BusinessMagazin

Tag: Mircea Sandu

  • Maia Sandu cere sprijin internaţional pentru Moldova: Avem nevoie de ajutor pentru a ne consolida capacităţile de apărare

    Maia Sandu spune că Republica Moldova are nevoie de sprijin pentru consolidarea sistemului de apărare: „Nu putem face minuni peste noapte şi avem nevoie de sprijin”.

    „Noi facem eforturi pentru a consolida capacitatea sistemului nostru de apărare şi da, avem nevoie de ajutor. Da, discutăm cu parteneri ca să reuşim mai multe într-o perioadă scurtă”, spune Maia Sandu.

    Ea arată că republica Moldova a crescut cheltuielile pentru consolidarea sistemului de apărare.

    „Evident, nu putem face minuni peste noapte şi avem nevoie de sprijin, inclusiv pentru consolidarea sistemului de apărare”, încheie Maia Sandu.

    Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, şi preşedintele Klaus Iohannis au participat, luni, la Palatul Cotroceni, la o reuniune comună, în format trilateral.

  • Moldova, atacată de Rusia la primăvară? Maia Sandu: “sabotori ruşi deghizaţi în civili provoacă tulburări interne”

    Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că foloseşte „sabotori” deghizaţi în civili pentru a stârni tulburările pe fondul unei perioade de instabilitate politică, făcând ecou avertismente similare din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

    Temerile că Putin ar putea încerca să atragă republica separatistă Transnistria în războiul împotriva Ucrainei printr-o nouă ofensivă pregătită pentru primăvară au crescut.

    Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat fără temei Kievul că plănuieşte un atac asupra Transnistriei, un teritoriu pro-rus din Moldova unde se află amplasate trupe ruseşti.

    Temerile că Putin ar putea crea un pretext pentru o anexare în stil Crimeea au crescut.
    Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit pe preşedintele Sandu la finalul călătoriei sale la Varşovia de săptămâna trecută, marcând aniversarea unui an de la invazia Rusiei. Casa Albă a spus că a reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea şi integritatea teritorială” a Republicii Moldova.
    La începutul lunii februarie, Zelensky a avertizat că serviciile de informaţii ucrainene au interceptat un plan rusesc de destabilizare a instituţiilor politice din Moldova.

    Demisia recentă a prim-ministrului ţării a urmat unei perioade de criză în desfăşurare, marcată de creşterea preţurilor la gaze şi de o inflaţie vertiginoasă. Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, a continuat eforturile guvernului pro-european,  dar proteste activiştilor pro-ruşi şi membrii unor partide pro-ruse au pus foc pe paie la Chişinău
    Moldova se străduieşte să găsească noi surse de energie de la jumătatea lunii octombrie după ce rachetele ruseşti în Ucraina au afectat infrastructura electrică ucraineană care furniza aproape o treime din importurile de energie electrică.

    Pe fondul tensiunilor, Preşedintele Republicii Moldova Sandu a emis o acuzaţie directă că Rusia caută să profite de situaţie.
    Maia Sandu a declarat toamna trecută  că guvernul a prevenit  „o serie de acţiuni violente organizate de sabotori care aveau pregătire militară şi erau deghizaţi în civili asupra clădirilor guvernamentale, aceştia plănuind să ia ostatici”.
    „Este clar că aceste ameninţări din partea Rusiei şi apetitul de a escalada războiul faţă de noi este foarte mare”, a declarat pentru CNN Iulian Groza, fostul viceministru de externe al Republicii Moldova şi acum director al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene din Chişinău.
    „Moldova este cea mai afectată ţară după Ucraina de războiul Rusiei”, a spus el. „Suntem încă o ţară mică, care are încă o economie subdezvoltată şi asta creează multă presiune”.
    În ciuda pledoariilor de nevinovăţie ale Moscovei, acţiunile sale cu privire la Moldova seamănă izbitor cu măsurile pe care le-a făcut înaintea anexării Crimeei în 2014 şi a invaziei sale pe scară largă a Ucrainei anul trecut.
    Marţi, Putin a revocat un decret de politică externă din 2012 care a recunoscut parţial independenţa Moldovei, potrivit Reuters .
    Apoi, joi, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că „pregăteşte o provocare armată” împotriva regiunii separatiste pro-ruse a Moldovei, Transnistria, „în viitorul apropiat”, a informat presa de stat TASS.
    Dar afirmaţia i-a pus pe liderii occidentali în alertă, venind la aproape exact un an după ce Putin a făcut afirmaţii similare, neîntemeiate, că ruşii pe care îi proteja erau atacaţi în Donbas de trupe ucrainene neonaziste, ceea ce l-ar fi determinat să înceapă operaţiunea militară specială pentru autoapărare.

    Moldova, transmite CNN,  este o ţară aflată la o răscruce între est şi vest. Guvernul său şi majoritatea cetăţenilor săi doresc legături mai strânse cu UE, iar ţara a obţinut statutul de candidat anul trecut. Dar găzduieşte şi o facţiune separatistă al cărei sentiment Moscova a căutat cu nerăbdare să-l enerveze.

    Moldova, transmite CNN,  este o ţară aflată la o răscruce între est şi vest. Guvernul său şi majoritatea cetăţenilor săi doresc legături mai strânse cu UE, iar ţara a obţinut statutul de candidat anul trecut. Dar găzduieşte şi o facţiune separatistă al cărei sentiment Moscova a căutat cu nerăbdare să-l enerveze.

    A fost un punct de foc la periferia invaziei Ucrainei de către Rusia în ultimul an, cu rachete ruseşti traversând spaţiul aerian moldovenesc de mai multe ori, inclusiv la începutul acestei luni.
    O serie de explozii în Transnistria în aprilie anul trecut a stârnit îngrijorarea că Putin caută să atragă teritoriul în invazia sa.
    Oicialii din Moldova au avertizat Occidentul că ţara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.

    În cazul în care Rusia lansează o ofensivă de primăvară care se concentrează pe sudul Ucrainei, ar putea căuta din nou o modalitate să se strecoare spre Odesa şi apoi să se conecteze cu Transnistria, creând, în esenţă, un pod terestru care străbate sudul Ucrainei şi se apropie şi mai mult de teritoriul NATO.

     

  • Maia Sandu: N-am să mă apuc să vând o bucată de ţară pentru jumătate de an de gaze mai ieftine

    Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune, la postul public de televiziune, că nu regretă că nu a fost la Moscova pentru a negocia un contract mai convenabil de achiziţionarea gazului: „N-am să mă apuc să vând o bucată de ţară pentru jumătate de an de gaze mai ieftine”.

    „Noi am obţinut un contract pe care puteam să-l obţinem. Eu nu am să mă apuc să vând o bucată de ţară doar pentru ca să avem jumătate de an gaze mai ieftine. Ţara noastră este independentă şi trebuie să ţinem la acest lucru. Este greu acum, este greu pentru toţi, inclusiv pentru că nu s-au dezvoltat între timp alternative, pentru că nu s-a investit în proiecte energetice. Pentru că nu a existat acest interes, pentru că a existat interesul să se facă scheme inclusiv la achiziţiile de gaze şi energie electrică. Proiectele pe care le facem noi acum vor da rezultate peste 4-5 ani. Acum trebuie să ne descurcăm pornind de la situaţia în care suntem şi asta o să facem”, a declarat, potrivit replicamedia.md, Maia Sandu.

    Maia Sandu a răspuns criticilor opoziţiei privind preţul de achiziţie a gazelor.

    „Cei care astăzi povestesc despre ce fel de contract ar fi semnat ei, de ce nu au semnat contracte pe termen lung, dacă ei au această capacitate şi dacă tot au tot slujit Moscovei, în loc să slujească propriilor cetăţeni în toţi aceşti ani? De ce nu au asigurat un contract pe termen lung? Nu au asigurat pentru că nu au putut. Aşa nu este posibil nici pentru noi pentru că nu sunt condiţii comerciale astăzi, iar preţul nu este de piaţă, ci unul speculativ, s-au creat aceste circumstanţe ca preţul să zboare în cosmos. (…) Este o nenorocire această creştere a preţurilor. Dacă ar fi metode pe care să le oprim, noi le-am fi oprit demult”, a spus ea.

    Şefa statului a mai spus că Republica Moldova, în rând cu ţările europene, trebuie să fie pregătită pentru o iarnă grea.

