BusinessMagazin

Tag: mobile

  • Băncile şi clienţii lor trec în mediul digital la conferinţa “Mediafax Talks about Mobile Banking”

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, urmând să participe reprezentanţi ai autorităţilor, băncilor, furnizorilor de servicii de telecomunicaţii, producători de telefoane inteligente, dar şi furnizori de soluţii de efectuare a plăţilor.

    La conferinţă vor participa ca lectori: Radu PUCHIU – Secretar de Stat, Cancelaria Primului-Ministru; Bogdan SPUZA – Executive Director of Marketing and Product Management, BRD Group Societe Generale; Cătălin CREŢU – Director General, Visa Romania; Doina COSTACHE – Mobile Lead, Google Romania; Titus GRECESCU – Reprezentant Pay&Co.

    Întrucât consumatorii utilizează din ce în ce mai mult mediul digital, optimizarea canalelor de interacţiune, folosirea canalelor de distribuţie alternative, dar şi analizarea rolului agenţiilor bancare au devenit o prioritate pentru bănci. Clienţii îşi doresc o experienţă bancară personalizată, iar băncile trebuie să fie pregătite pentru trecerea la mediul digital şi să îşi alinieze strategia de business astfel încît să poată satisface pe deplin nevoile acestora.

    Reţelele mobile acoperă deja 90% din populaţia lumii. Din ce în ce mai multe bănci oferă servicii de mobile banking, acesta devenind un canal digital esenţial în uşurarea vieţii cotidiene, prin scutirea timpului pierdut la ghişee şi evitarea procedurilor anevoioase. Conform studiilor recente, mobile banking-ul va deveni mult mai important ca utilizare de către clienţi decât internetul, call center-urile, agenţiile sau bancomatele.

    Din aceste motive, Mediafax şi-a propus ca alături de autorităţile competente, reprezentanţi ai băncilor, reprezentanţi ai furnizorilor de telecomunicatii, ai producătorilor de telefoane inteligente, dar şi furnizori de soluţii de efectuare a plăţilor să supună discuţiilor aspectele legate de trecerea la mediul digital, să dezbată problemele care apar în acest proces şi să asculte propuneri de soluţii implementate cu succes de instituţii similare.

    Modele de business, parteneriate strategice, securitatea şi designul aplicaţiilor astfel încât sa fie uşor de folosit pentru toţi utilizatorii, mărirea portofoliului de clienţi, dar şi perspectivele bancherilor privind acest proces de schimbare al canalelor de comunicare sunt doar câteva dintre temele ce vor fi discutate la conferinţa “Mediafax Talks about Mobile Banking”.

    Conferinţa va fi moderată de Lucian Mîndruţă – Creative Marketing Manager, Mediafax Group. Parteneri ai conferinţei sunt Orange şi BRD. Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Mobile Banking” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/mobile-banking-2013

  • Noile tehnologii aplicate în sistemul bancar, la conferinţa “Mediafax Talks about Mobile Banking”

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, urmând să participe reprezentanţi ai autorităţilor, băncilor, furnizorilor de servicii de telecomunicaţii, producători de telefoane inteligente, dar şi furnizori de soluţii de efectuare a plăţilor.

    Întrucât consumatorii utilizează din ce în ce mai mult mediul digital, optimizarea canalelor de interacţiune, folosirea canalelor de distribuţie alternative, dar şi analizarea rolului agenţiilor bancare au devenit o prioritate pentru bănci. Clienţii îşi doresc o experienţă bancară personalizată, iar băncile trebuie să fie pregătite pentru trecerea la mediul digital şi să îşi alinieze strategia de business astfel încît să poată satisface pe deplin nevoile acestora.

    Reţelele mobile acoperă deja 90% din populaţia lumii. Din ce în ce mai multe bănci oferă servicii de mobile banking, acesta devenind un canal digital esenţial în uşurarea vieţii cotidiene, prin scutirea timpului pierdut la ghişee şi evitarea procedurilor anevoioase. Conform studiilor recente, mobile banking-ul va deveni mult mai important ca utilizare de către clienţi decât internetul, call center-urile, agenţiile sau bancomatele.

    Din aceste motive, Mediafax şi-a propus ca alături de autorităţile competente, precum Ministerul Comunicaţiilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, reprezentanţi ai băncilor, reprezentanţi ai furnizorilor de telecomunicatii, ai producătorilor de telefoane inteligente, dar şi furnizori de soluţii de efectuare a plăţilor să supună discuţiilor aspectele legate de trecerea la mediul digital, să dezbată problemele care apar în acest proces şi să asculte propuneri de soluţii implementate cu succes de instituţii similare.

    Modele de business, parteneriate strategice, securitatea şi designul aplicaţiilor astfel încât sa fie uşor de folosit pentru toţi utilizatorii, mărirea portofoliului de clienţi, dar şi perspectivele bancherilor privind acest proces de schimbare al canalelor de comunicare sunt doar câteva dintre temele ce vor fi discutate la conferinţa “Mediafax Talks about Mobile Banking”.

    Conferinţa va fi moderată de Lucian Mîndruţă – Creative Marketing Manager, Mediafax Group. Parteneri ai conferinţei sunt Orange şi BRD. Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Mobile Banking” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/mobile-banking-2013

  • Entersoft aşteaptă venituri cu 70% în creştere anul acesta

    “Vom depăşi în acest an pragul de 600.000 de euro al afacerilor. Anul trecut l-am încheiat cu o dublare a veniturilor, iar perspectivele pe 2013 sunt de foarte bun augur. Mizăm pe noi implementări ale platformei noastre vedetă Entersoft Business Suite, dar şi pe numărul tot mai mare de clienţi care solicită Entersoft Mobile, suita de aplicaţii de business ce oferă posibilitatea managementului dar şi echipelor de vânzări să sporească productivitatea prin accesarea oricând şi de oriunde a informaţiilor companiei”, explică Cristi Cozic, country manager Entersoft România.

    Compania a atras în 2012 clienţi precum JTI Romania, Grupul Editorial Litera, APT Resources & Services, Heveco, Mondo Holding Concept. Tot în 2012 au fost derulate proiecte de extindere a soluţiilor de business la clienţi existenţi printre care Calivita, Universal Online Promotion (Elefant.ro).

    “Pentru acest an avem în vedere extinderea reţelei de parteneri în Bucureşti şi mai ales în oraşele mari din ţară, dezvoltarea echipei interne atât ca număr cât şi prin obţinerea de certificări noi”, adaugă directorul companiei. De la începutul acestui an, compania şi-a mărit echipa cu 4 consultanţi de business, urmând ca în perioada următoare să fie deschise încă 5 posturi de consultanţi.

  • Angajaţii ANT nu mai pot folosi mobilele; abonamentele au fost suspendate în urmă cu două săptămâni

    Angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), coordonată de ministrul delegat pentru IMM şi turism Maria Grapini, nu mai pot folosi telefoanele mobile din data de 12 martie, pentru că abonamentele le-au fost suspendate deoarece nu există un contract între ANT şi operatorul de telefonie. Astfel, salariaţii ANT, care se ocupă printre altele de promovarea României în afara ţării, nu mai pot utiliza telefoanele mobile de serviciu. Ei nu mai pot nici suna şi nici primi apeluri. De pe telefoanele fixe din instituţie nu mai pot fi apelate numere de telefon internaţionale. Totodată, de pe telefoanele fixe din ANT nu mai pot fi apelate nici numere de telefon mobil din ţară. Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), înfiinţată printr-o hotărâre de guvern intrată în vigoare în ianuarie 2013, are în jur de 150 de angajaţi. ANT este în subordinea Ministerului Economiei şi este coordonată de Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM, turism şi mediul de afaceri. Până la înfiinţarea ANT abonamentele de telefonie mobilă erau plătite de Ministerul Economiei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Apple a devenit, în premieră, lider pe piaţa telefoanelor mobile din SUA

    În trimestrul patru Apple a vândut 17,7 milioane de telefoane mobile pe piaţa americană, în creştere cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, potrivit datelor Strategy Analytics, transmite Bloomberg.

    Nivelul vânzărilor conferă Apple o cotă de 34% pe piaţa americană în ultimele trei luni ale anului trecut, înaintea Samsung, care a comercializat 16,8 milioane de telefoane, nivel echivalent cu o cotă de 32%.

    Livrările totale de telefoane pe piaţa americană au crescut cu 4% în ultimele trei luni ale anului trecut, la 52 milioane de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telefoane mobile de top – sezonul toamnă-iarnă 2012

    Apple iPhone 5
    Blamat de mulţi, iPhone 5 se bucură de o imensă popularitate pe piaţa internaţională, dar şi în România, unde cu greu poate fi găsit în stocurile magazinelor, în ciuda faptului că este cel mai scump dintre dispozitivele prezente în această listă.
    iPhone 5 este un terminal foarte uşor, subţire şi comod de utilizat. În plus, estetic este probabil unul dintre cele mai arătoase jucării mobile create vreodată. Ecranul de doar 4 inchi, ceva mai alungit decât cel întâlnit pe generaţiile anterioare de telefoane Apple, îl face confortabil de ţinut în mână şi utilizat, iar performanţele sale nu sunt cu nimic mai prejos decât cele oferite de competitori, chiar dacă pe hârtie, iPhone-ul pare inferior.
    Desigur, există unele neajunsuri remarcate de utilizatori, precum extrem de controversata aplicaţie Apple Maps sau carcasa ce se zgârie uşor, însă atunci când vine vorba de aplicaţii de calitate şi uşurinţa în utilizare, ecosistemul iOS este încă pentru mulţi dintre noi referinţa în domeniu.

    Samsung Galaxy S3
    Cel mai popular telefon de top ce rulează Android, Galaxy S3 este la rândul său un terminal cu preţ destul de piperat, însă unul bine primit în România.
    Spre deosebire de iPhone, este mai mare şi mai greu, în primul rând datorită ecranului de 4,8 inchi pe care îl oferă, ecran ce se va dovedi util atât în utilizarea de zi cu zi, dar mai ales atunci când veţi folosi SGS 3-ul ca dispozitiv multimedia pentru filme şi jocuri.
    Pe de altă parte, datorită dimensiunilor sale, SGS 3-ul este destul de dificil de utilizat cu o singură mână şi nu va încăpea în orice buzunar, neajunsuri pe care unii dintre voi le vor accepta destul de greu. Însă, cu excepţia iPhone, toate smartphone-urile de top ale momentului sunt voluminoase, oferind ecrane de mari dimensiuni.
    Desigur, ar mai putea fi multe de zis despre Samsung-ul Galaxy S3. Este puternic, rulează fluent Android-ul şi aplicaţiile uzuale, oferă o cameră foto de calitate şi o autonomie peste media clasei, iar acestea sunt doar câteva dintre calităţile acestui dispozitiv.

    Samsung Galaxy Note 2
    Când vine vorba însă despre performanţe, durată de viaţă a bateriei sau ecran de mari dimensiuni, Galaxy Note-ul 2 al celor de la Samsung este telefonul ce ar trebui să vă apară în faţa ochilor.
    Cu un ecran de 5,5 inchi, Note-ul 2 este un monstru, fiind semnificativ mai mare decât orice alt telefon menţionat în această listă. Este şi destul de greu, cântărind aproximativ 180 de grame.
    Astfel, Note-ul 2 nu este un terminal pentru oricine, însă cei ce se pot obişnui cu dimensiunile sale vor avea un telefon excelent, unul foarte rapid, ce rulează Android 4.1 JellyBean, dotat cu o cameră foto performantă şi o baterie de mari dimensiuni, ce permite chiar şi două zile de utilizare intensă a dispozitivului. În plus, Samsung echipează Note-ul cu un stylus ce vă va permite să luaţi notiţe sau să desenaţi direct pe ecranul telefonului.
    În ceea ce priveşte preţul Note-ului 2, acesta se situează între cel al iPhone-ului 5 şi cel al Samsung-ului GS 3.

    HTC One X plus
    Vârful de gamă al celor de la HTC îşi va face apariţia în scurtă vreme în magazine şi promite să fie unul dintre cele mai rapide telefoane cu Android ale momentului. Va rula Android 4.1, va oferi o cameră de 8 MPx şi va avea un ecran de 4,7 inchi ce doreşte să trimită la colţ ecranele competitorilor.
    Rămâne de văzut dacă cei de la HTC vor reuşi să facă faţă promisiunilor. Cert este că un update al modelului One X lansat în primăvara lui 2012 era de aşteptat, iar versiunea One Xplus, nefiind o schimbare radicală, îmbunătăţeşte câteva dintre detaliile pe care utilizatorii le-au reproşat primului model, precum bateria prea mică, de exemplu, păstrând elementele apreciate, precum sistemul de sunet BeatsAudio sau carcasa din policarbonat.
    În plus, cei de la HTC ne pregătesc şi alte terminale de top, precum mult aşteptatul HTC Deluxe, un model dotat cu ecran Full HD, ce se găseşte deja pe piaţa americană sub denumirea HTC DROID DNA.

    Sony Xperia T
    Xperia T este terminalul de top al celor de la Sony în acest moment, un dispozitiv puternic, axat pe design, fără a face însă rabat în privinţa celorlalte aspecte importante pentru un terminal modern.
    Xperia T vine echipat cu un ecran de 4,55 inchi, o cameră foto de 13 MPx şi hardware performant. Autonomia sa lasă însă de dorit, dar pe de altă parte, modelul celor de la Sony are şi un preţ competitiv, sub cel al concurenţilor direcţi.
    Cert este că Xperia T este telefonul lui James Bond în ultimul film din celebra serie, însă atunci când este comparat cu modelele de top ale concurenţilor, există câteva aspecte unde Sony mai are de progresat. Cei de la Sony promit însă să ne impresioneze la începutul lui 2013, când vor lansa probabil un succesor al Xperia T.

    Nokia Lumia 920
    Lumia 920 este port-stindardul ecosistemului Windows Phone 8, dezvoltat de către Microsoft.
    Pe scurt, el înglobează tot ce au mai bun cele două companii în materie de tehnologie mobilă.
    Lumia 920 este un terminal masiv ce va atârna destul de greu în buzunar, însă unul ce lasă impresia de robusteţe. Este echipat cu hardware de top, un ecran ClearBlack de 4,5 inchi şi promite autonomie peste media clasei. Însă atuurile din mâneca sa sunt camera foto/video PureView cu stabilizare optică şi performanţe excelente în lumină scăzută, precum şi aplicaţiile dezvoltate de Nokia, printre care Maps sau Drive. OS-ul Windows Phone 8 şi mai ales ecosistemul din jurul său mai au însă mult de recuperat în faţa iOS sau Android.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Evoluţia platformelor mobile

    Mi-am permis în mai multe rânduri să contest (sau chiar mai rău) predicţiile prestigioasei companii IDC, specializate pe studiul pieţei în domeniul noilor tehnologii. Ambiţia IDC de a încerca să prevadă cotele de piaţă pe un interval de cinci ani într-o zonă atât de dinamică precum cea a platformelor mobile smartphone îmi pare din start lipsită de sorţi de izbândă. Mai cu seamă atunci când justificările oferite îmi par oarecum “mecaniciste”, prea puţin ponderate de aspecte mai subtile privind obiceiurile cumpărătorilor. De exemplu, ataşamentul faţă de branduri, imaginea publică a companiilor sau “efectul de turmă”.

    În 2010, analiza IDC prevedea pentru Android o cotă de doar 25% în 2014, în vreme ce pentru Symbian se prevedea un glorios 32,9%. Cu un an mai târziu, previziunile pentru 2015 vedeau Symbian în pragul extincţiei, Windows Phone la 21%, iar Android la 45%. Desigur că a intervenit înţelegerea dintre Nokia şi Microsoft, dar presupunerea că toate procentele Symbian vor trece automat la Windows Phone, iar cota de piaţă deţinută de Nokia se va menţine constantă un întreg cincinal mi s-a părut cel puţin hazardată. Dar chiar şi pe termen scurt previziunile au fost contrazise de realitate: pentru a calcula baza de plecare spre 2015 se foloseau previziunile la jumătatea anului pentru 2011, iar Windows Phone pleca de la 5,5%, Android de la puţin sub 40% (adică se prevedea o aplatizare) şi Symbian de la 21%. Nimic nu s-a adeverit.

    Zilele trecute IDC a venit cu nişte statistici mai cuminţi, care se limitează să măsoare şi nu se lansează în pronosticuri. În calcul au fost luaţi anii 2011 şi 2012, aşa că putem să contemplăm acurateţea previziunilor pe doar şase luni. Datele finale pentru 2011 spun că Android n-a terminat anul cu cele 39,5 de procente anticipate, ci cu 57,5% (adică mult mai mult decât se estima pentru 2015), în vreme ce din cele 5,5 procente pentru Windows nu s-a adeverit decât 1,2%. Însă cu adevărat spectaculoase sunt datele preliminare pentru 2012, care pun în evidenţă o cotă de piaţă de nu mai puţin de 75% pentru Android. Creşterea de doar un procent (la 14,9%) pentru iPhone nu este interesantă, cum nu este nici creşterea de 0,8% pentru Windows Phone, însă este interesantă evoluţia sistemului Symbian, care în 2011 a scăzut mult mai vertiginos decât estima IDC, dar chiar şi în aceste condiţii rămâne peste Windows în 2012.

    Au fost prea multe procente până aici, aşa că în absenţa unor grafice n-are rost să insist. Ideea este că 3 din 4 telefoane vândute anul acesta au fost Android şi, dacă punem la socoteală numărul celor aflate în funcţiune din anii trecuţi, putem trage concluzia prudentă că peste 80% din telefoanele inteligente de pe planetă rulează Android. Si, cu toate acestea, cea mai mare parte a presei pare să ignore acest fapt, continuă să rezerve prima pagină pentru vedeta iPhone şi să trateze Android ca un “underdog”. Această asimetrie nu se mai justifică nici măcar din perspectivă tehnică, pentru că ultimele versiuni Android sunt considerate în multe aspecte superioare unui iOS care pare că nu mai ţine ritmul. Chiar dacă iPhone 5 este un pas înainte (deşi gafa cu noile hărţi atârnă greu) şi va face vânzări frumoase de Sărbători, concurenţa Android va veni cu zeci (dacă nu sute) de modele pentru toate gusturile şi toate buzunarele.

    De fapt, Apple nu mai este liderul, ci urmăritorul. Iar asta se vede şi mai clar pe piaţa tabletelor, unde iPad mini pleacă explicit din această poziţie. Statisticile de la Pew Research Center sunt elocvente: în 2011 iPad deţinea 81% din piaţă, în vreme ce la jumătatea lui 2012 cota s-a redus la 52%, iar tabletele Android sunt la 48% (Kindle Fire singur ia 21% din piaţă). Dar asta era înainte de Google Nexus 7 (şi apoi 10) sau de noile aparate HD de la Amazon şi Nook.

    Istoria se repetă. Android va deveni în zona mobilă ceea ce a fost (şi încă este) Windows în zona PC-urilor. De la un nivel în sus, tehnologia dominantă devine implicită în ochii publicului şi toate alternativele se refugiază în zone de nişă, din care e greu de ieşit. Chiar şi pentru Apple.

  • Cine ar da 42.000 de euro pe un telefon din aur?

    Telefonul creat de producatorul danez Æsir este facut din aur de
    18 carate si costa 42.000 de euro. Insa nu planuiti sa va aruncati
    iPhone-ul doar pentru atat. Terminalul creat de designerul Yves
    Behar nu este un smartphone, prin urmare nu poate fi conectat la
    internet.

    “Ne aflam intr-o era in care cei din industrie au ajuns sa
    creada ca telefoanele nu mai sunt pentru a vorbi, ci au alte
    intrebuintari. Eu am vrut sa ma focusez pe ideea de voce, claritate
    si simplitate”, a declarat creatorul telefonului.

    Pentru cei care nu isi permit sa arunce cu 42.000 de euro pentru
    telefonul de aur, exista si o varianta mai ieftina, ddin metal care
    costa 7.250 de euro. Te;lefonul va fi lansat in Europa in aceasta
    vara, urmand sa apara si pe pietele din Statele Unite si China in
    toamna, scrie dailymail.co.uk.


  • iQuest asteapta un milion de euro din aplicatii mobile in 2011

    “Vanzarile generate de aplicatiile pentru mobile vor reprezenta
    in 2011 aproximativ 10% din businessul iQuest, in crestere
    semnificativa fata de anul trecut”, a declarat Cornelius Brody,
    directorul executiv al iQuest. Compania numara 330 de angajati in
    centrele de dezvoltare software de la Cluj si Brasov su are o
    divizie dedicata dezvoltarii de aplicatii mobile.

    In ansamblu, iQuest estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri
    de 13 milioane de euro, in crestere cu 20% fata de nivelul de 11
    milioane de euro inregistrat in 2010.

    Compania a lansat recent aplicatii iPhone, iPad si Android
    pentru companii precum Banca Transilvania sau Jaguar, cu ocazia
    aniversarii a 75 de ani de existenta a marcii britanice de
    autoturisme. Aplicaţia bancara, spre exemplu, permite vizualizarea
    de informatii cu privire la localizarea celei mai apropiate
    unitati, cursul valutar sau cele mai noi stiri despre banca si
    ofera posibilitatea de a folosi diverse instrumente, precum
    simulatorul de depozite sau de credite BT ori convertorul
    valutar.
    “Clientii nottri sunt in principal companii deschise noilor
    tendinte de comunicare si în prezent suntem implicati in proiecte
    pentru companii din domeniul auto, media sau retail”, a adăugat
    Brody.

    Costul pentru dezvoltarea unei aplicatii mobile variaza de la
    cateva mii de euro, pana la zeci de mii, in functie de
    complexitatea acesteia, iar dezvoltarea unui proiect complex poate
    dura chiar si cateva luni. In plus fata de costurile initiale
    pentru dezvoltarea unei aplicatii pentru platforme mobile, apar
    costuri ulterioare, care presupun mentenata, precum si dezvoltarea
    de versiuni imbunatatite.

    Cea mai cunoscuta aplicatie realizată de iQuest, Trip Journal,
    este folosită in prezent de aproape 300.000 de utilizatori din
    intreaga lume.

  • Gradini inchise

    Una dintre stirile cele mai prezente in media zilele trecute se
    refera la Apple, care a lansat o retea de socializare ce se va numi
    Ping si va avea o orientare exclusiv muzicala. Avand in vedere ca
    Apple este de departe cel mai mare distribuitor de muzica din
    internet, miscarea are sens si parerea mea este ca Ping va fi inca
    un element din “ecosistemul” creat de Jobs pornind de la iPod si
    iTunes, la care s-au adaugat apoi iPhone si iPad, precum si alte
    ingrediente care, la un loc, au ajutat Apple sa vanda de-a lungul
    timpului peste 12 miliarde de piese muzicale.

    Se fac speculatii despre faptul ca Ping va eroda popularitatea
    MySpace, care desi a pierdut clar competitia cu Facebook, a ramas
    preferata de amatorii de muzica si de muzicieni. Se mai estimeaza
    ca vor fi afectate si servicii precum Last.fm si Spotify, care si
    ele au introdus elemente de social networking, precum partajarea
    playlist-urilor.

    Insa mi-a atras atentia un amanunt interesant. Jobs spune ca 160
    de milioane de utilizatori pot deja sa vireze spre Ping. De unde
    vine aceasta cifra? De la numarul clientilor activi care cumpara
    muzica de la iTunes Store si care au, desigur, instalate programe
    iTunes, pe Mac-uri, PC-uri si dispozitivele mobile precum iPod
    Touch sau iPhone. Chiar daca este posibil (dar improbabil) ca Ping
    sa aiba si un suport web, poarta de acces principala spre retea nu
    va fi browserul, ci o aplicatie: iTunes.

    In aceeasi prezentare sustinuta la San Francisco, Steve Jobs a
    mai anuntat si o noua versiune de Apple TV, care va putea fi
    conectat la televizorul din living si la priza de retea si va aduce
    in regim de streaming filme si programe TV, totul in HD. Pretul de
    100 de dolari si tariful de un dolar per program par cat se poate
    de atractive pentru cei care dispun de o conexiune buna la
    internet.

    Nu sunt greu de observat doua aspecte: pe de-o parte se creeaza
    un soi de “insula” Apple ce graviteaza in jurul magazinului iTunes,
    iar pe de alta parte web-ul cam dispare din ecuatie.

    Dar putem merge mai departe pe aceasta linie, cu exemplul
    Amazon, care in zona Kindle procedeaza cam la fel: un aparat pentru
    vizualizare propriu in jurul unui magazin propriu, adica o alta
    insula si din nou ocolirea web-ului. Facebook este tot o insula, de
    data aceasta in web. Insa din ce in ce mai mult Facebook tinde sa
    fie accesat de pe dispozitive mobile, prin aplicatii specializate.
    In plus, invazia telefoanelor inteligente si a tabletelor pune un
    accent tot mai mare pe aplicatii care folosesc internetul, dar tot
    mai putin web-ul.

    Desi pentru multa lume internetul este web, se cuvine facuta o
    precizare: internetul este un suport de comunicatii (bazat pe un
    set de protocoale numit TCP/IP) utilizat de nenumarate aplicatii,
    printre care si web-ul, dar si posta electronica, servicii
    telefonice de genul Skype, retele peer-to-peer, mesageria
    instantanee, transferul de fisiere (FTP), retele virtuale private
    (VPN) si multe altele. De fapt, traficul prin protocolul HTTP
    (adica web-ul) reprezinta mai putin de un sfert din traficul total
    al internetului.

    Daca – asa cum prevede Morgan Stanley – peste cativa ani,
    numarul celor care vor accesa internetul de pe dispozitive mobile
    va fi mai mare decat al celor care-l acceseaza de pe PC-uri, avem
    oare motive sa luam in calcul un declin al web-ului si, odata cu
    acesta, al deschiderii aproape totale pe care ne-a adus-o? Ultimul
    articol de fond al revistei Wired se cheama “Web-ul a murit.
    Traiasca internetul”. Dincolo de titlul bombastic – specificul
    casei – trebuie remarcat ca articolul este scris de doua nume
    grele: Chris Anderson, redactorul-sef al revistei si autorul unor
    carti importante, printre care “The Long Tail”, si Michael Wolff,
    un cunoscut jurnalist si autor, fondator al agregatorului de stiri
    Newser.

    Anderson crede ca aceasta evolutie este inevitabila, deoarece
    este in spiritul capitalismului. Intotdeauna o tehnologie noua
    creeaza deschidere si oportunitati pentru multi, dar pe masura ce
    tehnologia se maturizeaza, raman tot mai putini in joc, asa cum s-a
    intamplat cu caile ferate, cu telefonia sau cu electricitatea. Mai
    e vorba si de natura umana, iar Anderson o spune franc: “Oricat am
    aprecia din perspectiva intelectuala deschiderea, pana la urma
    preferam calea cea mai comoda”. Din acest motiv, Apple vinde piese
    muzicale cu 99 de centi, cand acestea pot fi obtinute pe gratis
    intr-un fel sau altul. Si va vinde si mai multe cand utilizatorii
    din Ping vor schimba playlist-uri si vor fi la un clic distanta de
    iTunes Store. Chiar daca vor fi intr-o gradina inchisa.