Tag: Mona Lisa

  • Artă cu mască

    În stradă, opera artistului Banksy care are în plan central un personaj feminin a apărut peste noapte cu o mască pe faţă. Pictorul de portrete Tom Croft şi-a folosit şi el talentul pentru a marca sacrificiile făcute de angajaţii din sănătate în perioada crizei. El a decis să ofere un portret gratuit primului lucrător din sistemul naţional de sănătate care îl va contacta.
    Iar designerul de fashion nigerian Tiannah Toyin Lawani a creat o colecţie de costume cu mască pentru a creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte coronavirusul. Lawani are o echipă de croitori la casa sa din Lagos – unde măştile sunt acum obligatorii – care realizează măşti împodobite cu bijuterii, din ţesături africane, pentru vânzare sau donaţii.

    (Credit: Hayati Evren)
    (Credit: PA)
    (Credit: Hijack)

  • Desert de tipar

    Producătorul franco-belgian de ciocolată şi cacao Barry Callebaut a lansat însă ceea ce se doreşte a fi un studio de imprimare 3D în ciocolată care se adresează maeştrilor ciocolatieri, scrie Dezeen. Denumit Mona Lisa 3D Studio, acesta le permite ciocolatierilor să creeze modele proprii sau în colaborare cu studioul pe care să le printeze apoi în cantitatea dorită ori să realizeze deserturi spectaculoase cum ar fi unul care se desface ca o floare atunci când se toarnă ciocolată topită peste el.

  • De ce i-a dezamăgit Mona Lisa pe britanici?

    Potrivit sondajului, realizat de compania aeriană EasyJet, 86% dintre respondenţi au fost de părere că celebrul portret creat de Leonardo da Vinci este o veritabilă “decepţie”.

    Pe poziţia a doua în top s-a situat Checkpoint Charlie, fostul punct vamal dintre Berlinul de Vest şi cel de Est în timpul Războiului Rece, detestat de 84% dintre participanţii la sondaj, apoi Manneken Pis, sculptura în bronz din centrul oraşului Bruxelles, aleasă de 80% dintre britanici.

    Printre atracţiile turistice din top se numără Moulin Rouge, Turnul Eiffel, muzeul Luvru din Franţa.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • FOTO | Mona Lisa, DEZBRĂCATĂ de secrete. Cum arată varianta NUD a celebrului tablou. Desenul care i-a ŞOCAT pe criticii de artă

    Portretul în cărbune al unei femei nud, cunoscută sub numele de Monna Vanna, a fost atribuită anterior studioului lui Leonardo da Vinci. Cu toate acestea, experţii au găsit suficiente indicii pentru a sugera că artistul a lucrat la ambele tablouri.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • Cele mai scumpe zece tablouri vândute vreodată

    Cea mai valoroasă pictură realizată vreodată este Mona Lisa, estimată de specialişti la aproape 800 de milioane de dolari. Această operă de artă nu a fost însă scoasă la vânzare, aşa că titlul de cel mai scump tablou vândut vreodată (în mod public, cel puţin) revine “Jucătorilor de cărţi” semnat de Paul Cezanne.

    Un aspect interesant este că din cele mai scumpe 50 de tablouri vândute vreodată, doar şapte au fost realizate înainte de anul 1850. Cele mai multe picturi tranzacţionate sunt moderne (realizate după 1920-1930).

    1. Paul Cezanne – Jucătorii de cărţi

    Vândut în 2011 pentru 273 milioane dolari

    2. Jackson Polloc – Nr. 5

    Vândut în 2006 pentru 164 milioane dolari

    3. Willem de Kooning – Femeie III

    Vândut în 2006 pentru 161 milioane dolari

    4. Pablo Picasso – Visul

    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    5. Gustav Klimt – Portretul al Adelei Bloch-Bauer I

    Vândut în 2006 pentru 157 milioane dolari

    6. Vincent Van Gogh – Portret al Dr. Gachet

    Vândut în 1990 pentru 151 milioane dolari

    7. Francis Bacon – Trei studii ale lui Lucian Freud


    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    8. Pierre-Auguste Renoir – Balul morii de la Galette

    Vândut în 1990 pentru 143 milioane dolari

    9. Pablo Picasso – Băiat cu pipă

    Vândut în 2004 pentru 130 milioane dolari

    10. Edvard Munch – Ţipătul

    Vândut în 2012 pentru 123 milioane

  • “Misterul” Giocondei se adânceşte: Un cercetător francez spune că a descoperit un portret ascuns sub chipul Mona Lisei – FOTO

    Pascal Cotte spune că a petrecut mai mult de 10 ani folosind acea tehnologie pentru a analiza celebrul tablou pictat de Leonardo da Vinci. Cercetătorul francez spune că un portret misterios se ascunde sub chipul Giocondei.