    „Îmi pare rău să o spun, şi noi trebuie să fim pregătiţi pentru o asemenea iarnă. Asta înseamnă pe cât putem, să ne izolăm locuinţele, să reducem pierderile de căldură, pentru că aici va fi problema cea mare. Guvernul lucrează la acest mecanism de compensaţii şi va fi un fond de susţinere a cetăţenilor care au nevoie de această susţinere”, a conchis Maia Sandu.

  • Maia Sandu: Republica Moldova a elaborat planuri de urgenţă pentru scenarii „pesimiste”

    Republica Moldova a elaborat planuri de urgenţă pentru scenarii „pesimiste” pe fondul temerilor că ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina vecină, a declarat preşedintele ţării, Maia Sandu.

    În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, Sandu a declarat că Moldova nu vede o ameninţare „iminentă” de propagare a tensiunilor din conflictul din Ucraina, în ciuda „provocărilor” separatiştilor pro-ruşi din Transnistria, care au raportat o serie de atacuri şi explozii în regiune, pe care le-au atribuit Kievului, conform The Guardian.

    Sandu şi guvernul său au pus incidentele pe seama grupărilor separatiste „pro-război” şi au denunţat comentariile de luna trecută ale unui general rus, potrivit cărora Rusia ar avea ca obiectiv să acapareze teritoriul ucrainean pentru a face legătura cu separatiştii din Moldova.

    Ucraina a acuzat Rusia că încearcă să atragă Moldova în război. Kremlinul şi-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la situaţia din regiunea separatistă din Moldova.

    Întrebată dacă este îngrijorată de tensiunile din zilele următoare, Sandu a răspuns: „nu vedem nicio ameninţare iminentă pentru viitorul apropiat, dar, desigur, avem planuri de urgenţă pentru astfel de scenarii, care sunt mai puţin optimiste sau care sunt pesimiste”.

    Ea a repetat descrierea tensiunilor ca fiind „provocări” ale separatiştilor şi a declarat că poliţia face tot ce poate pe partea sa de Nistru pentru a asigura stabilitatea.

  • Maia Sandu: Astăzi nu putem să renunţăm la achiziţia de gaze din Federaţia Rusă

    Republica Moldova nu poate renunţa în prezent la achiziţia de gaze din Federaţia Rusă, spune, luni, preşedintele Maia Sandu.  Ea spune Republica Moldova găzduieşte 100.000 de refugiaţi ucraineni.

    „Cel mai important element – achiziţia de gaze. Aici este cel mai mare aspect economic, dacă vorbim de relaţiile economice cu Federaţia Rusă. Noi avem pentru moment un singur furnizor de gaze, guvernul caută alternative, pentru că nici pentru noi nu este bine să fim dependenţi 100% de un singur furnizor. Situaţia pe piaţa gazelor este dificilă, (…) dar astăzi nu putem să renunţăm la achiziţia de gaze din Federaţia Rusă. Nu suntem singura ţară care nu renunţă”, a declarat, luni, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

    Ea precizează că Republica Moldova plăteşte zilnic 3-4 milioane de dolari pentru gazele cumpărate din Federaţia Rusă.

    De asemenea, ea s-a referit şi la situaţia refugiaţilor ucraineni.

    „Republica Moldova găzduieşte 100.000 de refugiaţi, ceea ce înseamnă 4% din populaţie. Dacă e mult sau puţin, fiecare îşi trage propria concluzie”, adaugă Maia Sandu.

    Potrivit acesteia, în contul deschis de Ministerul de Finanţe de la Chişinău au fost donaţi, inclusiv de guvernele Elveţiei şi Lituaniei, circa 60 de milioane de lei moldoveneşti.

    „Dacă din ţara noastră nu s-ar fi furat miliarde de lei în trecut, inclusiv de unii politicieni, atunci evident că resursele ar fi fost mai mari şi am fi putut ajuta mai multă lume. Asta este realitatea şi vom încerca pe viitor să ajutăm oamenii ca să treacă mai uşor prin această criză economică”, conchide Sandu.

  • Maia Sandu va depune solicitare oficială pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

    Preşedintele Maia Sandu a anunţat, joi după-amiază, că în următoarele zile va depune o solicitare formală pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, liderul de la Chişinău evidenţiind necesitatea obţinerii unor perspective europene clare pentru ţara sa.

