BusinessMagazin

Tag: minori

  • Spirits România: Susţinem propunerea de a introduce reglementări mai stricte privind vânzarea de băuturi alcoolice minorilor

    Spirits România, asociaţia reprezentativă a industriei de băuturi spirtoase din România, salută propunerea legislativă care prevede amenzi de la 3.000 la 6.000 de lei pentru magazinele sau localurile care comercializează băuturi alcoolice minorilor şi chiar suspendarea activităţii timp de 10-30 zile

    „Susţinem propunerea de a introduce reglementări mai stricte privind vânzarea de băuturi alcoolice minorilor. Un obiectiv prioritar pe termen lung al asociaţiei noastre îl reprezintă creşterea nivelului de conştientizare a efectelor consumului de alcool în rândul minorilor prin programe de informare şi educare. Consecinţele alcoolului asupra sănătăţii şi dezvoltării minorilor sunt grave, iar factorii responsabili au obligaţia să intervină cu fermitate pentru combaterea acestui fenomen. Măsura legislativă propusă este necesară pentru a completa eforturile prevenţiei prin educaţie şi ne exprimăm încrederea că va avea efecte pozitive pe termen lung”, a declarat Tudor Furir, Preşedintele Spirits România.  

    Deputatul PNL Gigel Ştirbu a depus la Senat un proiect care prevede sancţiunii de la 3.000 la 6.000 de lei pentru magazinele sau localurile care comercializează băuturi alcoolice minorilor. În cazul repetării faptei, activitatea magazinului sau localului va fi suspendată între 10 şi 30 de zile.  Propunere legislativă vizează modificarea şi completarea Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

    În România, consumul de alcool în rândul minorilor este în continuare foarte ridicat, iar datele UNICEF arată că debutul consumului de alcool se produce devreme, în intervalul vârstei de 13-14 ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • România, pe primul loc în UE în privinţa convingerii că violul are justificare

    Un număr de 89 de persoane, dintre care 45 minori, au fost victime ale violurilor în prima jumătate a anului 2019, arată datele Inspectoratul General al Poliţiei Române. Totodată, 11.627 au fost victime ale violenţei domestice, indicând că 64 de persoane au fost zilnic agresate. Asta se întâmplă într-o ţară în care 55% dintre români cred că violul poate fi justificat.

    În prima jumătate a anului 2019, în întreaga ţară au fost înregistrate 89 de cazuri de viol, dintre care 44 de victime au fost adulţi, iar 45 minori. În cazul adulţilor, 32 dintre victimele violului au fost femei şi 12 bărbaţi. În categoria victimelor minore ale violului, 38 au fost fete, iar 7 băieţi.

    Din totalul de 89 de persoane violate în România, în primele şase luni ale anului 2019, 38 au fost fiul/fiica agresorului.

    De asemenea, datele IGPR arată şi că, în prima jumătate a anului, la nivel naţional au fost înregistrate 43 cazuri de agresiuni sexuale cu 44 victime rezultate din actele de sesizare. Din totalul acestor victime, 33 au fost fete minore, cinci băieţi minori, cinci femei şi un bărbat.

    În privinţa violenţei domestice, în primele şase luni ale anului 2019 au fost raportate 11.627 de victime (11.072  adulţi şi 555 minori), potrivit datelor Centrului FILIA, un ONG care luptă pentru drepturile femeilor. Dintre cele 11.072 de persoane adulte victime ale violenţei domestice (lovire sau alte violenţe), 81% au fost femei şi numai 19% bărbaţi. În privinţa victimelor minore, din cele 555 un procent de 52% sunt fete, iar 48% sunt băieţi.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Soluţii bazate pe inteligenţă artificială care previn hărţuirea minorilor atunci când sunt pe internet

    Elementul de  noutate:

