BusinessMagazin

Tag: Mitrea

  • Condamnarea definitivă a lui Mitrea, după doi ani de procese şi două anchete ale procurorilor

    Luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, mită dată de Irina Jianu pentru a fi menţinută în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, este motivul pentru care Miron Mitrea îşi va petrece următorii doi ani în spatele gratiilor.

    Problemele lui Miron Mitrea cu legea au început în septembrie 2007, atunci când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au cerut preşedintelui României să încuviinţeze urmărirea penală faţă de fostul ministru, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

    În ianuarie 2008, preşedintele Traian Băsescu a dat aviz pozitiv pentru începerea urmăririi penale a lui Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada decembrie 2000 – iunie 2003, respectiv al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în perioada iunie 2003 – decembrie 2004.

    Ulterior, în aprilie 2008, procurorii anticorupţie au cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea urmăririi penale faţă de Miron Mitrea. Răspunsul colegilor parlamentari a venit în august 2008, atunci când deputaţii au respins solicitarea DNA. Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au putut să îl trimită în judecată pe Miron Mitrea, chiar dacă ulterior acesta a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

    În martie 2009, pe masa judecătorilor de la instanţa supremă ajungea dosarul fostului ministru, acuzaţiile fiind acelea de luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Alături de Miron Mitrea erau trimişi în judecată şi fostul inspector-şef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Irina Paula Jianu, precum şi fostul arhitect şef în cadrul Primăriei Voluntari, Nicolae Popescu.

    Dosarul nu a fost însă soluţionat prea curând, întrucât la sfârşitul lunii ianuarie 2011 un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea cazului la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciind că sunt animite vicii de procedură, precum lipsa avizului Senatului de punere sub acuzare a politicianului.

    După mai bine de un an de la restituirea dosarului la parchet, în aprilie 2012, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl anunţau pe deputatul PSD că încep din nou urmărirea penală împotriva lui.

    După încă un an şi jumătate, în octombrie 2013, procurorii anticorupţie îl trimit din nou în judecată pe fostul ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două infracţiuni în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită.

    La finalul a 25 de termene de judecată, derulate între 15 noiembrie 2013 şi 15 octombrie 2015, un complet format din judecătorii Corina Jîjîie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog au decis, în primă instanţă, condamnarea fostului parlamentar la doi ani de închisoare cu executare.

    Fostul ministru, dar şi procurorii anticorupţie au contestat sentinţa.

    Magistraţii completului de cinci judecători de la instanţa supremă la care a ajuns dosarul în faza de apel au avut nevoie de doar o lună şi trei termene pentru a stabili sentinţa definitivă în cazul lui Miron Mitrea. Astfel, completul condus de Ionuţ Matei şi format din judecătorii Rodica Cosma, Mariana Ghena, Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Piscol a decis, vineri, condamnarea la doi ani de închisoare cu executare pentru fostul ministru, fiind găsit vinovat de luare de mită, achitândul pentru instigare la fals. Instanţa a mai dispus încetarea procesului penal împotriva lui Mitrea pentru uz de fals.

    Pe tot parcursul procesului, Miron Mitrea şi-a susţinut nevinovăţia, iar cu puţin timp înainte de soluţionarea definitivă a cazului său, respectiv la începutul lui februarie, a demisionat din Parlament. El a refuzat să declare care sunt motivele retragerii sale din politică, susţinând că nu vrea să facă “spectacol”.

     

  • Miron Mitrea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu executare. Irina Jianu, condamnată la 5 luni de închisoare

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, format din preşedintele Mihai Ionuţ Matei, Rodica Cosma, Mariana Ghena, Anca Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, a decis să confişte de la fostul deputat PSD Miron Mitrea suma de 327.928 de lei.

    Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei din 15 octombrie 2014, dată de un complet de trei judecători de la ICCJ.

    Decizia de vineri a instanţei supreme este definitivă, Miron Mitrea şi Irina Paula Jianu urmând să fie încarceraţi.

    Miron Mitrea le-a spus magistraţilor, la ultimul termen de judecată, că regretă imaginea pe care şi-a făcut-o în faţa procurorilor.