    “Dacă unele decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate prompt. Trebuie să acţionăm imediat atunci când ne-o cer circumstanţele şi vedem clar oportunitatea când putem asigura generaţiilor viitoare un trai mai sigur, mai bun. Realizarea acestui obiectiv este datoria noastră faţă de cetăţeni. Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este adresată domnului Emmanel Macron, preşedintele Franţei, ţara care astăzi deţine Preşedinţia UE”, a declarat Maia Sandu, conform site-ului Unimedia.info.

    “Cererea o depunem în următoarele zile la Bruxelles. Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european. Suntem pregătiţi să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv”, a precizat Maia Sandu. Franţa exercită în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    În contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat, luni seară, documentul prin care solicită oficial admiterea ţării sale în Uniunea Europeană. Însă liderii de la Bruxelles i-au semnalat că procedurile de aderare nu se vor finaliza în scurt timp. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a reamintit că, potrivit procedurilor, o decizie privind eventuala admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană necesită unanimitate la nivelul celor 27 de state membre, precizând însă că sunt “diverse opinii şi sensibilităţi”. Însă liderii europeni intenţionează să ofere Ucrainei statutul oficial de stat candidat pentru admiterea în UE.

    La rândul său, Georgia a anunţat că va depune o cerere formală pentru aderarea la Uniunea Europeană.

  • Povestea incredibilă a căpitanului român Dan Sandu, care a rămas mort în frigiderul navei, lângă fructele şi legumele echipajului, timp de 6 luni

    După 40 de ani de navigat pe mare, în aprilie anul acesta, în ultimul său voiaj înainte să se retragă, căpitanul Dan Sandu a căzut în cabina sa pe nava MV Vantage Wave, şi a scris ultimul email către soţia sa, spunându-i că ”nu se simte bine, dar totul va fi bine”.

    Luna trecută, nava era lângă Emiratele Arabe Unite, şi a trimis un mesaj care deja era familiar. Căpitanul Sandu era mort şi corpul său era în frigiderul navei deja de 6 luni, călătorind în lume lângă fructele, legumele şi carnea echipajului.

    Aceasta era a 13-a ţară pe care vasul încerca să o convingă să primească corpul neînsufleţit al căpitanului, pentru a-l trimite înapoi în România.

    Căpitanul Sandu, un bărbat de 68 de ani, a devenit un incident diplomatic. ”Tot ce ne doream era să îl primim înapoi acasă. Cum se poate întâmpla asta în 2021?”, a scris Andrei Sandu, fiul căpitanului. Regulile stricte care guvernează porturile lumii previn debarcarea cadavrelor care ar putea fi infectate cu COVID.

    Deşi pandemia s-a mai diminuat, restricţiile rămân, ceea ce face navele precum Vantage Wave să traverseze oceane în căutarea unui port unde să debarce un membru decedat al echipajului.

  • Cine este Maia Sandu, un economist care a lucrat pentru Banca Mondială şi care a devenit preşedintele Republicii Moldova, primul lider femeie din Europa de Est care ocupă o astfel de funcţie

    Candidatul opoziţiei din Republica Moldova, Maia Sandu, 48 de ani, se pregăteşte să devină prima femeie preşedinte din Europa de Est după ce a înregistrat un scor decisiv în cadrul alegerilor prezidenţiale de duminică.

    După numărarea a 99,9% din voturi, Maia Sandu – fost economist cu studii la Harvard care a ocupat pentru scurt funcţia de prim-ministru în 2019 – a obţinut 57,74% din total. Igor Dodon, candidatul susţinut de Rusia, a raportat până acum doar 42,26% din voturi.

    În timp ce preşedintele Partidului Popular European Donald Tusk l-a felicitat pe viitorul lider al Republicii Moldova, Kremlinul şi-a conturat tot mai clar preferinţele în ceea ce priveşte situaţia din fostul stat sovietic. Înainte de alegeri, şeful serviciului de informaţii externe din Rusia, Serghei Narîşkin, a declarat că Statele Unite ar pregăti un „scenariu revoluţionar” în Moldova, scrie Financial Times.

    Sondajele de dinainte de alegeri indicau o cursă cât se poate de strânsă, însă Maia Sandu a câştigat un procent impresionant de voturi, alimentat de cetăţenii care locuiesc peste hotare, care s-au mobilizat masiv pentru fostul economist al Băncii Mondiale. De asemenea, datele preliminare sugerează că Maia Sandu a câştigat peste 940.000 de voturi, mai mult decât orice alt candidat din istoria alegerilor prezidenţiale din Moldova.

