Tag: Mondex

  • 2010, anul falimentelor?

    “Vreau sa fiu optimist”, spune Arin Stanescu, presedintele UNPIR
    (Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa si Restructurare)
    si coordonatorul casei de insolventa Reconversie si Valorificare
    Active (RVA Insolvency). Stanescu se refera la sansele pe care le
    au cele peste 21.000 de dosare deschise anul trecut de a evita
    falimentul. Avocatul, unul dintre cei mai experimentati practicieni
    in insolventa de pe piata, crede ca, din cele 21.000 de cazuri
    deschise anul trecut, 98% sunt de fapt dosare de faliment.

    Termenul de insolventa, care a devenit foarte popular anul
    trecut, odata cu deschiderea acestei proceduri de catre companii
    mari si foarte mari din Romania, suna mai bine si putin mai
    optimist fata de faliment. A intra in insolventa inseamna ca o
    firma sa se adreseze tribunalului pentru a se proteja de creditori
    si de a-si continua activitatea, intre timp incercand sa isi achite
    datoriile. Procedura cuprinde trei pasi: observatia, reorganizarea
    si falimentul – asadar o firma in insolventa se poate afla in
    oricare din cele trei etape, dar nu in faliment.

    Experienta anilor trecuti a aratat insa ca mai putin de 2% din
    firmele care au ajuns in insolventa au reusit sa evite lacatul pe
    poarta din fata. “Falimentele au dominat piata pana in 2008. La un
    moment dat era un procent de 1% reorganizari cu succes, adica
    foarte putin. |n conditiile in care situatia economica nu se
    imbunatateste si nu vad cum s-ar putea intampla asta in urmatoarele
    luni, cu siguranta companiile vor alege sa se puna sub protectia
    legii insolventei, asta daca vor sa supravietuiasca, iar daca nu,
    vor intra direct in faliment. Dar cred ca vom mai asista la niste
    cazuri rasunatoare”, este de parere Geanina Oancea, practician in
    insolventa la BDO Business Restructuring.

    Reorganizarile nu reusesc, de cele mai multe ori, cam din
    aceleasi motive, legate de faptul ca firmele nu aplica legea
    corect, dupa cum spune Arin Stanescu. Mai precis, nu se adreseaza
    instantei imediat ce observa ca nu mai au cu ce-si plati datoriile,
    nu urmaresc litera planului de reorganizare, dar, cel mai
    important, nu au surse de finantare din exterior sau, cum se spune
    in limbajul practicienilor in insolventa, “fresh money”. “Cel mai
    important aspect al planului de reorganizare este legat de bani; de
    fapt, dosarul de restructurare nici nu ar trebui aprobat daca nu se
    face dovada unei surse de finantare, eventual externe, care sa
    acopere problemele. Asadar, insolventa e de cele mai multe ori
    artificiala”, explica Stanescu, motivand astfel de ce cea mai mare
    parte din dosarele de insolventa sunt de fapt dosare de
    faliment.

  • Mondex Sibiu, in ciorapii insolventei

    Marcel Tichil, administratorul judiciar desemnat in cazul
    insolventei Mondex, asteapta cu nerabdare mijlocul lunii noiembrie.
    Atunci va expira termenul de inscriere a creantelor pe care le au
    creditorii producatorului de ciorapi si i se va confirma – sau nu –
    ca Mondex este una dintre insolventele care ar putea fi salvata de
    la faliment. Tichil, care lucreaza la Relco Active SPRL din Sibiu
    si care are la activ doua insolvente salvate de la faliment in 2005
    (Dealul Ocnei SA si Sibif SA), spune ca scenariul in care Mondex va
    iesi in picioare din procesul de insolventa este chiar posibil.

    Cristian Ionescu, director al Coface Romania, spune ca, in cele
    mai multe cazuri, insolventele nu duc nicaieri: “Din 10 dosare,
    daca in unul sau doua se rezolva problema, este un mare succes”.
    Pesimismul lui Ionescu se bazeaza pe cifre: anul trecut, din cele
    peste 14.000 de firme care au intrat in insolventa, doar 2% dintre
    au reusit sa evite falimentul.

