BusinessMagazin

Tag: mitinguri

  • INCIDENTE violente în Germania: Miting antimusulman la Koln, eclipsat de o contramanifestaţie. Poliţia a recurs la tunuri cu apă – VIDEO

    Aproximativ 1.000 de persoane au participat la mitingul organizat de către gruparea “Huligani împotriva salafiştilor (Hooligans gegen Salafisten, HoGeSa)”, intitulat “Koln 2.0 – paşnic şi fără violenţă împotriva extremismului islamist”.

    Confruntări violente au izbucnit între huligani, dintre care mulţi sunt înregistraţi ca neonazişti, şi contramanifestanţi de stânga, în câteva incidente izolate.

    Poliţia a recurs la tunuri cu apă, pentru a împiedica protestatarii de stânga să înainteze către oponenţii lor politici.

    Peste 3.500 de poliţişti au fost mobilizaţi la mitingul de duminică de la Koln, al patrulea cel mai important oraş din Germania, dar şi un elicopter şi mai multe tunuri cu apă.

    Şapte demonstraţii au fost înregistrate pentru duminică, inclusiv contramanifestaţii, a declarat Michael Temme, şeful forţelor de intervenţie.

    Poliţia a format cordoane pentru a ţine părţile la distanţă, care s-au reunit de o parte şi de alta a Gării Deutz.

    Însă atmosfera din taberele care susţin toleranţa – în care unii agitau bannere pe care se puteau citi mesaje ca “Bun venit refugiaţilor” şi “Nimeni nu este ilegal” – a rămas în mare parte relaxată. Diverse trupe au cântat pe o scenă, în apropiere.

    Poliţia era îngrijorată că evenimentul putea degenera, după ce un marş, organizat de HoGeSa în octombrie 2014, a degenerat în confruntări de stradă violente cu forţele de ordine, în urma cărora au fost răniţi aproximativ 50 de ofiţeri.

    La mitingul de anul trecut poliţia a arestat 17 dintre cei aproximativ 4.000 de manifestanţi, dar nu a putut să-i prindă pe cei care au aruncat cu pietre, sticle şi artificii în poliţişti.

    Şeful poliţiei Wolfgang Albers a avertizat cu privire la eventuale violenţe încă de vineri, când a subliniat că nu vrea o “duminică dificilă” la Koln. “Vă pot înţelege protestul foarte bine, dar trebuie să rămână paşnic”, i-a îndemnat el pe contramanifestanţi.

    Aproximativ patru milioane de musulmani locuiau în Germania în 2008, potrivit ultimelor date oferite de către Conferinţa Islamică Germană, reprezentând 4-5% din populaţia ţării.

  • PROTESTE în Ungaria: Mii de persoane au demonstrat împotriva corupţiei Guvernului Orban

    Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.

    Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind “demontarea Guvernului”. El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.

    Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori – Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea – au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.

    Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că “regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine”. El a denunţat unul dintre “pilonii” regimului, şi anume “reprimarea presei libere”, avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).

    Un student, Marek Bertram, a spus că “guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE”, că Fidesz (centru-dreapta, la putere) “a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi” şi că “Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic”.

    Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.

    Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.

    Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.

    Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă Fidesz.

    Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.

    Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.

    Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.

  • PROTESTE în Ungaria: Mii de persoane au demonstrat împotriva corupţiei Guvernului Orban

    Demonstraţia a început la Palatul Eiffel, lângă Gara Nyugati şi a fost organizată de către organizaţii ale societăţii civile, susţinute de partide de opoziţie.

    Printre cei care au luat cuvântul s-a aflat şi avocatul Tamas Lattmann, iniţiatorul unui proiect de referendum cu 19 întrebări privind “demontarea Guvernului”. El a salutat drept cea mai importantă realizare din ultima lună aprobarea de către Comisia Electorală naţională a organizării unui referendum privind declararea averilor nu doar de către politicieni, ci şi de membrii familiilor acestora, în anumite condiţii. Lattmann a anunţat că s-a adresat Kuriei (Curtea Supremă) cu privire la problemele pe care Comisia le-a respins.

    Steaguri şi însemne ale mai multor partide de opoziţie şi organizatori – Egyutt (Împreună), DK MoMa şi Solidaritatea – au fost purtate de către participanţii la demonstraţie.

    Protestatarii au defilat până la sediul Băncii centrale. Un jurnalist, Marton Kozak, a apreciat, în faţa sediului băncii, că “regimul lui Viktor Orban nu are nevoie să fie expus, odată ce toată lumea îl cunoaşte bine”. El a denunţat unul dintre “pilonii” regimului, şi anume “reprimarea presei libere”, avertizând totodată cu privire la radicalizarea Jobbik (extremă dreapta).

    Un student, Marek Bertram, a spus că “guvernarea Ungariei, astăzi, nu înseamnă nimic altceva decât taparea fondurilor UE”, că Fidesz (centru-dreapta, la putere) “a eşuat să se ridice la nivelul propriilor legi” şi că “Guvernul a eşuat nu doar moral, ci şi politic”.

    Demonstraţii antiguvernamentale au avut loc, de asemenea, în mai multe oraşe din Ungaria, între care Miskolc, Gyor, Pecs, Debrecen, Bekescsaba, Tatabanya, Szekesfehervar, Szekszard, Kecskemet, Nyiregyhaza, Szombathely, Szolnok, Eger, Szeged şi Kaposvar.

    Vicepreşedintele socialist Zoltan Gogos a declarat, la Szolnok (centru), că este necesar ca fiecare persoană publică să fie investigată în legătură cu creşterea averii personale.

    Un purtător de cuvânt al DK, Zsolt Greczy le-a spus protestatarilor, la Miskolc (nord-est), că partidul său cere alegeri anticipate şi va pregăti un program, până în primăvara următoare, care să scoată ţara din situaţia în care se află.

    Liderul Egyutt Viktor Szigetvari a îndemnat, la Gyor (nord-vest), ca până la alegerile din 2018 partidele de opoziţie să formeze o alianţă care să înfrângă Fidesz.

    Un expert în lupta împotriva corupţiei din cadrul LMP, Akos Hadhazy, a spus că fenomenul corupţiei nu poate fi eliminat, dar a subliniat că sunt necesare legi care să-l limiteze.

    Grupul parlamentar al Fidesz a apreciat, citat într-un comunicat, că lupta împotriva corupţiei este necesar să înceapă în cadrul opoziţiei de stânga. Stânga este condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte guverne din toate timpurile, a replicat puterea.

    Protestele de duminică au fost organizate de aceleaşi persoane care s-au acuzat între ele de corupţie, a replicat grupul Fidesz, citându-l pe liderul DK Ferenc Gyurcsany care a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.

  • Flacăra olimpică ajunge astăzi la Soci, pe fondul unor manifestaţii prevăzute în întreaga lume

    Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să-i viziteze pe sportivi în satele olimpice, în contextul în care organizatorii şi-au accelerat activităţile în vederea fnalizării lucrărilor, înaintea ceremoniei de deschidere care va avea loc pe stadionul Fişt, construit la malul Mării Negre.

    Preşedintele Putin a promis că Jocurile Olimpice de iarnă organizate pentru prima oară de Rusia şi al căror cost total este fără precedent (50 de miliarde de dolari) vor fi primitoare pentru toată lumea, în timp ce legea rusă anti-gay intrată în vigoare în iunie anul trecut continuă să provoace dezbateri.

    Astfel, organizaţia internaţională All Out, care apără drepturile minorităţilor sexuale, organizeză manifestaţii în 19 oraşe din întreaga lume, de la New York şi până la Melbourne şi de la Paris şi până la Sankt-Petersburg, în Rusia, dar nu şi la Soci, cerându-le sponsorilor Jocurilor Olimpice “să nu mai păstreze tăcerea în legătură cu legile ruse anti-gay”.

    Sponsorii, îndemnaţi să-şi folosească puterea

    “Este momentul ca sponsorii să-şi folosească puterea economică, pentru a cere anularea acestor legi discriminatorii”, scrie organizaţia pe site-ul său Internet.

    Apelul intervine în condiţiile în care contractele de sponsorizare încheiate între comitetele de organizare a Jocurilor Olimpice şi marile companii, printre care Coca-Cola, McDonald’s şi Samsung se ridică în total la 1,4 miliarde de dolari.

    De altfel, compania americană de telecomunicaţii AT&T a denunţat marţi legea rusă într-o postare pe site-ul internet al firmei. Compania nu se află printre sponsorii Jocurilor Olimpice, însă a susţinut multă vreme Comitetul Olimpic american.

    Manifestaţiile anunţate de organizaţia All Out sunt prevăzute în condiţiile în care flacăra olimpică parcurge ultimele etape din traseul de aproximativ 65.000 de kilometri stabilit în Rusia în vederea deschiderii Jocurilor Olimpice, cel mai lung din istorie, care a inclus Polul Nord, Muntele Elbrus, cel mai înalt munte din Caucaz, apele Lacului Baikal şi chiar o oprire în spaţiu.

    La Soci, flacăra olimpică va fi transportată pe şosea, în tren şi pe mare, iar printre cei care vor purta ştafeta olimpică se află secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, preşedintele Comitetului Olimpic (CIO), Thomas Bach şi atleta rusă Elena Isinbaeva.

    Ultima etapă este prevăzută vineri, odată cu aprinderea torţei olimpice de la stadionul Fişt, unde va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci.

    Securitate, riscuri de atentate

    Preşedintele Vladimir Putin, care a declarat marţi că nu are nicio legătură cu alegerea atletului sau personalităţii care va aprinde flacăra olimpică, a asigurat că oraşul-gazdă pentru Jocurilor Olimpice va fi pimitor pentru toată lumea.

    “Vă asigur că vom face tot posibilul pentru ca Soci să fie un loc primitor pentru toţi participanţii, pentru toţi invitaţii”, a declarat Putin, într-o întâlnire cu membrii Comitetelor Olimpice.

    “Principala sarcină este să facem din Jocurile Olimpice de la Soci o sărbătoare pentru toţi oamenii din lume pasionaţi de sport”, a adăugat Putin.

    De asemenea, el a mulţumit Comitetului olimpic pentru că a permis Rusiei să organizeze aceste Jocuri pentru care au fost necesare lucrări de construcţie importante, în condiţiile în care doar 15% dinj infrastructură era definitivată în 2007, când a fost ales oraşul Soci pentru găzduirea evenimentului.

    Securitatea reprezintă o preocupare majoră pentru aceste Jocuri, care au loc într-o zonă situată la câteva sute de kilometri de instabilele republici din Caucazul de Nord şi în special după atentatele sinucigaşe sângeroase care au avut loc la Volgograd la sfârşitul lunii decembrie şi ameninţările cu atacuri făcute în ianuarie de islamiştii din Caucaz.

    “Cel mai mare pericol este ca eventuale atentate să aibă loc în afara locurilor unde vor avea loc Jocurile, sau în apropiere sau în regiunea Soci”, a afirmat marţi directorul Centrului naţional de luptă împotriva terorismului (NCC), Matthew Olsen.

  • Flacăra olimpică ajunge astăzi la Soci, pe fondul unor manifestaţii prevăzute în întreaga lume

    Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să-i viziteze pe sportivi în satele olimpice, în contextul în care organizatorii şi-au accelerat activităţile în vederea fnalizării lucrărilor, înaintea ceremoniei de deschidere care va avea loc pe stadionul Fişt, construit la malul Mării Negre.

    Preşedintele Putin a promis că Jocurile Olimpice de iarnă organizate pentru prima oară de Rusia şi al căror cost total este fără precedent (50 de miliarde de dolari) vor fi primitoare pentru toată lumea, în timp ce legea rusă anti-gay intrată în vigoare în iunie anul trecut continuă să provoace dezbateri.

    Astfel, organizaţia internaţională All Out, care apără drepturile minorităţilor sexuale, organizeză manifestaţii în 19 oraşe din întreaga lume, de la New York şi până la Melbourne şi de la Paris şi până la Sankt-Petersburg, în Rusia, dar nu şi la Soci, cerându-le sponsorilor Jocurilor Olimpice “să nu mai păstreze tăcerea în legătură cu legile ruse anti-gay”.