    În comparaţie cu soluţiile de securitate existente pe piaţă, noul modul de control parental permite atât detectarea prădătorilor online, cât şi a hărţuirii pe internet.
    Modulul identifică agresorii sexuali prin depistarea atacurilor transmise în scris prin servicii de mesagerie online şi a solicitărilor sau schimburilor de fotografii cu conţinut nepotrivit. Mai mult, modulul îi semnalează părintelui atât conversaţii în care copilul este forţat să aibă un comportament nepotrivit, cât şi cereri de întâlnire în afara locuinţei sau de aflare a adresei de acasă venite din partea unor străini. Orice încercare de a obţine numere de carduri, adrese, date personale sau parole va declanşa, de asemenea, o alertă către părinte. Componenta antihărţuire este capabilă să detecteze comportamentul sau limbajul ostil – iniţiat de către copil sau îndreptat înspre el – menit să rănească emoţional o persoană, când agresiunea are loc în mod repetat şi creează un dezechilibru de putere între cele două părţi.
    Modulul monitorizează constant mesajele şi fotografiile trimise pe platforme precum WhatsApp, Facebook Messenger şi Instagram, dar şi pe alte aplicaţii populare.
    Părintele primeşte prin e-mail, zilnic, săptămânal sau lunar, un raport cu activitatea online a copilului, unde i se semnalează activităţile cu un grad crescut de risc şi potenţial periculoase.

    Descrierea inovaţiei:

    Studiile Bitdefender arată că doi din trei adolescenţi au fost hărţuiţi pe internet cel puţin o dată în ultimul an, jumătate au persoane necunoscute în lista de prieteni, iar unuia din douăzeci i s-au solicitat fotografii cu conţinut sexual. Inovaţia a pornit de la o nevoie reală a persoanelor care au iniţiat proiectul, părinţi fiind, după ce au sesizat potenţialele pericole la care se expun copiii. Ca urmare a rezultatelor unor studii de piaţă pentru testarea obiceiurilor de consum şi verificarea comportamentului online, care au inclus copii şi părinţi, specialiştii de la Bitdefender au explorat apoi principalele semne ale hărţuirii, având discuţii cu echipe de psihologi. Ei au validat informaţiile cu echipele tehnice ca să vadă în ce măsură există posibilitatea tehnologică de a fi implementate într-un produs software. Întreg procesul a durat aproximativ un an şi jumătate şi a înglobat expertiza a circa 20 de angajaţi din domenii precum dezvoltare, testare, machine learning, analiză comportamentală, management şi marketing de produs. Bugetul total alocat dezvoltării acestei inovaţii până la faza de produs a fost de peste 2 milioane de euro.
    Lansat în luna octombrie 2018, modulul antihărţuire din soluţia Bitdefender pentru control parental este disponibil pentru toţi utilizatorii de Bitdefender BOX din ţările vorbitoare de limbă engleză (Statele Unite ale Americii, Canada) şi va fi inclus în viitor, ca pachet opţional, şi în soluţiile Bitdefender Internet Security şi Bitdefender Total Security.

    Efectele inovaţiei:

    Modulul antihărţuire din soluţia de control parental, dezvoltat integral de cercetători din România, răspunde unor nevoi fundamentale ale părinţilor: să ştie că ai lor copii sunt în siguranţă, că nu ajung accidental pe site-uri cu conţinut nepotrivit, că nu petrec prea mult timp pe dispozitive, că nu sunt hărţuiţi sau se regăsesc în situaţii conflictuale când navighează pe internet şi, totodată, că nu pun în pericol integritatea locuinţei şi a celorlalţi membri ai familiei.
    După prima lună de la lansare, unu din şase utilizatori de Bitdefender BOX din Statele Unite ale Americii şi Canada foloseşte soluţia de control parental care include noul modul antihărţuire, timp în care algoritmii au analizat mii de conversaţii cu potenţial de risc. Instrumentul urmăreşte să consolideze relaţia părinte-copil şi nu se vrea a fi un instrument de invadare a vieţii personale a minorului. Astfel, părintele nu are acces la conţinutul conversaţiilor, iar alertele pe care le primeşte ar trebui să îi apropie şi să îi facă să discute despre subiectul respectiv. Mesajele primite de părinte sunt însoţite şi de recomandări ale unor psihologi, specifice fiecărei situaţii semnalate.