    Pe de alta parte, arata practicienii in insolventa, aceasta
    solutie poate fi benefica pentru companiile care nu mai pot trece
    peste criza sau care au fost deja blocate de creditori. Scaderea
    pietei si a vanzarilor, chiriile mari si creditele luate pentru
    dezvoltare au fost motivele pentru care multe companii din retail
    au intrat anul acesta in insolventa. Pe langa Mondex, companii
    precum Trident, Leonardo, Ethos sau Spar nu au mai reusit sa isi
    plateasca datoriile catre stat si creditori. Un studiu realizat de
    Coface arata ca peste 50% din totalul insolventelor inregistrate in
    prima parte a lui 2009 au fost din comert si constructii.

    Mondex a intrat in insolventa in august, cand Directia Generala
    a Finantelor Publice Sibiu i-a pus poprire pe conturi (compania
    acumulase 166.000 de euro datorii la bugetul de stat), dar si pe
    fondurile de marfa si pe banii pe care clientii Mondex ii datorau
    companiei. “Daca statul nu ar intervenit cu aceasta masura
    radicala, probabil ca societatea ar mai fi mers ceva vreme, dar in
    aceasta situatie a trebuit sa ia o masura de a se pune la adapost,
    caci altfel ar fi intrat in executari silite individuale haotice
    care ar fi afectat-o major”, spune acum Marcel Tichil.

    Admistratorul judiciar al Mondex povesteste ca s-a confruntat cu
    un paradox in privinta chiriilor anul acesta, deoarece mall-urile
    faceau reduceri substantiale noilor veniti, dar s-au aratat destul
    de inflexibili cu cei vechi, cerandu-le sa respecte chiria agreata
    si solicitand chiar aplicarea de penalitati pentru intarzierea
    platilor. “La unele dintre mall-uri am renuntat la spatii, dar am
    lasat o portita deschisa: astfel, daca isi vor reconsidera politica
    de inchiriere, in privinta tarifelor, am putea sa pastram
    magazinele” adauga Tichil.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Zece, douazeci, cincizeci

    Inca 56 de magazine noi pana la sfarsitul anului in curs – acesta este planul cu care Leonardo vrea sa-si pastreze pozitia de lider pe piata de moda. Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat suprematia nu doar in termeni de numar de magazine, ci si ca vanzari. La ora actuala are 204 magazine, dintre care 146 sunt in tara, 55 in Ungaria, doua in Bulgaria si unul in Republica Moldova si planuieste sa ajunga la 260 anul acesta. "Leonardo trebuie sa devina unul dintre principalii retaileri de incaltaminte si marochinarie din Europa Centrala si de Est, inclusiv prin intrarea, intr-un an sau doi, pe pietele din Ucraina si Turcia", este scopul enuntat de Florin Panea, proprietarul Leonardo, companie pe care a infiintat-o in 1994 impreuna cu fostul asociat Dan Pavel, care a iesit insa din afacere in 2004.

    In ecuatia extinderii retelelor de magazine in orasele din tara si din strainatate, mall-urile sunt principalul element. Numai in tara dezvoltatorii imobiliari au in plan sa deschida in cativa ani peste 60 de spatii comerciale de mari dimensiuni. In acest context, Panea are ambitia sa fie prezent cu magazine in toate centrele comerciale care s-au construit sau urmeaza sa se construiasca in perioada urmatoare. "Intram in toate proiectele mari de retail – mall-uri, hipermarketuri. Daca sunt spatii, este si mult mai usor sa te extinzi", spune Panea.

    In urma investitiilor calculate la peste opt milioane de euro, pentru inaugurarea in acest an a 40 de magazine Leonardo in tara, 12 in Ungaria, trei in Bulgaria si unul in Moldova, vanzarile companiei sunt asteptate sa depaseasca 190 de milioane de euro, fata de 143 de milioane de euro in 2007. Dar pariul lui Panea pentru acest an este insa lansarea unei noi retele de magazine sub sigla Da Vinci. "Planul este sa deschidem 20-25 de multibranduri pe suprafete intre 300 si 500 mp, cu care vizam segmentul de cumparatori cu venituri medii si peste medie", precizeaza Gratian Ivan, director comercial al Leonardo.

    In segmentul preturilor mici, retailerul opereaza 20 de magazine Libelula. Strategia Leonardo, aceea de a profita de explozia de mall-uri, o aplica si altii: comerciantii romani sau internationali de haine, incaltaminte si accesorii inainteaza spre orasele mari din tara, planurile lor crescand direct proportional cu proiectele de mall-uri si galerii comerciale finalizate de dezvoltatori. Noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de fashion, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro. Intr-o piata dominata in continuare de marci straine francizate, tot comerciantii care opereaza o retea de peste 50 de magazine (Leonardo, Jolidon, Mondex, House of Art, Kenvelo si Steilmann) par a fi cei mai activi, judecand dupa volumul de investitii (peste 15 milioane de euro in acest an), dar si in ce priveste numarul inaugurarilor programate.

    Cand a pus la punct strategia Jolidon, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, a mizat in plus si pe nevoia de expunere a gamei complete de produse. "Trei sunt factorii care ne-au crescut vanzarile in reteaua din Romania: dezvoltarea retelei proprii de magazine, acoperirea gamei de produse cu colectii complete si notorietatea brandului", enumera Cirlig.

    Principala preocupare a companiei, care are in total in portofoliu noua branduri de lenjerie (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), este deschiderea de magazine. Proaspat deschise sunt acum magazine proprii la Brasov, Constanta, Braila si Bacau, urmand ca pana la finele lui 2008 Jolidon sa mai deschida in tara inca 13 astfel de magazine, in conditiile in care investitia medie presupusa de un nou magazin este cuprinsa intre 50.000 si 100.000 de euro.

    Viitoarele magazine Jolidon vor fi si mai generoase din punctul de vedere al spatiului de prezentare: "Media este undeva in jur de 60 de metri patrati, dar vrem ca pe viitor sa treaca de 100 de metri patrati", precizeaza directorul Jolidon. Cu o retea de 71 de magazine numai in tara, clujenii planuiesc sa ajunga la finalul anului in curs la 85, pentru ca reteaua proprie le-a crescut vanzarile anul trecut cu 44,2%, pana la 28,1 milioane de euro, conform calculelor companiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 119 magazine, dintre care 35 in Italia, trei in Ungaria si 10 boutique-uri in Franta, in sistem franciza. Lantul de zece magazine din Franta se va dubla pana la sfarsitul anului in curs. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.

    Mult mai multe deschideri – 38 de noi magazine cu investitii totale de aproape doua milioane de euro – au planificate sibienii de la Mondex, al treilea lant din tara, dupa numarul de magazine. Ritmul de extindere nu se opreste aici, pentru 2009 fiind planificate sa fie deschise alte 30 de magazine Mondex.

    In prezent, reteaua proprie detine 35% din totalul vanzarilor Mondex, 15% din venituri provin din vanzarile in hipermarketuri, iar 50% inseamna distributie catre magazine mici de cartier, conform lui Calin Bogdan Vircolacu, unul dintre cei doi frati actionari ai Mondex, companie sibiana privatizata in 1995 prin metoda MEBO. "Vrem sa ajungem, anul acesta, la o contributie de 60% a magazinelor proprii", estimeaza Vircolacu, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 25% decat anul trecut, pana la 13 milioane de euro. Mondex opereaza deja o retea de 72 de magazine.

    Vircolacu explica dezvoltarea mult mai accelerata a retailului prin faptul ca distributia en-gros catre micii comercianti, care anul trecut a avut o contributie de circa cinci milioane de euro, va scadea in pondere din cauza ca s-au inchis multe magazine mici de cartier. "Rand pe rand o sa taiem din distributie. Suntem obligati sa facem asta din moment ce magazinele mici se inchid din cauza concurentei mall-urilor. Daca vom ajunge la 200 de magazine proprii va fi suficient sa producem numai pentru noi", comenteaza directorul Mondex. Dintr-o productie lunara de doua milioane de perechi de sosete si dresuri, firma livreaza acum 65% retelelor de supermarketuri.