    O reconstrucţie a portretului iniţial a permis savantului francez să afirme că acea schiţă reprezintă imaginea unei persoane care priveşte în depărtare, pozând din profil.

    Reprezentanţii Muzeului Luvru din Paris, unde este expusă celebra operă de artă, au refuzat că comenteze aceste declaraţii. 

    În locul privirii directe a femeii din pictura expusă la Luvru, portretul ascuns este o reprezentare a unei persoane care nu arată nicio urmă din acel zâmbet enigmatic al Giocondei, care îi intrigă pe iubitorii artei de peste 500 de ani.

    Afirmaţiile făcute de Pascal Cotte sunt însă controversate şi au stârnit opinii diverse în rândul experţilor în opera maestrului renascentist Leonardo da Vinci.

    Savantul francez, care este cofondator al Lumiere Technology, o companie din Paris specializată în digitalizare multispectrală, a primit din partea Muzeului Luvru permisiunea de a analiza celebrul tablou, în anul 2004.

    El este, de asemenea, inventatorul unei tehnologii – Layer Amplification Method (LAM) -, pe care a utilizat-o pentru a analiza structura pânzei pe care a fost realizat portretul Mona Lisei.

    “Metoda constă în proiectarea unei serii de lumini intense asupra picturii”, a explicat Pascal Cotte. Apoi, o cameră video măsoară cantitatea de lumină reflectată şi, pe baza acelor măsurători, savantul francez afirmă că poate să vizualizeze şi să reconstituie ceea ce se află între straturile de vopsea ale tabloului.

    Mona Lisa a fost subiectul mai multor examinări ştiinţifice realizate în ultima jumătate de secol. Printre tehnicile moderne folosite recent în acest sens s-au aflat analizele în infraroşu şi scanările multispectrale.

    Pascal Cotte spune, însă, că tehnica pe care a inventat-o este capabilă să penetreze şi mai mult în straturile de vopsea ale picturii.

    “Acum, putem să analizăm cu exactitate ceea ce se află în interiorul straturilor de vopsea şi putem să exfoliem, ca pe o ceapă, toate straturile picturii. Putem astfel să reconstruim toată cronologia procesului de realizare a tabloului”, a explicat savantul francez.

    Se crede că Leonardo da Vinci a lucrat la acest tablou între anii 1503 şi 1517, în timp ce se afla în Florenţa şi, ulterior, în Franţa.

    Au existat numeroase dezbateri în comunitatea experţilor în artă în legătură cu identitatea Mona Lisei. Timp de multe secole, s-a crezut că femeia din tablou este Lisa Gherardini, soţia unui negustor de mătase din Florenţa.

    Însă Pascal Cotte spune că descoperirile sale pun sub semnul întrebării această teorie. Cercetătorul francez crede că imaginea pe care a descoperit-o sub suprafaţa tabloului reprezintă portretul original al unei femei, pictat de Leonardo da Vinci, şi că portretul denumit Mona Lisa timp de mai bine de 500 de ani ar reprezenta, de fapt, o femeie diferită.

    “Rezultatele zguduie multe mituri şi schimbă pentru totdeauna viziunea pe care o avem despre capodopera lui Leonardo. Atunci când am terminat reconstituirea chipului Lisei Gherardini, mă aflam în faţa unui portret complet, iar acesta este total diferit de Mona Lisa din zilele noastre. Nu este aceeaşi femeie”, a adăugat Pascal Cotte.

    Cercetătorul francez afirmă că a descoperit alte două imagini inedite sub suprafaţa vizibilă a celebrului tablou – schiţa întunecată a unui portret cu un cap şi nas mai mari, cu mâini mai mari, dar cu buze mai subţiri, şi o altă imagine a unei Madonne ce avea pe cap o coroniţă din perle.

    Însă Martin Kemp, profesor emerit de Istoria Artei la Universitatea Oxford, nu este convins de validitatea acestor concluzii.

    “Imaginile lui Cotte sunt ingenioase prin faptul că ne arată lucrurile la care se gândea Leonardo. Însă ideea că un alt tablou se ascunde sub suprafaţa celui original nu este sustenabilă. Nu cred că acestea sunt stadii discrete care reprezintă portrete diferite. Eu îl consider mai degrabă un proces continuu de evoluţie. Sunt absolut convins că Mona Lisa este într-adevăr Lisa (Lisa Gherardini, n.r.)”, a spus profesorul britanic.

    Istoricul de artă Andrew Graham-Dixon a realizat un documentar pentru BBC, intitulat “The Secrets of the Mona Lisa”, ce prezintă şi analizează diverse documente istorice asociate cu acest tablou celebru şi care include descoperirile făcute de Pascal Cotte.

    “Nu am niciun dubiu că aceasta este una dintre descoperirile secolului. Va exista probabil o anumită împotrivire din partea conducerii Muzeului Luvru în ceea ce priveşte schimbarea numelui picturii, deoarece despre asta este vorba – la revedere Mona Lisa, ea este altcineva!”, a spus istoricul britanic.

    Documentarul “The Secrets of the Mona Lisa” va fi difuzat pe postul de televiziune BBC Two, miercuri, de la ora 21.00 GMT.

  • STUDIU: Misterul zâmbetului Mona Lisei, descifrat de cercetătorii britanici – FOTO

    Expresia misterioasă a Mona Lisei captivează de câteva secole lumea întreagă, însă ea nu reprezintă singurul zâmbet enigmatic pe care l-a creat Leonardo da Vinci, se afirmă într-un articol publicat în dailymail.co.uk.

    Cercetătorii britanici de la Universitatea Sheffield Hallam şi de la Universitatea Sanderland au examinat o pictură mai veche a maestrului italian şi afirmă că au descoperit secretul acestuia pentru a realiza pe pânză “un zâmbet ce nu poate fi descifrat”.

    Studiul lor a dezvăluit felul în care “La Bella Principessa”, pictată de Leonardo da Vinci înainte ca maestrul italian să finalizeze Mona Lisa la sfârşitul secolului al XV-lea, foloseşte un truc inteligent pentru a înşela atenţia privitorului.

    Savanţii britanici au descoperit că, printr-o modalitate specifică de combinare a culorilor, realizată pentru a înşela vederea periferică, forma gurii femeii din tablou pare să se modifice în funcţie de unghiul din care este privită.

    Atunci când este privită direct, linia gurii femeii din pictură este orientată în jos. Dar, întrucât ochii privitorului se îndreaptă apoi imediat în alte direcţii, pentru a examina şi alte trăsături ale portretului, colţurile gurii acesteia par că urmează o linie ascendentă, creând astfel un zâmbet ce poate fi observat doar indirect, din lateral, la fel ca în cazul Mona Lisei.

    Tehnica se numeşte “sfumato” şi poate fi observată atât în portretul “Mona Lisa”, cât şi în “La Bella Principessa”.

    Deşi tehnica a fost utilizată şi de alţi artişti renascentişti, niciunul nu a atins nivelul de măiestrie al lui Leonardo da Vinci, afirmă autorii studiului, publicat în revista Vision Research.

    Specialiştii în artă renascentistă sunt de părere că “La Bella Principessa” o reprezintă pe Bianca Sforza, fiica lui Ludovico Sforza, ducele Milanului, pictată la vârstă de 13 ani şi care urma să se căsătorească cu comandantul armatei ducale. Bianca Sforza a murit însă la doar câteva luni după căsătorie, probabil din cauza unei sarcini ectopice.

     

  • Versiunea timpurie a “Mona Lisei”, descoperită în 1911, a aparţinut unui nobil englez

    Informaţiile au fost făcute publice în contextul în care lucrarea a fost expusă pentru prima dată în cadrul unei expoziţii din Singapore dedicată lucrării şi autorului său, Leonardo da Vinci. Expoziţia este organizată de o fundaţie elveţiană care susţine că “Mona Lisa timpurie” a fost pictată înainte de versiunea celebră a acestui portret feminin, care se află la muzeul Luvru din Paris, scrie Mediafax.

    “Credem că aceste noi descoperiri şi noile analize ştiinţifice care tocmai au fost efectuate lasă spaţiu pentru foarte puţină îndoială asupra faptului că tabloul este opera lui Leonardo”, a declarat David Feldman, vicepreşedinte al Mona Lisa Foundation din Zurich.

