BusinessMagazin

Tag: mipe

  • Modificări pentru utilizarea cardurilor de energie

    Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un act normativ de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile prin care se acordă sprijin persoanelor vulnerabile pentru achitarea facturilor la energie.

    Reglementările nou introduse vizează eficientizarea utilizării sprijinului, pentru a se asigura acces şi tratament egal tuturor potenţialilor beneficiari eligibili, susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    Cardurile pentru achitarea facturilor la energie acordate persoanelor vulnerabile pot fi utilizate ca instrumente de plată de două luni şi jumătate, timp în care am monitorizat permanent derularea programului, împreună cu reprezentanţii Companiei Naţionale Poşta Română şi am căutat permanent soluţii de îmbunătăţire a implementării. Obiectivul nostru principal este ca beneficiarii să se poată folosi de banii acordaţi prin intermediul cardului de energie, iar utilizarea acestuia să fie cât mai simplă şi rapidă. Clarificările pe care le-am adoptat astăzi în şedinţa de Guvern răspund unor situaţii întâlnite în cursul implementării, astfel încât toţi cei care au dreptul să primească acest sprijin să îl poată accesa, indiferent de tipul de energie folosit, şi să permitem totodată şi achitarea datoriilor restante începând cu 1 februarie 2022”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Principalele modificări adoptate miercuri vizează completarea tipurilor de energie care fac obiectul sprijinului temporar aferent anului 2023. Astfel, vor fi compensate costurile pentru energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguş, cărbune, păcură, peleţi, brichete, combustibili lichizi sau solizi şi orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuinţelor.pe lângă formele de energie compensate în acest moment, butanul, rumeguşul, cărbunele, brichetele sau alţi combustibili lichizi sau solizi, pe lângă energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.

    Facturile faţă de furnizorii de energie vor putea cuprinde datorii restante începând cu 1 februarie 2022, cu condiţia ca factura să fie emisă după data de 1 ianuarie 2023. Totodată, se elimină trimiterile la sezonul rece 2022 – 2023, pentru ca prima tranşă de 700 de lei să fie utilizată până la 27 decembrie 2023, faţă de 30 iunie 2023, cum era până la acest moment.

    Plăţile pentru datoriile faţă de furnizorii de energie nu vor putea include penalităţi sau alte daune/interese pentru plata cu întârziere a cheltuielilor cu energia, aceste cheltuieli fiind în sarcina beneficiarului de sprijin.

    Pentru identificarea corectă a furnizorilor de lemn de foc, Compania Naţională „Poşta Română“ va interoga ”Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice”, registru în care se regăsesc ocoalele silvice de stat şi private şi alte entităţi care au dreptul să comercializeze lemn de foc către populaţie. De asemenea, furnizorii de lemn de foc care utilizează pentru decontare prin orice modalitate sprijinul acordat din fonduri externe nerambursabile au obligaţia ca la încheierea protocolului încheiat cu Compania Naţională „Poşta Română“ să facă dovada că au dreptul legal să comercializeze material lemnos către populaţie.

    O altă prevedere nou introdusă vizează anularea cardului şi sistarea plăţilor către beneficiarii de sprijin, în cazul în care se constată că la momentul acordării sprijinului beneficiarul nu era eligibil.

    De la începutul programului şi până acum, peste 2,4 milioane de familii şi-au achitat facturile prin intermediul cardului de energie, valoarea totală a plăţilor efectuate ajungând la 541 milioane lei.

    Peste 4 milioane de persoane beneficiază de carduri de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei.

    Ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 lei fiecare.

  • MIPE: Românii vulnerabili vor primi în 2023 sprijin de 1.400 lei pentru plata facturilor la energie

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat sâmbătă că va oferi, în 2023, românilor vulnerabili, din fonduri europene, sprijin pentru plata facturilor la energie în valoare de 1.400 de lei. 

    Potrivit unui comunicat al MIPE, sprijinul acordat populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţurilor la energie va fi în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:

    -700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
    -700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

    Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, publicat în consultare pe site-ul MIPE, vor beneficia de această măsură pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei. De asemenea, vor mai beneficia persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social.

    MIPE anunţă că, pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzire, au fost alocate fonduri europene în valoare de 4 miliarde lei.

    „Lista cu cei care vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit şi distribuit de către Compania Naţională „Poşta Română”, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de sprijin pentru compensarea preţului la energie, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire. Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poştal asigurat de CN Poşta Română SA, datorii curente şi/sau restante către furnizorii de energie”, se arată în comunicat.

    De asemenea, MIPE anunţă că, tot din fonduri europene, va continua să finanţeze şi măsura de acordare a voucherelor sociale pentru achiziţia de alimente şi mese calde în valoare de 250 lei, o dată la două luni, pe întreg anul 2023

    „Este un moment în care România, ca şi multe alte state europene, se confruntă în cu provocări acute, cu multiple crize care se suprapun. Tocmai de aceea este vital să venim în sprijinul persoanelor vulnerabile, pentru ca toţi românii să treacă cu bine peste acestă perioadă. Sunt aproximativ 3.000 de lei pe care fiecare beneficiar îi va primi cu siguranţă anul viitor, din fonduri europene, într-un efort al Guvernului de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Această iniţiativă este cea mai importantă de acest gen derulată până acum în ţara noastră, cu un impact deosebit la nivelul grupurilor vulnerabile, măsurile luate contribuind in mod real si direct la creşterea calităţii vieţii lor şi la diminuarea considerabilă a riscului de excluziune socială, prin asigurarea capacitatii gospodăriilor de a‑şi asigura nevoile imediate”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

    Conform comunicatului MIPE, în această perioadă, preţul final pentru consumatorii casnici a crescut cu peste 600% la energia electrică şi cu peste 535% la gazele naturale. În cazul energiei termice în sistem centralizat, tarifele au ajuns la peste 400 lei/Gcal.

    În aceste condiţii, peste 30% din bugetul unei gospodării cu un venit mediu de 2.000 lei/membru/lună se alocă pentru achitarea facturilor la energie. Concomitent, din cauza creşterii preţurilor la energie s‑au majorat şi preţurile bunurilor de consum, iar peste 50% din bugetul unei astfel de familii este alocat pentru asigurarea hranei.

  • Decizia momentului pentru 2,5 milioane de români. Au anunţat chiar acum că intră în vigoare de la 1 iunie!

    Este vorba de tichete cu valoare nominală de 250 de lei care vor fi oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România” persoanelor cu risc de sărăcie.

    Astfel, peste 2,5 milioane de beneficiari primesc tichete pentru achiziţia de produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei.

    MIPE anunţă că acestea sunt finanţate atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020 precum şi din viitoarea perioadă de programare 2021-2027 prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS).

    „Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea şi evident producţia unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea şi validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii şi ANAF, distribuţia la nivel naţional şi încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate şi de mobilizare la nivelul Guvernului. Negocierile cu Comisia Europeană, mecanismele de finanţare din surse multiple şi alte inovaţii în finanţarea europeană nici nu mai contează în momentul în care românii cu probleme financiare grave vor primi primele semne de sprijin” a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Vor beneficia de tichete:

    -pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei.

    -persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei.

    -familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei.

    -familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei.

    -familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

    -persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

    Potrivit MIPE, mecanismul de distribuire prevede trei etape: emiterea cardurilor de către unităţile desemnate (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), distribuirea prin intermediul CN Poşta Română şi încărcarea valorică a cardurilor.

    Voucherele sociale vor fi acordate în patru tranşe, reprezentanţii MIPE având în vedere ca la jumătatea lunii iulie, după evaluarea implementării primei etape, să adapteze calendarul următoarelor tranşe pentru ca beneficiarii să poată utiliza cât mai urgent voucherele pentru achiziţionarea alimentelor şi meselor calde.

  • Boloş, despre angajările la MIPE: Buget de 3 ori mai mare, creştere a numărului de personal de 30%

    Marcel Boloş a spus că, potrivit structurii organizatorice aprobate de Guvern, numărul de posturi la minister va fi de 1.943.

    „Dacă în perioada de programare 2014-2020 am avut un buget de 24 de miliarde de euro pe care l-am gestionat cu 1.407 funcţionari, acum bugetul pe care îl gestionează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este de 96 de miliarde de euro. Asta înseamnă de trei ori creştere a bugetului şi am propus o creştere a numărului de personal implicat în gestionarea bugetului pe care l-am menţionat, respectiv numărul de posturi în cadrul structurii organizatorice aprobate de către Guvern este de 1.943. E de fapt numărul de posturi cu care vom gestiona cele 96 de miliarde de euro. Deci un buget de trei ori mai mare şi o creştere a numărului de personal cu aproximativ 30%”, a declarat Marcel Boloş la finalul şedinţei de Guvern de luni.

    Acesta a mai spus că sistemele de management şi control sunt obligatorii.

    „Cerinţele acestea care ţin de politica de coeziune, dar şi de PNRR impun ca fiecare din bugetele menţionate să aibă la bază un sistem de management şi control, respectiv dacă fiecare program operaţional are un sistem de management şi control, la fel şi PNRR are de asemenea un sistem de management şi control specific, încât funcţiile care privesc sistemul de management şi control de la evaluare, proiecte, nereguli, verificare achiziţii publice, toate acestea trebuie să fie asigurate prin operaţionalizarea structurilor organizatorice, în caz contrar, România riscă ca plăţile sau programele operaţionale sau, de ce nu, chiar întreruperea programelor operaţionale. E dreptul Comisiei de a solicita acest lucru, în situaţia în care aceste sisteme de management şi control nu funcţionează conform cerinţelor şi standardelor UE”, a precizat ministrul.

    El a amintit că PNRR nu are cofinanţare.

    „Să nu uităm că PNRR nu are cofinanţare. Deci, asta presupune că 100% din cheltuieli se decontează de la CE, spre deosebire de politica de coeziune, unde 15% trebuie să pui cofinanţare. Ori, din acest punct de vedere statul român cheltuie cu aceste structuri organizatorice pe care le are în cadrul PNRR o sumă nesemnificativ de mică raportat la 29 de miliarde de euro, mi se pare că este un efort foarte mic în raport de avantajele foarte mari pe care le avem”, a adăugat Marcel Boloş.

  • Ghinea: Coaliţia PSD-PNL face încă o agenţie care să supravegheze MIPE şi celelalte ministere

    „Ideile şi proaste şi puţine nu mor niciodată. Aşadar, se face agenţie la Guvern de fonduri UE. Avem şi minister de fonduri UE, fix cu aceleaşi atribuţii. Am tot sperat că această fantezie, care era doar pofta lui Marcel Boloş pe când era consilier la Nicolae Ciucă, ca să aibă şi el propria lui jucărie, va muri odată ce omul a ajuns ministru. Se vor călca pe picioare noua structură şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene? Evident. Va afecta implementarea PNRR? Evident, da, va avea impact şi asupra PNRR”, declară Cristian Ghinea.

    El explică faptul că ministerele nu vor mai raporta la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ci direct la noul departament înfiinţat în subordinea premierului, ceea ce înseamnă că MIPE îşi pierde capacitatea de control şi autoritatea în faţa ministerelor.

    „Sistemul de management este parte din PNRR, e capitol separat conform regulamentului european. A trebuit să arătăm, să negociem şi agreăm cine ce face pentru a aplica PNRR. Acum, apare o nouă structură. A fost creată fără consultarea Comisiei Europene. Evident, fură atribuţii de la MIPE. Dar nu are şi răspundere. Au făcut, ca de obicei, un balamuc. În tot timpul negocierilor, Comisia a fost îngrijorată de «talentul» nostru de a disipa răspunderea şi autoritatea. Rolul MIPE de coordonator e clar în PNRR. Acum i-au pus un capac: 25 de posturi care supraveghează MIPE. Va fi această agenţie umplută cu nepoţi, fini şi amante? Evident. Guvernul încă nu a angajat la MIPE nici jumătate dintre oamenii care ar trebui să lucreze la direcţia PNRR. În schimb, face o suprastructură la Guvern ca să îi supravegheze, cu 25 de posturi! Oameni la muncă nu se grăbesc să ia. Banii pe care ne-am chinuit să îi aducem stau nefolosiţi. Prioritatea Coaliţiei: să facă încă o agenţie să îi supravegheze pe ceilalţi. Vrea aripa Ciucă din PNL să aibă propria jucărie pe fonduri UE pentru că aripa Câţu are MIPE? Evident. Va ajuta asta absorbţia şi buna folosire a banilor europeni? Evident, nu. Când ai două volane iese prost”, conchide Ghinea.