BusinessMagazin

Tag: monede digitale

  • Dacă monedele digitale vor înlocui bancnotele, economia ascunsă va deveni şi mai ascunsă – analiză

    Dacă monedele digitale vor fi adoptate de băncile centrale şi vor înlocui rapid bancnotele, economia ascunsă în valoare de mii de miliarde de dolari se va adânci şi mai mult în întuneric, comentează Reuters.

    Autorităţile monetare de la Beijing la Frankfurt au accelerat în ultimul an planurile legate de adoptarea de monede în format digital, în parte pentru a ţine pasul cu explozia criptomonedelor din sectorul privat şi a sistemelor de plăţi online din ultimii ani. Mulţimea de modele şi concepte despre cum s-ar putea face aşa ceva face dificilă obţinerea unei imagini clare a viitorului.

    Ceea ce pare sigur este că trecerea la moneda digitală ar putea antrena dispariţia bancnotelor şi monedelor fizice – un declin amplificat de distanţarea socială din timpul pandemiei. Şi poate că momentul nici nu este atât de departe – China studiază deja versiuni, iar Banca Centrală Europeană se aşteaptă să vadă un euro digital în termen de patru ani.

    Dacă sfârşitul numerarului fizic este aproape, atunci persoanele sau activităţile cele mai dependente de bancnote şi monede – care asigură efectiv anonimatul deţinătorilor şi tranzacţiile – vor trebui să se adapteze sau să găsească alte modalităţi de a face afaceri.

    Cei mai evidenţi utilizatori de numerar operează în ceea ce Fondul Monetar Internaţional numeşte „economia ascunsă”.

    În cea mai mare parte, acest ecosistem funcţionează pentru a evita impozitarea, reglementarea şi supravegherea şi poate implica de la persoane fizice care plătesc îngrijitoare sau constructori pentru a evita taxele pe valoare adăugată sau de ocupare a forţei de muncă până la criminalitatea organizată, traficaţii de droguri sau chiar finanţarea terorismului.

    Amploarea acestei economii ascunse este enormă.

    Într-un document de lucru publicat cu puţin timp înainte de şocul COVID-19, economiştii FMI au estimat că economia ascunsă din principalele economii europene ar putea fi între 20% până la 35% din produsul intern brut.

    Numai pentru zona euro, economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu faţă de cele 1.200 dde miliarde de euro cât sunt bancnotele aflate în circulaţie şi, curios, peste valoarea de piaţă de 1.500 de miliarde de dolari a tuturor criptomonedelor cunoscute.

    În România, FMI estimează o valoare a economiei gri dintre cele mai mari din Europa, pe locul 7, reprezentând circa 35% din PIB.

    Numerarul nu va dispărea peste noapte, desigur, chiar şi după lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) şi probabil că nu toată economia ascunsă va migra în lumea cripto. De fapt, FMI citează studii care apreciază că utilizarea plăţilor electronice de fapt reduc economia gri.

    Dar presupunând că guvernele nu vor dori să încurajeze activitatea din ecconimia ascunsă, nu în ultimul rând din cauza pierderii veniturilor fiscale, proiectarea noilor CBDC ar putea fi influenţată în mod semnificativ de aceasta.

    De aceea, unii economişti consideră că CBDC-urile ar trebui să fie emise doar ca bancnote în formă digitală, păstrate în portofelele digitale, aşa cum sunt acum criptomonedele.

    La fel ca în cazul bitcoin, mişcarea monedelor digitale poate fi urmărită într-o anumită măsură, şi este greu de imaginat că acestea se vor baza 100% pe anonimat.

  • Băncile centrale studiază posibilitatea emiterii de monedă digitală şi tocmai au emis un ghid

    Bank for International Settlements şi alte şapte bănci centrale au publicat un raport care stabileşte câteva cerinţe cheie pentru monedele digitale ale instituţiilor centrale – central bank digital currencies, sau CBDC, anunţă CNBC.

    Raportul privind CBDC-urile vine în momentul în care mai multe bănci centrale din întreaga lume iau în consideraţie emiterea de valute digitale.

    Printre cele şapte bănci centrale se numără Rezerva Federală aStatelor Unite, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei.