    “Vasta majoritate a experţilor fie sunt de acord cu noi, fie acceptă că teoria noastră are şanse foarte mari să fie adevărată”, a spus Feldman.

    Pictura prezintă o Lisa del Giacondo mai tânără, soţia unui negustor din Florenţa care este subiectul capodoperei expuse la Luvru şi care a ajuns în colecţia de artă a familie regale franceze în 1519, când Leonardo da Vinci a murit, în Franţa, conform Mediafax.

    Versiunea “timpurie” a picturii, despre a cărei existenţă apar menţiuni în mai multe relatări din secolul al XVI-lea, a ieşit la lumină la începutul secolului al XX-lea, când negustorul şi colecţionarul de artă britanic Hugh Blaker a descoperit-o în 1911 într-o casă din regiunea rurală a Angliei de sud-vest.

    Blaker, care a deţinut tabloul pentru mai mulţi ani şi a efectuat mai multe încercări nereuşite de a-l autentifica, nu a identificat niciodată casa sau proprietarii din 1911 ai operei.

    Într-un comunicat remis Reuters, o echipă de cercetători spune că au dat de urma unei lucrări intitulate “La Joconde”, împrumutată unei expoziţii de artă din oraşul Yeovil, din Anglia, în 1856, şi vândute unui negustor de argint doi ani mai târziu.

    Mergând înapoi în timp, cercetătorii spun că au găsit un document potrivit căruia un tânăr nobil din Somerset, James Marwood, a fost proprietarul unui tablou realizat de Leonardo intitulat “La Joconde” care a fost cumpărat probabil în timpul unei călătorii în Italia în jurul anilor 1780.

    Echipa a stabilit şi existenţa unei legături implicite cu o altă familie nobilă din Somerset care avea un interes profund în ce priveşte arta renascentistă şi care a locuit în casa Montacute, clădire care în prezent este o atracţie turistică majoră.

  • Cele mai scumpe zece tablouri vândute vreodată

    Cea mai valoroasă pictură realizată vreodată este Mona Lisa, estimată de specialişti la aproape 800 de milioane de dolari. Această operă de artă nu a fost însă scoasă la vânzare, aşa că titlul de cel mai scump tablou vândut vreodată (în mod public, cel puţin) revine “Jucătorilor de cărţi” semnat de Paul Cezanne.

    Un aspect interesant este că din cele mai scumpe 50 de tablouri vândute vreodată, doar şapte au fost realizate înainte de anul 1850. Cele mai multe picturi tranzacţionate sunt moderne (realizate după 1920-1930).

    1. Paul Cezanne – Jucătorii de cărţi

    Vândut în 2011 pentru 273 milioane dolari

    2. Jackson Polloc – Nr. 5

    Vândut în 2006 pentru 164 milioane dolari

    3. Willem de Kooning – Femeie III

    Vândut în 2006 pentru 161 milioane dolari

    4. Pablo Picasso – Visul

    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    5. Gustav Klimt – Portretul al Adelei Bloch-Bauer I

    Vândut în 2006 pentru 157 milioane dolari

    6. Vincent Van Gogh – Portret al Dr. Gachet

    Vândut în 1990 pentru 151 milioane dolari

    7. Francis Bacon – Trei studii ale lui Lucian Freud


    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    8. Pierre-Auguste Renoir – Balul morii de la Galette

    Vândut în 1990 pentru 143 milioane dolari

    9. Pablo Picasso – Băiat cu pipă

    Vândut în 2004 pentru 130 milioane dolari

    10. Edvard Munch – Ţipătul

    Vândut în 2012 pentru 123 milioane

  • Arheologii o caută pe Mona Lisa la Florenţa – VIDEO

    Acesta ar putea fi un pas important în dezlegarea misterului femeii îndeobşte cunoscută ca având cel mai enigmatic zâmbet. Identitatea acestei femei a dat naştere unei uriaşe controverse. Lisa Gherardini era soţia unui comerciant de mătase florentin iar scheletul dezgropat acum într-un loc în care înainte era o mănăstire este al treilea dintr-o serie de trei.

    Istoricul de artă Silvano Vincenti a declarat: “Am ajuns în cel mai important moment al acestei căutări”. Scheletul urmează să fie suspus unor analize, cum ar fi datarea cu carbon. Dacă scheletul se dovedeşte că ar fi rămăşiţele Lisei Gherardini, oamenii de ştiinţă intenţionează să recompună imaginea feţei bazându-se pe osatura capului.