    Cresterea retelei de distributie ar urma sa aduca anul acesta si companiei Staff Collection, care detine marca House of Art si opereaza lantul de magazine cu acelasi nume, vanzari cu 20% mai mari decat in 2006. In total, reteaua House of Art numara acum 70 de magazine, iar obiectivul fixat pentru 2008 este sa ajunga la 100.

    Extinderea ar urma sa ridice veniturile companiei la aproximativ 22 de milioane de euro, conform Staff Collection. Investitia in cele 30 de magazine noi se va ridica la patru milioane de euro, suprafetele spatiilor comerciale variind intre 200-1.200 mp.

    Planuri concrete de extindere are si Steilmann, acum sub umbrela grupului italian de textile Miro Radici. Deschiderea primului multibrand Steilmann face parte din strategia companiei de a intra si in alte segmente ale pietei. "Cu linia KS (Klaus Steilmann) tintim clientii cu venituri mari si foarte mari, iar Chic and More se adreseaza clientelor cu masuri mari", explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann. Noul proiect de magazin se va dezvolta in paralel cu Steilmann clasic, concept pozitionat pe piata medie superioara. Cu 54 de magazine marca proprie in retea, planurile Steilmann pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 9 magazine, conform lui Flori Panescu.

    Compania opereaza si sase magazine cu brandul Feel Good, marca aflata tot in portofoliul partenerului Miro Radici, urmand sa mai deschida inca opt pana la sfarsitul anului in curs. Peste granite, compania a preluat administrarea retelelor de magazine ale grupului din Cehia, Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova. In prezent, Steilmann Romania are un magazin in Sofia si unul in Chisinau si a semnat pentru deschiderea altor trei in Bulgaria si unul in Republica Moldova. In plus, reteaua de zece magazine din Cehia se va dubla in urmatorii doi ani. Extinderea retelei si diversificarea gamei de produse ar urma sa se traduca in vanzari cu 35-40% mai mari in urmatorii doi ani. Anul trecut, Steilmann Romania a avut o cifra de afaceri de circa 15,5 milioane de euro.

    In fapt, extinderile programate de cele mai mari lanturi de magazine sunt si o reactie la aglomeratia sporita din piata de fashion. Ultimii doi ani s-au dovedit a fi cei mai dinamici de pana acum in ceea ce priveste intrarile si tatonarile facute de brandurile internationale care ani intregi au ocolit Romania. Cea mai recenta aparitie este cea a germanilor de la Peek & Cloppenburg. In 4.000 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in Baneasa Shopping City, Peek & Cloppenburg, care are o retea de 69 de magazine in Germania, plus inca 27 in alte tari, va gazdui sub acelasi acoperis peste 200 de branduri. Anul trecut au intrat pe piata britanicii de la Debenhams, dar si lanturile germane Takko, New Yorker si Deichmann. Comerciantii care au deja vechime nu-si vad insa afacerile puse in pericol. "Avem experienta intr-o piata mult mai concurentiala, cum este cea din Ungtria. Vom folosi avantajul cunoasterii acestei piete pentru a ne consolida pozitia actuala", sustine Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo.

    Magazine noi

    Pe o piata de retail de imbracaminte estimata la 2,3 miliarde de euro, doar sase branduri opereaza o retea de peste 50 de magazine. Cumulat, planurile lor de investitii depasesc anul acesta 14 milioane de euro.

    Retea Magazine Deshideri in 2008 Investitii 2008 (mil. euro)
    Leonardo 146* 40* cca. 5
    Jolidon 71* 14* cca. 1
    Mondex 72 38 1,9
    House of Art 69 31 cca. 4
    Kenvelo 62 8-10 cca. 1,6
    Steilmann 54 9 cca. 2

    * in tara
    Sursa: companiile