    Printre recomandările făcute de băncile centrale apare ideea că CBDC-urile trebuie să completeze – dar să nu înlocuiască – numerarul şi alte forme de plată legală şi să sprijine mai degrabă decât să dăuneze stabilităţii monetare şi financiare. Raportul mai spune că monedele digitale ar trebui să fie, de asemenea, sigure, cât mai ieftine posibil – dacă nu libere – de utilizat şi „să aibă un rol adecvat pentru sectorul privat”.

    Raportul privind CBDC-urile vine în momentul în care diferite bănci centrale din întreaga lume consideră propriile valute digitale respective. Blockchain, tehnologia care stă la baza criptomonedelor precum bitcoin, a fost susţinută ca o soluţie potenţială. Cu toate acestea, criptomonedele au atras multă atenţie din partea bancherilor centrali, îngrijoraţi că deschid uşa către activităţi ilicite, cum ar fi spălarea banilor.

    În China, o ţară în care portofele digitale precum Alipay şi WeChat Pay au fost adoptate pe scară largă, banca centrală colaborează deja cu cîteva companii din sectorul privat pentru a testa o monedă electronică la care lucrează de ani de zile. Între timp, banca centrală suedeză lucrează cu firma de consultanţă Accenture pentru a-şi testa „e-krona”.

    „Un design care oferă aceste caracteristici poate promova plăţi mai rezistente, eficiente, incluzive şi inovatoare”, a declarat Benoit Coeure, fostul oficial al Băncii Centrale Europene care conduce acum eforturile de inovare ale Bank for International Settlements.

    Merită subliniat faptul că bănci centrale nu sunt decise în privinaţ emiterii de monede digitale şi încă analizează fezabilitatea acestora. Susţinătorii acestora spun că ar putea spori incluziunea financiară prin integrarea persoanelor fără acces la un cont bancar dar şi îngrijorări legate de excluderea băncilor comerciale din joc.

    Activitatea băncii centrale în jurul monedelor digitale a apărut anul trecut, după ce Facebook a anunţat propria versiune – Libra – susţinută de o coaliţie de companii, inclusiv Uber şi Spotify. Proiectul a fost întâmpinat reacţii intense de reglementare şi s-a confruntat cu plecarea unor susţinători importanţi, ca Mastercard şi Visa.

  • Şase bănci centrale examinează posibilitatea emiterii de monede digitale

    Şase din cele mai mari bănci centrale din lume examinează posibilitatea emiterii propriilor monede digitale, au informat marţi Banca Angliei (BOE) şi Banca Centrală Europeană (BCE), în contextul unei dezbateri tot mai aprige cu privire la viitorul banilor şi controlul acestora.

    Băncile centrale din Marea Britanie, Zona euro, Japonia, Suedia şi Elveţia vor alcătui un grup special care va face schimb de cunoştinţe şi expertiză. Grupul respectiv de experţi va fi condus de către un fost oficial al BCE, francezul Benoit Coeure, şi va beneficia de asistenţa Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).

    Băncile centrale din lume au amplificat în ultima perioadă atenţia pe care o acordă emiterii propriilor monede digitale în urma demersului Facebook de a lansa Libra, o monedă digitală privată.

    „Grupul va evalua (…) opţiuni economice, funcţionale şi tehnice de proiectare, inclusiv inter-operabilitatea transfrontalieră şi schimbul de cunoştinţe despre tehnologiile emergente ”, au precizat băncile centrale într-un comunicat comun.

    Spre deosebire de criptomonede, care sunt produse de utilizatori persoane fizice în sistem descentralizat, monedele digitale ar fi emise şi reglementate de către băncile centrale şi implicit autorităţile monetare, care au interesul să-şi păstreze controlul asupra masei monetare şi conducerii politicii monetare.

    Elementul comun este că ambele se bazează pe tehnologia blockchain, un registru virtual care permite înregistrarea tranzacţiilor ce pot fi accesate în timp real de către mai mulţi terţi.

    Anul trecut, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a declarat că dolarul american are un rol destabilizator în economia mondială şi a susţinut că băncile centrale trebuie să facă eforturi comune pentru crearea unei alte monede de rezervă.