoria banilor.

    Cetăţile greceşti Atena şi Corinth încep să bată monedă proprie în 575 – 570 î.Ch., iar un sfert de veac mai târziu legendarul rege Cressus începe să producă, în Lidia, monede de aur şi argint. Capturat de persani, Cressus deschide drumul primilor bani în Persia, care se îndrăgostesc rapid de monezile din aur.

    Apariţia monezilor duce, inevitabil, la ceea ce peste secole, în presa financiară, vor fi denumite “sucess stories”; prima pare a fi cea a sclavului atenian Pasion, care devine în anii 394 – 371 î.Ch. cel mai înstărit şi faimos bancher grec, câştigându-şi, totodată, şi libertatea.

    În timp ce Pasion îşi dezvolta pasiunea pentru bani, pe alte meleaguri, la Roma, gâştele se dovedeau paznici vigilenţi ai Capitoliului (unde se păstrau rezervele monetare ale cetăţii). Preveniţi asupra atacului galilor, romanii i-au mulţumit zeiţei Moneta, din al cărui nume derivă cuvântul “money”. 

    Mânuirea banilor se dezvoltă: în Grecia cu 350 de ani înainte de Hristos dobânda practicată pentru activităţi cuminţi, cum este morăritul, era de 10%, în timp ce pentru activităţile ce implicau riscuri sporite, cum ar fi transportul naval o dobândă de 30% era normală.

    Alexandru cel Mare poate trece drept unul din primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar cuceririle sale şi prăzile bogate au stimulat schimburile comerciale; drept urmare Alexandru a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur.

  • O agenţie a Congresului SUA propune înlocuirea completă a bancnotelor de 1 dolar cu monezi

    Producţia unei monezi de 1 dolar costă 30 de cenţi. Aceste monezi au, în mod normal, o durată de viaţă de 30 de ani.

    În comparaţie, producţia unei bancnote de 1 dolar este mai ieftină, de numai 5 cenţi, dar acestea se uzează mult mai repede. O bancnotă de 1 dolar are o durată medie de utilizare de numai 4,7 ani.

    Propunerea nu este însă nouă. Comisia a recomandat trecerea la monezi de 1 dolar în ultimii 22 de ani şi va încerca joi din nou într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Rprezentanţilor, potrivit CNN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro