BusinessMagazin

Tag: MIT

  • Locurile de muncă de care trebuie să te fereşti. Mii de oameni s-au îmbolnăvit, au intrat în depresie şi, în cele mai extreme situaţii, şi-au pierdut viaţa

    Ştim cu toţii că locurile de muncă toxice pot să ne afecteze sănătatea fizică şi mentală – în cea mai toxică formă a acestora, pot să ne ucidă, la propriu. Chiar dacă mediile de muncă au devenit, dacă ne referim la spaţiile propriu-zise, mai sigure de-a lungul anilor din perspectiva accidentelor, experţii în domeniu spun că impactul asupra sănătăţii când vine vorba despre condiţiile sociale de muncă a rămas neschimbat.
    Dintr-un articol publicat de Inc.com reiese faptul că un mediu de muncă ce se dovedeşte a fi toxic nu apare întâmplător. Potrivit articolului, unul dintre motivele principale care transformă un loc de muncă într-unul toxic sunt liderii nepotriviţi.

    Potrivit lui Deborah Ancona, profesor de leadership la MIT Sloan şi fondator al MIT Leadership Center, liderii toxici, în pofida influenţei lor negative, pot să nu fie detectaţi din cauza faptului că sunt atât de buni la a-şi construi largi reţele de contacte pentru a se proteja.
    „Se vorbeşte deseori despre liderii toxici şi despre lucrurile grozave pe care ei le pot face. Oamenii sunt atraşi de asta şi văd în asta genul de lider pe care îl doresc. Mai târziu însă, prin interacţiunea cu el îşi dau seama de lucruri pe care nu le-au identificat la o primă privire”, a spus Ancona.

    Iată câteva dintre semnele la care ar trebuit să fie atenţi angajaţii sau şefii departamentelor de HR pentru a identifica liderii toxici:

    1. Narcisismul: narcisiştii dau dovadă, de multe ori, de lipsă de empatie, îşi doresc să încalce regulile, sunt predispuşi la manipulare pentru a se promova în defavoarea celorlalţi.
    2. Machiavelismul: Filosofoul italian Niccolo Machiavelii a scris în „Prinţul” despre un personaj care a inspirat termenul machiavelic: acesta descrie un personaj perfid, care nu are un cod moral. Este o persoană care îşi doreşte să domine, să deţină puterea.
    3. Psihopatia: chiar dacă termenul poate să vă trimită cu gândul la ucigaşi în serie, realitatea este că aceştia de fapt s-ar putea plimba prin biroul vostru deghizaţi în pielea unor oameni încrezători, puternici şi de succes.
    „Te va alege, te va dezarma cu ale lui cuvinte şi te va controla cu prezenţa lui. Te va încânta cu înţelepciunea şi cu planurile sale” a spus Dr. Robert Hare, un psiholog criminalist care a studiat sute de profiluri de criminali de-a lungul carierei.

    Ce faci odată ce ai identificat aceste caracteristici la liderul tău? „Dacă nu ai multă putere, nu are sens să porneşti un război împotriva unui lider toxic fiindcă probabil vei pierde”, spune Ancona. Atitudinea corectă este, mai degrabă, să te ascunzi şi să păstrezi distanţa. Dacă îţi poţi exercita totuşi influenţa, Ancona oferă două variante de abordare a problemei: indirect şi direct. Gestionarea problemei în mod indirect înseamnă să îţi anunţi oamenii de HR în legătura cu problema respectivă, să formezi alianţe pentru a-ţi alerta liderii seniori sau „să lucrezi în scopul unei evaluări de leadership şi unui program de dezvoltare în organizaţie”. Abordarea directă pentru gestionarea problemei, deşi este păstrată ca o ultimă măsură, este mai strategică şi mai puternică: renunţarea la oamenii toxici din organizaţie şi mutarea lor în alte departamente sau pe alte proiecte.


    „Nu vorbim neapărat de o concediere în masă – ci parte a unei conversaţii care spune – este acest job potrivit pentru tine?”

     

  • Ce cred cu adevărat şefii despre tine dacă trimiţi e-mailuri în weekend

    „E-mailurile trimise în afara programului, seara sau în weekend, dau bine în ochii şefului” – este unul dintre exemplele de mituri corporatise analizate de specialistul în resurse umane Sorin Faur într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN. „Este adevărat, până la urmă între doi angajaţi care au aceleaşi atribuţii, cel care îşi răpeşte din timpul personal pentru a răspunde unui mail pare mai implicat. Nu trebuie să fim genii pentru a realiza că în spate poate fi doar jocul unui angajat interesat să facă o impresie bună, dar dacă mailul acela rezolvă o problemă reală, valoarea este acolo”, observă Sorin Faur.

    Aceste comportamente nu trebuie încurajate, consideră specialistul. „Există o raţiune pentru care ziua de lucru are o durată limitată (să nu uităm că ziua de muncă de opt ore şi weekendurile libere sunt un drept câştigat, nu a fost mereu aşa): este vorba despre productivitate, life balance şi creativitate.” Pe de altă parte, observă el, în ziua de astăzi însă, graniţa dintre viaţa privată şi muncă este destul de difuză: „Putem răspunde la un e-mail al unui client din tramvai în drum spre casă şi asta înseamnă muncă, la fel cum în timpul serviciului putem sta pe net.”
    Sorin Faur spune că un astfel de mit apare şi se perpetuează când un comportament iniţial întâmplător generează o reacţie pozitivă. Astfel, miturile pot avea un rol important pentru companii pentru că reprezintă, de fapt, modul în care sunt perpetuate o serie de comportamente încurajate sau apreciate la un moment dat în organizaţie. „În măsura în care acele comportamente chiar sunt pozitive şi produc valoare, mitul nu face decât să perpetueze ceea ce este bine. Pe de altă parte, aspectele negative apar atunci când comportamentul iniţial care a generat mitul este golit de conţinut şi răstălmăcit astfel încât ajunge să perpetueze forma, nu fondul şi, prin urmare, să facă rău.”

  • Fuga americanilor de chinezi prinde avânt: Celebra universitate MIT a rupt legăturile cu companiile de tehnologie Huawei şi ZTE

    Universitatea americană Massachusetts Institute of Technology (MIT) a rupt legăturile cu companiile Huawei Technologies şi ZTE Corp în contextul în care autorităţile americane investighează companiile chineze cu privire la încălcarea unor sancţiuni, potrivit Reuters.

    MIT este cel mai recent nume din mediul academic american care renunţă la echipementele telecom produse de Huawei şi alte companii din China pentru a evita pierderea finanţărilor federale.

    „MIT nu acceptă noi angajamente şi nici nu le va continua pe cele existente cu Huawei şi ZTE şi subsidiarele lor din cauza unor investigaţii federale cu privire la potenţiala încălcare a restricţiilor aduse de sancţiuni”, a transmis Maria Zuber, vicepreşdinte al departamentului de cercetare, în cadrul unei scrisori publicate pe site-ul instituţiei.

    Colaborările cu China, Rusia şi Arabia Saudită vor trece prin proceduri administrative de reverificare, adaugă Zuber.

    „Institutul va revizui politica de colaborare cu aceste entităţi pe măsură ce circumstanţele evoluează”; spune ea.

    MIT nu este prima instituţie de o asemenea mărime care ia această măsură. Şi Universitatea Oxford din Marea Britanie s-a oprit anul acesta din a accepta finanţări din partea Huawei.

    Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei şi fiica fondatorului companiei, Ren Zhengfei, a fost arestată în Canada în luna decembrie la cererea Statelor Unite pe fondul unor acuzaţii de fraudă şi pentru că ar fi încălcat sancţiunile impuse de americani Iranului.

     

  • Mitul fericirii nordicilor, spulberat. “Epidemia” care decimează ţările scandinave, în ciuda bogăţiei

    Un raport realizat de Institutul pentru Cercetarea Fericirii din Copenhaga îşi propune să nuanţeze portretul idilic al ţărilor nordice, sugerând că fericirea universală este o utopie şi că o mare parte a populaţiei, mai ales tinerii, se confruntă cu probleme majore.
    Cercetătorii care au realizat studiul “În umbra fericirii” au colectat date pe parcursul a cinci ani, pentru a o construi o imagine mai apropiată de realitate a aşa-numitelor “superputeri ale fericirii”.
     
    Participanţii la cercetare au fost rugaţi să cuantifice, cu calificative de la 1 la 10, nivelul de satisfacţie a vieţii lor. Cei care au indicat calificative peste 7 au fost catalogaţi drept satisfăcuţi, cei cu calificative de 5 şi 6 au fost introduşi în categoia celor care fac eforturi în viaţă, iar cei sub 5 au fost consideraţi foarte nesatisfăcuţi de viaţa pe care o au.
     
    Cercetarea a scos la iveală faptul că peste 12% dintre locuitorii ţărilor nordice sunt nesatisăcuţi de viaţa lor şi suferă, din această categori făcând parte şi foarte mulţi tineri. Situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult când vine vorba despre persoane peste 80 de ani, un grup afectat în general de problemele de sănătate.
     
    Studiul mai arată că gradul de fericire este strâns legat de problemele de sănătate, dar şi de şomaj, nivelul veniturilor şi gradul de socializare, scrie incont.ro
     
     

  • Ea este noul Einstein. Sabrina, fata care la 14 ani a construit un avion

    La vârsta de 23 de ani, Sabrina a reuşit să facă ceea ce mulţi dintre noi nu reuşim să facem într-o viaţă, potrivit Indy100.

    Când avea doar 14 ani, fata, originară din Chicaco, a construit primul ei avion cu motor. A făcut totul de una singură. Dacă acest lucru nu este suficient de impresionant, aflaţi că ea a şi zburat la bordul acestuia peste Lacul Michigan, devenind cea mai tânără persoană din lume care a zburat vreodată într-un avion contruit chiar de ea.

    I-a luat doi ani să creeze aeronava şi a prezentat întreaga ei experienţă pe YouTube.

    În 2010 a absolvit Academia de Ştiinţă şi Matematică din Illinois şi s-a alăturat prestigiosului Institut de Tehnologie din Massachusetts (MIT).

    Iniţial, ea a fost pusă pe o listă de aşteptare pentru MIT, însă atunci când profesorii Allen Haggerty şi Earll Murman au întâlnit-o, nu a mai existat niciun dubiu că locul ei este acolo.

    După doar trei ani petrecuţi la Institut, ea a acumulat deja cel mai mare punctaj posibil, 5.0.

    În prezent, lucrează la doctoratul ei, la prestigioasa universitate Harvard, având libertate academică absolută şi nefiind sprijinită de niciun membru al staffului profesoral. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Opinie: Cele mai răspândite 7 mituri despre blockchain

    Prof. Alfred Taudes este director academic al Institutului de Cercetare în Criptoeconomie, WU Vienna University of Economic şi profesor al WU Executive Academy

    Un blockchain este o bază de date descentralizată pentru stocarea criptată a tranzacţiilor, astfel încât acestea să nu poată fi falsificate. La prima vedere, l-am putea compara cu un registru în care este consemnată fiecare nouă tranzacţie. Ceea ce îl face special este că, deşi există câte o copie în computerul fiecăruia dintre utilizatori, consistenţa intrărilor este garantată.

    Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este criptomoneda bitcoin, un sistem monetar descentralizat care a suscitat un considerabil interes, mai ales datorită creşterii cotaţiilor pentru această monedă. În momentul actual sunt vehiculate mai multe „mituri” despre blockchain şi bitcoin menite să stârnească nedumerire în rândul opiniei publice, aşa cum se întâmplă de fiecare dată când apare o nouă tehnologie.

    Internetul secolului XXI

    Această situaţie este similară începuturilor internetului, în anii 1990. E-mailul a fost prima aplicaţie a internetului şi nimeni nu ar fi putut spune atunci ce avea să urmeze. Se spunea că e-commerce-ul nu avea să meargă niciodată, din cauza dorinţei clienţilor de a avea experienţa fizică a produselor pe care le cumpără, pentru că nu ar fi existat metode adecvate de plată şi pentru că livrarea ar fi fost prea costisitoare şi complexă. Oricum ar fi fost, realitatea ne-a arătat că multe dintre tehnologii au depăşit provocările perioadei de început. Recent, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit cel mai bogat om din lume. Şi în cazul tehnologiei blockchain vor fi multe aplicaţii complet noi care vor ajunge să domine toate aspectele de business. Suntem doar în faza de încercări.

    Mitul 1: Blockchain şi bitcoin sunt unul şi acelaşi lucru

    Bitcoinul este doar prima utilizare a tehnologiei blockchain. Primul blockchain a fost dezvoltat cu scopul de a stoca tranzacţiile cu bitcoini. De atunci, au apărut multe variante modificate sau extinse ale conceptului original, fiind folosite drept bază pentru multe alte operaţiuni, mergând de la reorganizarea operaţiunilor de supply chain până la servicii de new banking sau de prelucrare a datelor personale. În momentul actual, cea mai mare parte a veniturilor generate de platformele media merg către operatorii acestora, în timp ce artiştii pe care ele îi promovează nu primesc mai nimic. Criptomoneda şi blockchain-ul ne-ar permite să cumpărăm direct de la artişti.

    Mitul 2: Tehnologia blockchain nu va reuşi pentru că este prea mare consumatoare de energie

    Aşa zisul mecanism de validare, folosit pentru a verifica validitatea tranzacţiilor din blockchain, este consumator de energie. Rezolvând un puzzle matematic, ceea ce presupune o putere considerabilă de calcul, deci energie, furnizorul puterii de calcul poate adăuga un nou tip de tranzacţie în blockchain, făcând posibilă generarea de bitcoini. În schimbul acestui serviciu, furnizorul încasează o taxă de tranzacţie. Mecanismele de validare (sau de exprimare a consimţământului) mai puţin consumatoare de energie reprezintă un subiect de cercetare în întreaga lume. Mai mult, argumentul consumului mare de energie îşi pierde din forţă dacă privim sistemul ca un întreg şi nu doar tranzacţia în mod individual. De ce nimeni nu vorbeşte despre câtă energie consumă banii de astăzi?

    În contextul folosirii aplicaţiilor blockchain de către grupuri de companii, argumentul consumului de energie devine irelevant pentru că în acest caz particular sunt folosite mecanisme mai puţin elaborate de validare, având în vedere că procesul implică partenerate solide şi familiare.

    Mitul 3: Blockchainul E o toană trecătoare    

    Aplicaţiile bazate pe tehnologia blockchain sunt testate în nenumărate contexte, în lumea întreagă. În domeniul închirierilor de maşini din Germania, de pildă, ea a făcut posibilă simplificarea unor proceduri până atunci foarte complicate, de la alegerea unei maşini până la încheierea unor contracte personalizate de închiriere, într-aşa măsură încât sistemul poate opera fără o infrastructură sau contracte cu furnizorii serviciilor de plăţi. Un proiect descentralizat de reţea din New York, care implică contoare inteligente şi contracte inteligente, a permis caselor care funcţionează cu energie solară să îşi calculeze automat consumul de energie electrică şi să vândă surplusul de energie electrică către cele „convenţionale”. Şi în Austria au început să apară moduri tot mai lăudabile de utilizare, în Viena, de exemplu, în sectorul serviciilor financiare şi al furnizării de energie.

    Nu aş putea spune care va fi preţul bitcoinului de acum în trei ani şi câte alte criptomonede vor mai atunci. Cu toate acestea, sunt convins că tehnologia blockchain se va menţine şi va revoluţiona lumea.

    Mitul 4: BlockchainUL nu E potrivit pentru a fi folosit ca bază a sistemelor de plăţi, având în vedere că numai un număr limitat de tranzacţii pot fi procesate

    Faptul că există un plafon maxim care nu poate fi depăşit este rezultatul mecanismelor de validare discutate când am vorbit despre mitul 2. Sistemele de tip blockchain folosite în cadrul grupurilor de companii menţionat atunci nu sunt afectate de acest aspect, iar în ceea ce priveşte sistemele publice, au început deja să se dezvolte noi tehnologii. Una dintre acestea este Bitcoin Lightning Network, în cadrul căreia un canal de plată este deschis între două „noduri”, permiţând transferul plăţilor fără a fi necesare proceduri complexe de verificare. Verificarea şi validarea sunt solicitate doar la deschiderea şi închiderea canalului.

    Mitul 5: Blockchainul înseamnă sfârşitul protecţiei datelor 

    Intrările în blockchain trebuie să fie lizibile de-a lungul tuturor nodurilor, altfel este imposibilă verificarea descentralizată a tranzacţiilor şi „minarea” de bitcoin. Să nu uităm însă că aceste conturi nu sunt identificate cu ajutorul datelor personale, ci prin pseudoadrese pe care oricine le poate crea folosind aşa-zisul portofel.

    Aşadar, în interiorul acestui blockchain, tranzacţiile unui user sunt private. Cu toate acestea, dacă cineva reuşeşte să asocieze adresa bitcoinului cu proprietarul ei, toate tranzacţiile încheiate anterior de acea persoană pot fi identificate. Există însă alte criptomonede, ca de exemplu Dash, care sunt complet anonime şi care oferă userilor protecţie totală.

    Mitul 6: Tehnologia blockchain are un viitor luminos. Curând, toate aplicaţiile IT se vor baza pe această tehnologie 

    Acest lucru nu este plauzibil. Prin comparaţie cu bazele de date, blockchainul e prea scump şi nu suficient de eficient pentru businessurile tradiţionale precum contabilitatea. În astfel de contexte, tehnologia blockchain nu îşi are rostul; ea ar trebui folosită doar acolo unde schimburile de date sunt, de regulă, nesigure şi ineficiente, de exemplu în cazul tranzacţiilor dintre părţile implicate în lanţurile globale de aprovizionare.

    Mitul 7: Blockchainul nu E sigur. Deseori auzim că banii au fost furaţi ori s-au pierdut

    Odată ce tranzacţiile sunt stocate în blockchain, nimeni nu poate altera, citi, falsifica sau şterge consemnările din baza de date. Prin urmare, plăţile care folosesc acest sistem sunt considerate sigure. Dacă ceva se fură, asta înseamnă că acea cheie privată de acces a unui utilizator a picat în mâini greşite. Este similar cu furtul PIN-ului unui card bancar!    

  • Mitul dispariţiilor din Triunghiul Bermudelor a fost rezolvat

    În cadrul unui articol recent cercetătorul Kalr Kruszelnicki susţine că fenomenele din Triunghiul Bermudelor nu există, notează IFL Science.

    În cadrul unui interviu cercetătorul australian a declarat că ,,numărul de nave şi avioane care dispar în zonă este acelaşi precum în alte zone ale globului”. ,,Zona este localizată într-o regiune bogată a lumii, lângă SUA , aşadar traficul este destul de intens,” aduagă el.

    Conform lui Kruszelnicki, mitul Triunghiului Bermudelor a apărut în perioada dintre Primul şi celui de-Al Doilea Război Mondial. În acea perioadă vremea nefavorabilă şi navele instabile au dus la dispariţia acestora. Unii piloţi care au dispărut realizau greşeli grave, nu reuşeau să menţină direcţia corectă, consumau alcool în cantităţi mari înaintea unui zbor sau decolau fără echipamentul necesar la bord. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Care sunt ţările de unde vin cei mai deştepţi studenţi din lume?

    Cu toate acestea, testele aplicate studenţilor au arătat un set de naţionalităţi cu totul diferite. Astfel, cei mai inteligenţi studenţi sunt (în ordine) cei din Japonia, din Finlanda şi din Olanda. Urmează în top 10 Australia, Norvegia, Belgia, Noua Zeelandă, Anglia, Statele Unite şi Cehia.

    Dintre acestea, doar Marea Britanie şi Statele Unite deţin poziţii dominante şi în clasamentul global al universităţilor. Situaţia este oarecum surprinzătoare şi demonstrează faptul că şi sisteme educaţionale cu costuri mai mici pot fi performante. Olanda, spre exemplu, are taxe de şcolarizare mult reduse dar reuşeşte să depăşească Statele Unite, unde taxele se ridică la zeci de mii de dolari anual.

    Chiar dacă acurateţea raportului este de multe ori pusă la îndoială, el trebuie luat în seamă în condiţiile în care universităţile din lumea întreagă ajung să se lupte pentru elevi, folosind de multe ori tehnici de marketing similare brand-urilor.

    Sursa: BBC

  • Oamenii de ştiinţă răstoarnă un MIT considerat real până acum. Ce procent folosim, de fapt, din capacitatea cerebrală

    Multe persoane cred mitul conform căruia persoanele nu pot să-şi utilizeze decât 10% din capacitatea creierului. Însă nu există niciun studiu care să dovedească faptul că 90% din materia cenuşie este inactivă.

    Deşi ideea utilizării întregii capacităţi cognitive a fost abordată anterior în filme, procesul nu este de domeniul fantasticului, informează The Verge.

    Neurologul cognitiv Sophie Scott şi-a exprimat opinia privind acest mit extrem de răspândit. Aceasta susţine că în cadrul unui curs de prim ajutor i-a fost sugerat de la primul curs că leziunile craniene sunt normale deoarece oamenii utilizează doar 10% din creier. 

    Află pe mai multe pe DESCOPERĂ

     

  • O tănără de 22 de ani este considerată următorul Einstein. La 14 ani şi-a construit propriul avion

    La opt ani după acest eveniment, Sabrina este absolventă a universităţii MIT şi un candidat la postul de doctor în cadrul Universităţii Harvard, notează Nextshark. 
     
    Prima femeie cu origini cubaneze şi americane a primit deja oferte de angajare, inclusiv de la Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com. De asemenea şi NASA este interesată de tânăra fiziciană, studiile realizate de Peterski axându-se pe găurile negre şi timpul în spaţiu. 
     
    Faţă de alţi tineri la vârsta de 22 de ani, Sabrina, nu este interesată de mediile sociale, nu are cont de Faceboo, Twitter sau Instagram.  Prima dată când a aplicat pentru MIT, tânăra a fost pusă pe o listă de aşteptare. După ce profesorii Allen Haggerty şi Earll Murman au vizualizat videoclipul în care tânăra îşi construieşte propriul avion, aceasta a fost admisă.