  • Cum sunt exploataţi copiii pentru a obţine metalul căutat de toate marile corporaţii pentru ca noi să avem tehnologia pe care o dorim

    Marii producători de maşini şi tehnologie se află aşadar într-o goană după cobalt, fără de care nu pot alimenta vehiculele electrice şi telefoanele. Ei se confruntă însă cu o mare problemă: majoritatea cobaltului folosit la bateriile litiu-ion provine dintr-o ţară în care copiii lucrează în mine.

    O investigaţie a celor de la CNN a scos la iveală faptul că un număr semnificativ de copii sunt obligaţi să muncească în minele de cobalt din Republica Democrată Congo. Ţara produce aproape două treimi din cantitatea globală de cobalt, deţinând cea mai mare rezervă mondială de minereu.

    Amnesty International a evidenţiat problema exploatării minorilor în 2016, în vreme ce Glencore, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, a atras atenţia în luna mai că mai multe mine de dimensiuni reduse folosesc exclusiv copii.

    „Congo produce mai mult de jumătatea din cantitatea de cobalt din lume”, spune Maria Canadas, şeful Amnesty International. „Iar 20% din exporturile de cobalt din Congo provin din mine din sudul ţării, unde muncitorii scot cobaltul cu mâinile, fără nicio unealtă sau protecţie”, adaugă ea. Mai mult, potrivit unui raport al Amnesty, mulţi dintre muncitorii din aceşte mine sunt copii care lucrează de la răsărit la apus, şapte zile din şapte. „Aproximativ 40.000 de copii lucrează în astfel de mine, potrivit UNICEF”, spune Canadas.

    Problema pare să fie din ce în ce mai serioasă: cererea tot mai mare a dus la creşterea cu 400% a preţului cobaltului în ultimii doi ani, iar asta s-a tradus într-un plus cu 18% al producţiei din aşa-numitele „mine artizanale” din Republica Democrată Congo. Reprezentanţii Glencore au declarat, în mai multe rânduri, că nu cumpără materie primă de la minele de dimensiuni reduse, operate în comunităţile locale. Cei de la CNN au aflat însă că e destul de uşor pentru companii să evite negocierile directe cu micii producători, pentru că dealerii din Congo au fost filmaţi cumpărând cobalt fără a verifica locul de provenienţă sau sistemul de lucru din mine. Minereul e apoi trimis la procesare, loc unde e amestecat cu materie primă din alte mine, pierzându-şi astfel caracteristicile iniţiale.

    O maşină medie cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan. Dacă producătorii de automobile ar insista, companiile miniere ar putea oferi materii prime produse în condiţii mai bune. Experţii estimează că o astfel de abordare ar creşte preţul unei maşini noi cu cel mult 200 de euro. Însă diferenţa de costuri este încă prea mare pentru unii producători de autovehicule din Germania, care acum realizează mai mult profit ca oricând.

    Producători auto precum BMW, Volkswagen sau Daimler au recunoscut că verificarea sursei e un proces extrem de complicat.

    Reprezentanţii BMW au declarat pentru CNN că fac toate eforturile pentru „a asigura cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte condiţiile de muncă”. Aceştia au mai spus că iau în calcul posibilitatea de a cumpăra cobalt direct de la mineri, evitând astfel minele care exploatează minori.

    Apple este o altă companie care poartă discuţii cu mineri ce se supun normelor guvernamentale, după ce a renunţat anul trecut la toate contractele cu minele artizanale.