    Rezultatele indică o revenire remarcabilă pentru candidatul opoziţiei, care a ocupat funcţia de premier între iunie şi noiembrie 2019, după ce partidul pe care îl reprezintă – ACUM – a format o alianţă improbabilă cu socialiştii lui Igor Dodon pentru a-l scoate din peisaj pe oligarhul Vladimir Plahtoniuc.

    De vreme ce socialiştii controlează în continuare Parlamentul, analiştii se aşteaptă ca viitorul preşedinte să ceară organizarea alegerilor anticipate şi să obţină majoritatea de care are nevoie pentru a-şi continua reformele.

     

  • Guvernul de la Chişinău, condus de Maia Sandu, a căzut în urma unei moţiuni de cenzură

    Deputaţii PSRM şi Partidul Democrat (PD) au votat pentru susţinerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Maia Sandu. Astfel, actualul Executiv a fost demis cu votul a 63 de deputaţi. Partidul Şor s-a abţinut.

    „În iunie pe întuneric, cu frică, unii au decis în ultima clipă să meargă împotriva lui Plahotniuc, iar astăzi, pe lumină, mergeţi împotriva unui Guvern al poporului. Refuzăm să fim părtaşi într-un joc, în care partenerii de coaliţie încearcă să captureze statul. Aveţi de luat o decizie, pentru care veţi răspunde în faţa propriilor alegători”, a declarat Maia Sandu, premierul dermis al Republicii Moldova.

    ”Noi ştiam ce facem şi am mers în această guvernare ca să scăpăm de ciumă. Noi ştima unde mergem, dar am creat o majoritate parlamentară să salvăm oamenii de sărăcie şi tiranie, iar voi vreţi să vă salvaţi averile. Cei speriaţi sunt mai mulţi, caută să facă înţelegeri pe la spate şi vor să scape de noi, când au văzut că noi nu ne vindem, am adus bani în ţară, am deschis uşile către UE şi am decis să facem viaţa oamenilor mai bună. Unde s-a mai văzut democraţi, care să voteze împotriva democraţiei şi socialişti care să voteze împotriva ajutorului social”, a completat Sandu, co-lider al Blocului ACUM (pro-european).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este tânărul de doar 27 de ani responsabil de exporturile celui mai mare producător românesc de ţiglă metalică

    Mihai Sandu a preluat departamentul de export al Bilka, liderul pieţei româneşti de ţiglă metalică în anul 2016, odată cu înfiinţarea acestuia.
    Povestea lui legată de companie a început însă în urmă cu opt ani când, student fiind, a început să lucreze pentru un furnizor de servicii al companiei. În 2012, când avea 20 de ani, s-a angajat în cadrul Bilka în calitate de responsabil logistică. „Traseul de la logistică la export a trecut şi prin departamentul de vânzări, pentru intern, unde am avut posibilitatea să învăţ cât mai multe despre domeniul vânzărilor şi să pun bazele ascensiunii mele”, îşi descrie el evoluţia până la preluarea rolului actual. 
    Acesta implică dezvoltarea vânzărilor la export „oarecum de la zero”. „La  început am fost singur în departament şi am dus muncă dublă pentru a face cunoscut brandul în extern, dar uneori şi pentru a depăşi bariere lingvistice. De-a lungul timpului, cifrele obţinute mi-au dovedit că prin muncă şi devotament, provocările vor deveni performanţe, iar acum exportul reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiei şi continuă să crească”, descrie el rezultatele înregistrate. Valoarea sistemelor complete pentru acoperişuri exportate anul trecut a ajuns la 11 milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de 2018.  Produsele Bilka sunt comercializate în extern, în ţări precum: Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria sau Ucraina. Echipa, formată din patru angajaţi în prezent, se concentrează pe dezvoltarea de noi pieţe de desfacere – chiar şi pe alte continente – şi pe consolidarea poziţiei pe pieţele pe care deja au intrat. „Potenţialul de creştere pe care îl vedem la export şi faptul că investiţiile realizate în ultimii ani ne permit să fim competitivi în toată Europa, unde sunt pieţe în care putem ajunge lider în următorii cinci ani, ne fac să accesăm tot mai multe pieţe şi să ne uităm şi spre alte continente.”