“Doamna Mariana” sau Coca, cum ii spun cei mai multi dintre
turistii care i-au trecut pragul de mai multe ori, se ocupa
impreuna cu sotul, fratele si cumnata sa de o pensiune cu zece
camere pe care au ridicat-o, cu fonduri Phare, intr-un varf de
deal, la cativa km de “vadul” din Moeciu. Si-au primit primii
oaspeti in urma cu mai putin de doi ani si sunt deja atat de
cunoscuti, incat sejururile pentru Craciun si Revelion, la un pret
de 350 de euro pe persoana, sunt complet antamate de la inceputul
lunii septembrie. Cea mai mare parte a incasarilor se datoreaza
sfarsiturilor de saptamana, cand cabana se umple ochi de turisti
care cauta linistea, peisajul rupt din rai si zambetul prietenos al
gazdelor.
Turismul de week-end este, de fapt, principala sursa de venit a
celor care lucreaza in bransa, iar felia adjudecata de sejururile
scurte a crescut pe parcursul ultimului an. Sfarsitul de saptamana
petrecut la mare, la munte sau intr-un oras european a inlocuit,
pentru multi romani, clasica vacanta. “Timpul liber si vacantele,
nevoi elevate in piramida lui Maslow, se gasesc pe lista
cheltuielilor fara prioritate in acest an”, declara Manuela Danila,
senior research executive al companiei de cercetare de piata
360insights.
Ca urmare, 42% dintre romanii din mediul urban spun ca nu au
mers si nici nu vor merge in acest an in concediu, arata un studiu
360insight, realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban,
de 800 de persoane cu varste cuprinse intre 16 si 64 ani. Spre
comparatie, anul trecut, doar un sfert dintre potentialii turisti
isi refuzasera o vacanta. “Romanii sunt acum si mai restrictivi in
distribuirea venitului intre nevoi, acordand intaietate bunurilor
de baza si lasand in plan secund concediul de relaxare”, spune
Danila.
Dupa o perioada de explozie a consumului si ani in sir cand oamenii
ajungeau si sa se imprumute la banci pentru a-si petrece concediile
visate, experienta din ultimii doi ani, cand veniturile au scazut,
a avut efectul unui dus rece. Consumatorii se vad nevoiti sa fie
din ce in ce mai chibzuiti si atenti la cheltuieli, reducerile
vizand mai cu seama bunurile si serviciile mai putin necesare sau
care se innoiesc indeobste mai rar (electronice, electrocasnice,
mobilier sau imbracaminte). Danila spune ca pe lista de cheltuieli
la care se pot face economii ajung insa si cele de baza, ca
alimentele sau utilitatile lunare ale gospodariei.