    Volkswagen, care plănuieşte să lanseze mai multe modele electrice, a introdus noi reguli pentru distribuitori, încercând să se asigure că niciun copil nu este exploatat pe lanţul de distribuţie. „Simplu spus, dacă un furnizor sau un subcontractor nu acceptă aceste reguli şi nu ia măsurile necesare, vom fi obligaţi să renunţăm la colaborarea cu acela”, au declarat reprezentanţi ai companiei în decembrie 2017.

    Un caz interesant este cel al Tesla, care foloseşte câteva kilograme de cobalt pentru fiecare maşină electrică produsă. Compania a transmis celor de la CNN că achiziţionează majoritatea cobaltului necesar din afara Republicii Democrate Congo şi că se asigură că materialele folosite vin de la surse responsabile. Deşi compania a spus că realizează audituri la faţa locului pentru a verifica operaţiunile desfăşurate de furnizori, un act depus la instituţia americană responsabilă de supravegherea financiară (SEC  US Securities and Exchange Commission) a relevat faptul că lanţul de distribuţie nu e chiar atât de bine pus la punct precum l-au prezentat oficialii companiei. „Mulţi dintre furnizorii noştri cumpără materia primă de la distribuitori sau dealeri, nu de la cei care operează minele. Prin urmare, determinarea corectă a originii materialelor e dificilă”, nota actul respectiv.

    GM, un alt producător auto important, a transmis că are „toleranţă zero pentru exploatarea minorilor în cadrul lanţului de distribuţie”, finanţând cursuri pentru furnizorii aflaţi în zone de mare risc.

    Filiera chineză

    Potrivit companiei de consultanţă Darton Commodities, cel puţin jumătate din cantitatea globală de cobalt trece, la un anumit moment dat, prin China. Cei de la Renault au declarat, pentru CNN, că lanţul de distribuţie pentru baterii include şi grupul chinez Huayou, specializat în minerit, care deţine compania Congo Dongfang International Mining. Aceasta din urmă a fost acuzată de Amnesty International în 2016 că achiziţionează cobalt produs în zone din Republica Democrată Congo unde exploatarea minorilor e o practică uzuală.

    La solicitarea celor de la CNN, Huayou a anunţat că suspendă procesul de cumpărare a cobaltului de la minele de mici dimensiuni: „Huayou este singura companie chinezească de profil (procesarea cobaltului – n.red.) preocupată de problemele etice legate cobaltul din Republica Democrată Congo”. O sursă a celor de la CNN a declarat însă, sub protecţia anonimatului, că Huayou achiziţionează în continuare minereu prin intermediul unor subcontractori.

    În 2012, SEC a introdus o serie de norme ce obligă companiile să ofere detalii despre lanţul de distribuţie, mai ales în ceea ce priveşte materia primă provenită din zone cu o proastă reputaţie. Aceste reguli nu erau însă gândite pentru protecţia minorilor, ci pentru a exista o certitudine că sumele plătite de companiile americane nu ajung să finanţeze grupări militare sau teroriste. Surprinzător, pe lista materiilor prime pentru care se cer explicaţii nu apare şi cobaltul. Uniunea Europeană a anunţat măsuri similare ce vor intra în vigoare în 2021, dar nici de această dată cobaltul nu a fost inclus.

    Investiţii majore în mine sunt necesare pentru a evita creşteri puternice de preţuri care ar determina stagnarea reducerilor de costuri pentru baterii, indică analiştii de la Bloomberg New Energy Finance într-un raport. Deficitul de cobalt ar putea apărea mai devreme decât se estimase anterior, iar acesta ar putea ameninţa vânzările de autovehicule electrice în următorii cinci până la şapte ani, potrivit raportului.
    O soluţie ar putea veni din Australia, care deţine a doua cea mai mare rezervă de cobalt din lume  1,1 milioane de tone sau 15% din cantitatea globală disponibilă. „Suntem în discuţii cu zece producători de baterii”, a declarat pentru Reuters directorul agenţiei australiene care gestionează resursele subterane, Benjamin Bell. „Companii din Germania, Japonia, China sau Coreea de Sud sunt în contact cu noi pentru că au înţeles că materia primă din Republica Democrată Congo nu va mai fi considerată acceptabilă peste o anumită perioadă de timp.” El admite însă că exploatarea este mult mai scumpă în Australia.

    Cu toate acestea, mai multe companii au început deja afaceri: Aeon, un concern din Queensland, a demarat la finalul lui 2017 un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari. Un alt exemplu este Clean TeQ, care a început ca o companie specializată în tratarea apei, dar după achiziţionarea unei exploatări miniere a ajuns la o capitalizare de piaţă de aproape 650 de milioane de dolari.

    O reacţie interesantă a venit din partea Suediei, care – deşi nu deţine resurse semnificative – a anunţat recent că îşi va intensifica eforturile de a descoperi minerale preţioase cum sunt cobaltul şi litiul, componente de bază în producţia de baterii. Guvernul ţării va investi 10 milioane de coroane (1,26 milioane de dolari) în următorii doi ani pentru a descoperi existenţa acestor minerale, considerate importante pentru creşterea viitoare a economiei ţării. Mai mult, agenţia guvernamentală Geological Survey of Sweden (GSS) crede că există potenţial pentru extinderea producţiei de minerale mai neobişnuite, ca tungstenul, şi pământuri rare.

    Richard Muyej, guvernator al provinciei Lualaba din sudul Republicii Democrate Congo, le-a explicat celor de la CNN că deşi problemele persistă în anumite mine, situaţia generală s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Drumul nu e întotdeauna uşor, pentru că trebuie să schimbăm obiceiuri şi mentalităţi, iar oamenii din Congo se află într-o situaţie financiară vulnerabilă”, a spus Muyej. El şi-a exprimat de asemenea frustrarea faţă de contrastul dintre sărăcia congolezilor şi bogăţia companiilor care vin să cumpere cobalt. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a asigura transparenţa exploatării şi a producţiei”, a subliniat guvernatorul. „Dacă aceste multinaţionale au intenţii bune, atunci să vină să discute cu noi.”

  • De astăzi, paşapoartele nu mai sunt valabile cinci ani, ci zece ani. Află principalele schimbări

    Potrivit Legii nr. 133 din 18 iunie 2018, începând din 20 iulie, persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani vor putea să-şi facă un nou paşaport simplu electronic cu o valabilitate de zece ani, nu de cinci ani, aşa cum era prevăzut iniţial. Totodată, pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, valabilitatea paşapoartelor va fi prelungită până la cinci ani.

    De asemenea, noua lege aduce schimbări şi pentru copii. Astfel, paşapoartele sunt eliberate cu o valabilitate de 3 ani pentru minorii cu vârsta mai mică de 12 ani.

    Totodată, noua lege aduce modificări şi în cazul paşaportului temporar. La solicitarea acestuia, cetăţeanul trebui să aibă motive serioase, dar şi actele necesare care demonstreză importanţa vizitei peste hotare. Acesta se va elibera în situaţii obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară şi urgentă prezenţa persoanei pe teritoriul altui stat şi nu există timpul necesar pentru emiterea paşaportului simplu electronic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zamfirescu Racoţi & Partners a lansat o campanie de conştientizare a traumelor prin care trec copiii captivi în divorţul părinţilor

    Principalele probleme ridicate în cadrul evenimentului de către specialiştii prezenţi, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), judecători, avocaţi şi psihologi s-au referit la numărul sporit de cazuri de alienare parentală, la necesitatea menţinerii relaţiilor cu ambii părinţi de către copii, atât pe parcursul divorţului, cât şi după separare, la importanţa aportului specialiştilor în regăsirea căilor de comunicare cu copiii sau în depăşirea unui divorţ.