    Sponsorii, îndemnaţi să-şi folosească puterea

    “Este momentul ca sponsorii să-şi folosească puterea economică, pentru a cere anularea acestor legi discriminatorii”, scrie organizaţia pe site-ul său Internet.

    Apelul intervine în condiţiile în care contractele de sponsorizare încheiate între comitetele de organizare a Jocurilor Olimpice şi marile companii, printre care Coca-Cola, McDonald’s şi Samsung se ridică în total la 1,4 miliarde de dolari.

    De altfel, compania americană de telecomunicaţii AT&T a denunţat marţi legea rusă într-o postare pe site-ul internet al firmei. Compania nu se află printre sponsorii Jocurilor Olimpice, însă a susţinut multă vreme Comitetul Olimpic american.

    Manifestaţiile anunţate de organizaţia All Out sunt prevăzute în condiţiile în care flacăra olimpică parcurge ultimele etape din traseul de aproximativ 65.000 de kilometri stabilit în Rusia în vederea deschiderii Jocurilor Olimpice, cel mai lung din istorie, care a inclus Polul Nord, Muntele Elbrus, cel mai înalt munte din Caucaz, apele Lacului Baikal şi chiar o oprire în spaţiu.

    La Soci, flacăra olimpică va fi transportată pe şosea, în tren şi pe mare, iar printre cei care vor purta ştafeta olimpică se află secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, preşedintele Comitetului Olimpic (CIO), Thomas Bach şi atleta rusă Elena Isinbaeva.

    Ultima etapă este prevăzută vineri, odată cu aprinderea torţei olimpice de la stadionul Fişt, unde va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci.

    Securitate, riscuri de atentate

    Preşedintele Vladimir Putin, care a declarat marţi că nu are nicio legătură cu alegerea atletului sau personalităţii care va aprinde flacăra olimpică, a asigurat că oraşul-gazdă pentru Jocurilor Olimpice va fi pimitor pentru toată lumea.

    “Vă asigur că vom face tot posibilul pentru ca Soci să fie un loc primitor pentru toţi participanţii, pentru toţi invitaţii”, a declarat Putin, într-o întâlnire cu membrii Comitetelor Olimpice.

    “Principala sarcină este să facem din Jocurile Olimpice de la Soci o sărbătoare pentru toţi oamenii din lume pasionaţi de sport”, a adăugat Putin.

    De asemenea, el a mulţumit Comitetului olimpic pentru că a permis Rusiei să organizeze aceste Jocuri pentru care au fost necesare lucrări de construcţie importante, în condiţiile în care doar 15% dinj infrastructură era definitivată în 2007, când a fost ales oraşul Soci pentru găzduirea evenimentului.

    Securitatea reprezintă o preocupare majoră pentru aceste Jocuri, care au loc într-o zonă situată la câteva sute de kilometri de instabilele republici din Caucazul de Nord şi în special după atentatele sinucigaşe sângeroase care au avut loc la Volgograd la sfârşitul lunii decembrie şi ameninţările cu atacuri făcute în ianuarie de islamiştii din Caucaz.

    “Cel mai mare pericol este ca eventuale atentate să aibă loc în afara locurilor unde vor avea loc Jocurile, sau în apropiere sau în regiunea Soci”, a afirmat marţi directorul Centrului naţional de luptă împotriva terorismului (NCC), Matthew Olsen.

  • Protestele antiprezidenţiale continuă. Sute de oameni au ieşit în stradă (VIDEO)

    În ultimele trei zile, în ţară au fost mai multe proteste iniţiate ca acţiuni de solidaritate faţă de doctorul Raed Arafat. Sâmbătă, proteste sunt în derulare în mai multe oraşe, respectiv Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Iaşi şi Craiova.

    La Cluj, protestatarii au cerut alegeri anticipate, au strigat “Demisia”, “Trădătorul!” şi l-au huiduit pe preşedintele Băsescu.

    Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri că va cere premierului să retragă proiectul legii sănătăţii dacă nimeni nu îl vrea, iar ministrul Sănătăţii a retras imediat actul, totuşi oamenii nu au încetat protestele. Nici apelul lui Raed Arafat prin care cerea oamenilor să nu iasă în stradă nu a avut succes.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.