    “Regret că procuratura se referă la comportamentul meu. Am demisionat la momentul respectiv pentru a da posibilitatea începerii urmărării penale în cazul meu, în schimb regret că nu a fost găsit procesul verbal de confruntare în care Sergiu Sechelariu recunoaşte că a primit un miliard de lei vechi de la mine. Nu am făcut nicio faptă penală”, a spus Mitrea, în ultimul cuvânt.

    Irina Paula Jianu le-a spus judecătorilor că nu a primit niciodată bani şi nici nu a fost favorizată de Miron Mitrea.

    Procurorul de şedinţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reiterat acuzaţiile care i se aduc lui Miron Mitrea, a prezentat din nou probele cu care anchetatorii au dovedit aceste fapte şi a arătat că, în raport de acest probatoriu, dar şi de calitatea pe care o avea Mitrea la momentul săvârşirii faptelor, se impune o majorare a pedepsei de doi ani de închisoare cu executare, stabilită de prima instanţă de judecată.

    În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004 şi parlamentar PSD la data trimiterii în judecată, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

  • DNA cere majorarea pedepsei lui Mitrea, în dosarul de corupţie privind renovarea casei mamei sale

    Ultimul termen din dosarul lui Mitrea este judecat vineri de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

    Procurorul de şedinţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reiterat acuzaţiile care i se aduc lui Miron Mitrea, a prezentat din nou probele cu care anchetatorii au dovedit aceste fapte şi a arătat că, în raport de acest probatoriu, dar şi de calitatea pe care o avea Mitrea la momentul săvârşirii faptelor, se impune o majorare a pedepsei de doi ani de închisoare cu executare, stabilită de prima instanţă de judecată.

    Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor lui Miron Mitrea şi ai Irinei Paula Jianu.

    După ce instanţa va încheia discuţiile în dosarul lui Miron Mitrea, urmează să rămână în pronunţare şi să anunţe data la care va da decizia definitivă.

    În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004 şi parlamentar PSD la data trimiterii în judecată, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals. Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

    În 2 februarie 2015, Miron Mitrea a demisionat din Parlament, plenul Camerei Deputaţilor luând act atunci de demisia acestuia.

    Irina Jianu, condamnată la şase ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii” şi la patru ani în cazul “Zambaccian”, plus un spor de nouă luni, a fost eliberată condiţionat în 13 ianuarie, după ce a ispăşit doi ani şi şase luni din pedeapsă. Irina Jianu era încarcerată în Penitenciarul Bacău din iunie 2012.

  • Deputatul PSD Miron Mitrea a demisionat din Parlament

    Preşedintele Camerei Valeriu Zgonea a citit în plen demisia lui Miron Mitrea începând cu data de 2 februarie.

    Miron Mitrea le-a spus, în plen, parlamentarilor, după anunţul demisiei sale din funcţia de deputat, că a fost o onoare pentru el să activeze mai mult de 18 ani în Parlament şi le-a mulţumit pentru colegialitate, urându-le sănătate şi un an bun.

    “A fost pentru mine o onoare ca mai mult de 18 ani să activez în Parlament şi a fost o mare plăcere şi bucurie să lucrez cu dumneavoastră, dar şi cu mulţi alţi colegi care, din păcate, astăzi nu mai sunt cu noi. Vreu să vă mulţumesc pentru colegialitatea pe care mi-aţi arătat-o şi vă urez multă sănătate şi să aveţi un an bun”, a spus Mitrea, care a fost primit cu aplauze.

    Camera urmează să voteze un proiect de hotărâre de vacantare a locului de deputat a lui Miron Mitrea.

    În 14 decembrie Miron Mitrea a confirmat demisia din PSD şi din Parlament, anunţată în şedinţa Comitetului Executiv al PSD, refuzând să menţioneze explicit care sunt motivele gestului său de a se retrage din politică.

    “Intrarea şi ieşirea din politică sunt chestiuni personale. Deci am decis că mă retrag din politică şi sigur, nu pot să rămân în partid sau în Parlament”, a spus atunci Miron Mitrea.

    Mitrea a refuzat să declare care sunt motivele retragerii sale din politică, susţinând că nu vrea să facă “spectacol”.

  • Mitrea a cerut amânarea procesului în este acuzat de corupţie, pentru a-şi angaja un nou avocat

    Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuia să înceapă luni judecarea apelurilor din dosarul în care Miron Mitrea este acuzat de fapte de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale şi în care, în 15 octombrie 2014, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.

    Miron Mitrea le-a cerut magistraţilor că amâne judecarea cauzei, din lipsă de apărare, motivând că a încheiat relaţiile contractuale cu avocatul care l-a reprezentat până acum şi vrea să îşi angajeze un nou avocat.

    Totodată, la primul termen de judecată din apel nu a fost adusă nici Irina Paula Jianu, astfel că instnaţa a stabilit următorul termen pentru 20 ianuarie.

    În 15 octombrie 2014, instanţa supremă l-a condamnat pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals. Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    Decizia a fost contestată, Completul de cinci judecători de la ICCJ urmând să dea o decizie definitivă în acest caz

    Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

  • Miron Mitrea, CONDAMNAT la doi ani de închisoare cu executare

    Judecătorii instanţei supreme au decis să îl condamne pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare pentru luare de mită, la care se adaugă interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei, tot pe o durată de doi ani.

    Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals.

    Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confiscarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

    În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

    Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

    În acest dosar, Miron Mitea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al ISC.

    Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanţa supremă. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

    “Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

    Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

    Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

  • De ce ar putea fi PSD radiat

    Nastase a spus, inaintea Comitetului Executiv National, ca
    propunerea ca alegerile pentru functiile de conducere nationale sa
    aiba loc pe liste are din ce in ce mai putini sustinatori in partid
    . El a adaugat ca, in aceste conditii, exista riscul ca propunerile
    respective sa nu intruneasca votul a doua treimi din delegatii la
    Congresul extraordinar de sambata.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Mitrea: Geoana este cel mai nefericit accident din istoria PSD

    “Mircea Geoana este cel mai nefericit accident din istoria
    PSD-ului . Sub conducerea lui, partidul a pierdut o sansa unica si
    va trebui sa muncim din nou si din greu pentru a ajunge acolo unde
    eram, din cauza faptului ca este incompetent si nu a fost capabil
    sa isi adune in jurul lui o echipa de oameni seriosi si s-a
    inconjurat doar de oameni care si-au urmarit doar propriile
    interese”, a afirmat Miron Mitrea, in fata celor aproximativ 600 de
    delegati care au participat la Conferinta Extraordinara a PSD
    Vrancea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geoana: Nu am propus amanarea alegerilor din partid

    “Am iesit dintr-o sedinta de pregatire a Congresului de sambata
    pentru a infirma zvonurile cu privire la o asa-zisa amanare a
    Congresului nostru . Congresul este maine (sambata – n.r.), va avea
    loc si isi va alege o conducere. Apreciez faptul ca se lucreaza cu
    intoxicare si cu strategii sofisticate de pregatire a Congresului
    de maine”, a spus Geoana.

    “Nici gand. Vreau sa infirm aceste intoxicari care se practica
    de o maniera destul de profesionista. Am facut acest Congres pentru
    a rezolva problemele conducerii partidului si pentru a avea alegeri
    pentru conducerea partidului. Asta vom face maine (sambata – n.r.),
    la Romexpo, la ora 11.00”, a subliniat Geoana.

    Surse care au participat la intalnire au declarat, pentru
    MEDIAFAX, ca Geoana a propus amanarea alegerilor pentru functiile
    de conducere de la nivel national. Argumentele lui Geoana au fost
    legate de disputa creata de propunerea candidaturilor pe liste, el
    motivand sugestia de amanare a alegerilor si prin faptul ca in
    acest fel s-ar mentine unitatea partidului.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: La sefia PSD au fost depuse noua candidaturi

    Cei noua candidati, in ordine alfabetica, sunt: Andrei Alexandru
    (Bucuresti), Dorela Alistar (Bucuresti), Ioan Domonco (Dorohoi),
    Cristian Diaconescu (Bucuresti), Victor Moraru (primarul orasului
    Amara, judetul Ialomita), Mircea Geoana (judetul Dolj), Victor
    Ponta (judetul Gorj), Miron Mitrea (judetul Vrancea) si Radu Mazare
    (Constanta). El a aratat ca este posibil sa se fi depus si
    candidaturi pentru functii care nu sunt prevazute in actualul
    Statut, cum ar fi cea de prim-vicepresedinte.

    Alte stiri pe
    www.mediafax.ro