BusinessMagazin

Tag: MNAR

  • MNAR, primul muzeu din Capitală care se redeschide, anunţă regulile după care va funcţiona

    Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) şi Muzeul Colecţiilor de Artă se pregătesc pentru reluarea activităţii, care va avea loc miercuri, motiv pentru care au fost luate mai multe măsuri pentru evitarea răspândirii infecţiilor cu COVID-19, se arată într-un comunicat de presă.

    Conform sursei citate, Ministerul Culturii a emis un ordin de ministru în care sunt specificate măsurile ce trebuie luate de către muzee pentru protecţia vizitatorilor şi a angajaţilor, aplicate de MNAR astfel:

    – La sediul central accesul în galeriile permanente se va face prin cele două porţi principale (A1 si A4), folosind fluxuri separate pe sensul de intrare şi ieşire;
    – La Muzeul Colecţiilor de Artă accesul se face prin corpul B, iar ieşirea prin corpul A;
    – La intrarea în muzeu va exista o zonă de dezinfectare pentru vizitatori;
    – Vizitatorii nu pot forma grupuri mai mari de 3 persoane, cu excepţia familiilor care au doi sau mai mulţi copii;
    – Purtarea măştii care se acopere nasul şi gura este obligatorie atât pentru vizitatori, cât şi pentru personalul muzeului. Un reprezentant al muzeului va verifica temperatura vizitatorilor. Persoanelor care refuză aceste măsuri nu le poate fi permis accesul în muzeu;
    – Pentru respectarea fluxurilor de intrare/ ieşire din muzeu, traseele vor fi semnalizate cu săgeţi directoare. De asemenea, personalul muzeului va ajuta vizitatorii pentru a-i îndruma în muzeu;
    – În cazul în care numărul de persoane din muzeu depăşeşte 50% din capacitatea sa, curtea de onoare a muzeului va servi drept spaţiu de aşteptare pentru vizitatori;
    – Pe perioada pandemiei nu se vor organiza vernisaje, tururi ghidate şi programe educative;
    – Programul temporar de funcţionare al instituţiei va fi de miercuri până duminică între orele 11:00-17:00.

    „MNAR este primul muzeu din Capitală care îşi reia activitatea, într-o zi cu semnificaţie istorică pentru instituţie: în urmă cu 70 de ani, pe 20 mai 1950, Muzeul Naţional de Artă al României era inaugurat prin deschiderea Galeriei Naţionale. Muzeele satelit Theodor Pallady şi K.H. Zambaccian rămân momentan închise pentru public”, anunţă MNAR.

  • Muzeul Naţional de Artă al României a primit certificatul de excelenţă TripAdvisor pe 2015

    Premiul TripAdvisor se acordă în urma analizei calitative a opiniei celor care au vizitat Muzeul Naţional de Artă al României şi reflectă imaginea pozitivă a instituţiei. În anul 2014, numărul total de vizitatori a fost de 88.150, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    TripAdvisor.com este un cunoscut site de promovare turistică, al cărui scop este să ofere informaţii punctuale şi de actualitate despre diverse obiective turistice, pe baza experienţei vizitatorilor. De asemenea, include un forum interactiv dedicat călătoriilor.

    Muzeul Naţional de Artă al României este deţinătorul celui mai bogat patrimoniu de artă românească şi universală din ţară, se arată în comunicatul citat. Înfiinţat în anul 1948, el funcţionează în fostul Palat Regal.

    MNAR desfăşoară o bogată activitate expoziţională şi acordă o importanţă crescândă diversificării activităţilor pentru public. Astfel, în 2014 au fost organizate la sediul muzeului 210 programe pentru şcoli, pentru familii şi pentru adolescenţi şi 107 programe pentru adulţi, la care au participat în total 16.182 de persoane.

    Demersul de accesibilizare a instituţiei pentru toate categoriile de public a inclus şi lansarea tururilor virtuale, accesibile în mod gratuit pe site-ul muzeului. Realizate în colaborare cu Imago Factory, tururile cuprind, alături de galeriile permanente ale MNAR (Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă şi Galeria de Artă Europeană), muzeele-satelit – Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul “K.H. Zambaccian” şi Muzeul “Theodor Pallady”.

    De asemenea, MNAR a lansat în 2014 un tur multisenzorial al Galeriei de Artă Europeană, care cuprinde trei aplicaţii multimedia şi de realitate augmentată, replici tactile, mostre textile, o “bibliotecă de sunete” şi “o bibliotecă olfactivă”, realizate în cadrul proiectului ARTtouch dedicat persoanelor cu dizabilităţi de vedere şi auz, finanţat de Fundaţia Orange România.

  • Cele 125 de tablouri din dosarul Vâlcov, în custodia MNAR. Operele, evaluate de un expert independent

    “În conformitate cu prevederile legale şi având în vedere dispoziţia Parchetului, Muzeul Naţional de Artă al României a preluat în custodie de la Direcţia Naţională Anticorupţie un număr de 125 de obiecte de artă care au fost sechestrate de Parchet în dosarul domnului Darius Vâlcov”, informează instituţia muzeală.

    Toate obiectele au fost sigilate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi vor fi ţinute la dispoziţia acesteia pe tot parcursul cercetărilor, bunurile urmând a fi expertizate şi evaluate de un expert independent, care va fi desemnat de unitatea de parchet, a precizat MNAR.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost adus luni din Arestul Poliţiei Capitalei la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Darius Vâlcov a fost audiat şi în 2 aprilie la DNA, unde a mers după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, o nouă cerere a procurorilor de arestare a acestuia.

    Procurorii au cerut noul aviz de la Senat pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov după ce au extins acuzaţiile aduse acestuia, iniţial fiind începută urmărirea penală pe numele fostului ministru pentru trafic de influenţă. Astfel, Darius Vâlcov este acuzat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 opere de artă, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă opere de artă ridicate deja de anchetatori.

    Potrivit surselor citate, Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

  • Muzeul Naţional de Artă al României a primit certificatul de excelenţă TripAdvisor pe 2014

    Premiul TripAdvisor se acordă în urma analizei calitative a opiniei celor care au vizitat Muzeul Naţional de Artă al României şi reflectă imaginea pozitivă a instituţiei. În anul 2013 numărul total de vizitatori a fost de 90.700.

    TripAdvisor.com este un website de promovare turistică, al cărui scop este să ofere informaţii punctuale şi de actualitate despre diverse locuri turistice, pe baza experienţei vizitatorilor. De asemenea, include şi un forum interactiv dedicat călătoriilor.

    Muzeul Naţional de Artă al României este deţinătorul celui mai bogat patrimoniu de artă românească şi universală din ţară, se arată în comunicatul citat. Înfiinţat în 1948, acesta funcţionează în fostul Palat Regal, ocupând un loc important în ierarhia instituţiilor culturale din Bucureşti.

    Muzeul desfăşoară o bogată activitate expoziţională şi acordă o importanţă crescândă diversificării activităţilor pentru public. Astfel, în 2013 au fost organizate la sediul muzeului 174 de programe pentru şcoli, pentru familii şi pentru adolescenţi şi 153 de programe pentru adulţi, la care au participat în total 13.400 de persoane, reprezentând aproximativ 15% din numărul total de vizitatori.

    Demersul de accesibilizare a instituţiei pentru toate categoriile de public a continuat şi în anul 2014 prin lansarea tururilor virtuale, accesibile în mod gratuit pe website-ul muzeului. Realizate în colaborare cu Imago Factory, tururile cuprind, alături de galeriile permanente ale MNAR (Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă şi Galeria de Artă Europeană), şi muzeele-satelit: Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady.