Tag: MISTRAL

  • Negocieri avansate în vederea vânzării celor două nave Mistral către Egipt

    “Se poartă efectiv negocieri, care sunt relativ avansate, cu privire la revânzarea celor două (nave de tip) Mistral”, a declarat una dintre aceste surse. “Normal, este vorba despre Egipt. Cu ce finanţare? Este clar că o parte a finanţării va proveni din ajutoarele de la ţările de la Golf care-i sunt acordate”, a adăugat sursa citată.

    Această informaţie a fost confirmată de către altă sursă apropiată dosarului.

    Grupul francez DCNS, constructorul navelor de tip Mistral, nu a dorit să comenteze, precizează Reuters. Ministerul Apărării a refuzat să facă orice comentariu.

    Franţa a anunţat la începutul lui august anularea contractului de vânzare către Rusia a celor două bastimente de proiecţie şi comandament (BPC) Mistral, încheiat în 2011 în timpul preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy.

    Nelivrarea celor două nave – cunoscute şi sub numele de “bricege elveţiene” din cauza polivalenţei lor – a fost decisă în octombrie, în contextul degradării situaţiei în estul Ucrainei, unde Rusia este acuzată că înarmează forţele separatiste proruse, ceea ce Moscova dezminte.

    Un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Stéphane Le Foll, a anunţat miercuri că anularea va costa Franţa mai puţin de un miliard de euro.

    Suma corespunde anunţului lui François Hollande, care vorbea de rambursarea unei sume mai mici de 1,2 miliarde de euro – valoarea contractului iniţial.

    În virtutea acordului semnat între Paris şi Moscova, Franţa nu va plăti penalităţi, dar va rambursa sumele avansate de Rusia.

    – Stabilitatea Egiptului

    François Hollande a dat asigurări, la începutul lui august, că Franţa nu va întâmpina nicio dificultate în găsirea unor cumpărători. O sursă apropiată dosarului a evocat faptul că aproximativ zece ţări şi-au manifestat interesul.

    Achiziţionarea BPC-urilor de către Egipt s-ar înscrie într-un context tensionat în domeniul securităţii, alimentat de instabilitatea din Libia şi din Sinaiul egiptean la nivelul regiunii.

    În discursul pe care l-a susţinut marţi la Conferinţa ambasadorilor, François Hollande a insistat asupra importanţei stabilităţii Egiptului în regiune.

    “Franţa a ales să considere Egiptul un actor major în Orientul Mijlociu”, a subliniat şeful statului, prezent la inaugurarea noului Canal Suez, pe 6 august. “Stabilitatea sa este esenţială. Egiptul aşteaptă multe de la Franţa”, a adăugat el, subliniind de asemenea relaţia de “mare încredere” dintre Paris, Arabia Saudită şi statele membre ale Consiliului de Cooperare de la Golf.

    Riadul şi Cairo, care s-au apropiat odată cu venirea la putere a lui Abdel Fattah el-Sisi în 2013, au semnat la sfârşitul lui iulie un acord care prevede consolidarea cooperării lor militare.

    Cele două ţări, membre ale coaliţiei militare din Yemen împotriva miliţiilor şiite huthi, s-au angajat totodată să acţioneze în favoarea creării Forţei arabe comune propuse de către Liga Arabă la sfârşitul lui martie.

    În contextul în care Egiptul încearcă să-şi redreseze economia, Arabia Saudită, Kuwaitul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat, în martie, că-i vor oferi, fiecare în parte, câte patru miliarde de dolari ca ajutoare sau investiţii.

    Cairo a achiziţionat anul trecut patru corvete de tip Gowind, construite de către DCNS, şi ar negocia aciziţionarea altor două, potrivit unei surse apropiate dosarului.

    De asemenea, Egiptul a încheiat cu Franţa, în februarie, contracte în vederea achiziţionării a 24 de avioane de tip Rafale, în valoare totală de 5,2 miliarde de euro, dar şi a unei fregate multirol de tip Fremm, în valoare de un miliard de euro, şi a unor rachete.

     

  • Rusia şi Franţa au ajuns la un acord asupra rambursării unei nave Mistral, anunţă Kremlinul

    Un consilier al preşedintelui Vladimir Putin, Vladimir Kojin, a declarat joi pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti că Parisul şi Moscova şi-au încheiat negocierile asupra sumei pe care Franţa urmează să o plătească pentru că nu a livrat un portelicopter de tip Mistral.

    Kojin nu a spus despre ce sumă este vorba, dar a precizat că aceasta va fi anunţată atunci când va fi anulat contractul.

    Contractul, în valoare totală de 1,2 miliarde euro, ar fi reprezentat cea mai mare vânzare de armament de către un stat membru NATO către Rusia.

    François Hollande declara la începutul acestei săptămâni, luni seara, că urmează să ia “în săptămânile următoare” o decizie cu privire la livrarea către Rusia a navelor de tip Mistral.

    Prima dintre cele două nave de război – “Vladivastok” – urma să fie predată Moscovei la jumătatea lui noiembrie 2014, în timp ce a doua – “Sevastopol” – urmează să fie livrată Rusiei, în mod teoretic, în toamna lui 2015.

    Parisul a anunţat la sfârşitul lui noiembrie amânarea “până la noi ordine” a livrării navei Vladivastok, ţinând cont de rolul Rusiei în conflictul din Ucraina.

    Însă situaţia s-a deteriorat, iar Franţa studiază de-acum diverse opţiuni posibile cu privire la soarta celor două nave militare.

    Potrivit unei publicaţii ruseşti, Franţa ar fi propus Rusiei să rezilieze în mod oficial contractul de livrare a navelor Mistral şi să-i ramburseze suma de 785 de milioane de euro, deja plătită, cu condiţia să poată reexporta navele de război.

    Vânzarea către Rusia a două nave de tip Mistral, încheiată în iunie 2011, în mandatul lui Nicolas Sarkozy, a fost evaluată la aproximativ 1,2 miliarde de euro. Aceste BPC-uri sunt nave de război polivalente care pot transporta elicoptere şi/sau tancuri sau pot găzdui la bord un stat major.

     

  • Franţa şi Rusia ar putea anula contractul privind navele Mistral – surse

    Franţa nu a livrat încă navele militare Mistral.

    Problema urma să fie abordată vineri de preşedintele Franţei, François Hollande, cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Erevan.

    Hollande anunţa miercuri că Franţa analizează “toate opţiunile” în privinţa contractului privind livrarea navelor militare Mistral Rusiei. “În privinţa navelor Mistral, vor fi toate abordate toate opţiunile”, a spus Hollande după întrevederea pe care a avut-o la Paris cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko. “În momentul de faţă, după cum am mai spus, navele Mistral nu pot fi livrate, din cauza contextului. Iar, dacă nu vor fi livrate, nu văd de ce ar trebui plătite. Este un principiu foarte simplu…”, a subliniat preşedintele Franţei.

    În virtutea unui contract de 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de euro) semnat în anul 2011, Parisul trebuia să livreze Rusiei două nave portelicopter de tip Mistral. Pe fondul crizei din Ucraina, navele nu au fost încă livrate.

  • Hollande: Franţa analizează toate opţiunile în privinţa contractului cu Rusia pentru navele Mistral

    “În privinţa navelor Mistral, vor fi toate abordate toate opţiunile”, a spus Hollande după întrevederea pe care a avut-o la Paris cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.

    Preşedintele Franţei a făcut această declaraţie cu două zile înaintea întâlnirii pe care o va avea cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Armenia.

    “În momentul de faţă, după cum am mai spus, navele Mistral nu pot fi livrate, din cauza contextului. Iar, dacă nu vor fi livrate, nu văd de ce ar trebui plătite. Este un principiu foarte simplu…”, a subliniat preşedintele Franţei.

    În virtutea unui contract de 1,5 miliarde de dolari semnat în anul 2011, Parisul trebuia să livreze Rusiei două nave portelicopter de tip Mistral. Pe fondul crizei din Ucraina, navele nu au fost încă livrate.

  • Hollande: Franţa nu va livra navele Mistral Rusiei în urma armistiţiului de la Minsk

    Presa rusă a scris că, în urma acordului de încetare a focului în estul Ucrainei încheiat joi la Minsk, după negocieri între liderii Rusiei, Ucrainei, Franţei şi Germaniei, Parisul ar putea autoriza livrarea celor două nave Mistral comandate de Rusia şi a căror vânzare a fost suspendată în noiembrie, relatează Les Echos în ediţia electronică.

    Francois Hollande, prezent la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, a dezminţit însă această informaţie, apreciind că “deocamdată nu sunt întrunite condiţiile”. “Sper că vor fi într-o zi (…). Este clar că dacă se rezolvă totul (pentru reglementarea crizei ucrainene-n.r.) vor fi luate măsuri la nivel european pentru a reduce sancţiunile” adoptate împotriva Rusiei, a declarat Hollande, la finalul summitului. “Franţa se va putea înscrie în acest proces (…), dar încă nu suntem acolo”, a adăugat el.

    Franţa a decis în noiembrie 2014 să suspende livrarea celor două nave Mistral Rusiei, din cauza acţiunilor întreprinse de Moscova în Ucraina. Hollande a formulat atunci două condiţii pentru livrare: un armistiţiu respectat de toate părţile şi o dovadă tangibilă privind reglementarea politică a conflictului din Ucraina.

    Contractul dintre Franţa şi Rusia a fost semnat în 2011, în timpul mandatului preşedintelui Nicolas Sarkozy, şi prevede furnizarea a două portelicoptere în schimbul sumei de 1,2 miliarde de euro.

     

  • Dmitri Rogozin: Franţa va livra Rusiei la 14 noiembrie primul portelicopter Mistral

    Societatea “Rosoboroneksport (responsabilă de exporturile şi importurile ruseşti de armament) a primit o invitaţie pentru 14 noiembrie la Saint-Nazaire, unde se află 360 de marinari ruşi (…) pentru a-i fi predată Rusiei prima navă «Vladivostok» şi pentru lansarea la apă a celei de-a doua”, denumită “Sevastopol”, a declarat Rogozin, citat de agenţiile de presă ruse.

    Ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, a indicat marţi că preşedintele francez, Francois Hollande, va lua o decizie privind livrarea controversată a navei Mistral Rusiei “în cursul (lunii) noiembrie”.

    Franţa a semnat, în 2011, un contract de 1,2 miliarde de euro pentru livrarea a două nave Mistral Rusiei. Acestea sunt nave de război polivalente care pot transporta elicoptere, tancuri sau pot găzdui un stat major.

    Criticată dur în contextul crizei ucrainene de Washington şi celelalte membre NATO, inclusiv ţările baltice şi Polonia, decizia de a livra prima navă Rusiei a fost amânată de preşedintele francez Francois Hollande până la sfârşitul lui octombrie, în condiţiile în care Moscova este acuzată că îi susţine pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

    Hollande a precizat la 16 octombrie că va condiţiona livrarea navelor Mistral Rusiei de o aplicare integrală a planului de pace în Ucraina şi de respectarea deplină a armistiţiului între armata ucraineană şi separatiştii proruşi.

    Acest armistiţiu este încălcat însă aproape zilnic de protagoniştii conflictului, care s-a soldat cu peste 3.700 de morţi din aprilie şi până în prezent, potrivit ONU.

    Denumită “Vladivostok”, prima dintre cele două nave de război comandate de Rusia a efectuat în ultimele săptămâni teste pe mare, în zona Saint-Nazaire.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Parisul cere încheierea conflictului din Ucraina, în schimbul livrării navei Mistral

    Preşedinţia franceză a anunţat, miercuri, suspendarea livrării primei nave Mistral, dintre cele două achiziţionate de Moscova de la Paris, pe motiv că nu sunt îndeplinite “condiţiile” pentru această livrare.

    Întrebat, într-o conferinţă de presă, care sunt aceste condiţii, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Romain Nadal, a răspuns că “este necesar ca un armistiţiu care se schiţează – opţiune pe care Franţa o susţine – să fie aplicat”. Citându-l pe şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, el a adăugat că, ulterior, este necesară “găsirea unui acord politic pentru încheierea confruntărilor între Ucraina şi Rusia, fie direct, fie cu sprijinul mediatorilor”.

    “În acest moment, aceste condiţii nu sunt îndeplinite şi dorim să fie îndeplinite în perioada următoare“, a precizat purtătorul de cuvânt.

    Secretarul de Stat pentru Reformă, Thierry Mandon, a explicat, la rândul său, că decizia părţii franceze reprezintă o “suspendare a livrării” navei Mistral. “Franţa doreşte să forţeze un acord de pace” în Ucraina, a adăugat el, într-o declaraţie la Radio France Internationale.

    Potrivit unor surse apropiate dosarului, în pofida suspendării livrării navei de război Mistral, construirea sa continuă deocamdată.

    Vânzarea către Rusia a celor două nave Mistral, încheiată în iunie 2011, a fost evaluată la aproximativ 1,2 miliarde de euro de Guvernul francez aflat în funcţie în acel moment. Prima navă a fost numită “Vladivostok”, iar cea de-a doua urmează să fie numită “Sevastopol”, de la numele portului din Crimeea, peninsula ucraineană anexată în cursul acestui an de Rusia.

    Navele Mistral sunt nave de război polivalente, capabile să transporte elicoptere şi tancuri. Mistral sunt navele de război de cele mai mari dimensiuni ale Franţei, după portavioanele Charles de Gaulle.