    Printre temele abordate în cadrul evenimentului, s-au numărat următoarele idei: 

    • Copilul este văzut de cele mai multe ori doar ca o armă pentru rezolvarea solicitărilor părinţilor;
    • Avocatul trebuie să fie primul care cenzurează, dacă este nevoie, pornirile abuzive ale clienţilor, chiar cu riscul de a fi concediat;
    • Este foarte important ca avocatul să reuşească să convingă propriul client şi apoi instanţa de judecată că în dispută sunt drepturi ale copilului;
    • Judecătorii au sarcina de a responsabiliza părinţii, care, nu de puţine ori, pun pe umerii copilului responsabilitatea tranşării conflictului;
    • Principiile de care judecătorii trebuie să ţină cont în permanenţă vizează interesul superior al copilului, ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia atunci când se impune în raport de vârstă şi de gradul de maturitate, stabilitatea şi continuitatea, dar şi principiul de protecţie împotriva abuzului;
    • Numărul persoanelor care suferă de tulburări de personalitate este în creştere şi este foarte posibil ca părinţii care nu reuşesc să ajungă la un acord şi se luptă în instanţă să sufere de astfel de tulburări;
    • Defăimarea celuilalt părinte maximizează riscul apariţiei alienării;
    • Părinţii implicaţi în divorţ trebuie să îşi privească copiii ca pe un obiectiv, nu ca pe un mijloc. Majoritatea părinţilor îşi folosesc copiii în astfel de dispute pentru a plăti nişte poliţe sau pentru a-şi satisface propriile nevoi emoţionale.

    La finalul evenimentului, reprezentanţii Direcţiilor Generale pentru Protecţia  Drepturilor Copilului şi Adopţie au solicitat mai multe studii de caz şi statistici pe care să îşi întemeieze munca. Părinţii divorţaţi, mulţi dintre ei confruntându-se cu alienarea copilului lor, au reclamat legea lacunară, care nu prevede vreo cale prin care părinţii să fie obligaţi să se înţeleagă, posibilitatea medierii fiind exprimată ca o recomandare. În plus, deşi România recunoaşte fenomenul alienării parentale ca formă de abuz psihologic sever asupra copilului, în fapt, acest lucru este foarte greu de dovedit în instanţă. Legislaţia nu sancţionează în mod direct persoanele care se fac vinovate de acest abuz, recomandând doar şedinţe de psihoterapie pentru înlăturarea consecinţelor abuzului sau creşterea duratei, a numărului de întâlniri dintre copil şi părintele denigrat.

  • Cronică de film: În mintea ucigaşului

    You Were Never Really Here este un film violent, dar regizorul a ştiut să ascundă foarte bine detaliile care ar fi adus un rating de tip ”interzis minorilor„: sunt numeroase scene în care protagonistul fuge dintr-o parte în alta şi bate diverşi indivizi cu un ciocan, dar momentele sunt prezentate prin lentila unei camere de securitate, astfel că imaginile devin neclare. Un alt aspect este cel al abuzului, care nu este niciodată prezentat pe cameră dar sugerat în mod insistent de unele personaje. Cu alte cuvinte, You Were Never Really Here e un film dedicat unui public adult, dar nu cred că cei sub 18 ani ar trebui îndepărtaţi din sala de cinema.

    Tema centrală este de fapt un studiu al suferinţei, al depresiei prin care trece un om măcinat de regrete. Personajul principal este Joe (interpretat magistral de Joaquin Phoenix), un veteran care îşi ocupă mare parte a timpului gândindu-se la sinucidere. El lucrează ca un soi de recuperator, aceasta fiind de fapt o bună ocazie pentru a-şi lăsa latura violentă să iasă la suprafaţă.

    De la pledoaria lui Joe pentru asfixiere la replicile frecvente legate de o copilărie marcată de abuzuri, de la efectele stresului post-traumatic şi până la descoperirea unei grămezi de oameni morţi într-un camion, spectatorul este lăsat să desluşească dacă personajul principal este de fapt unul malefic sau unul care a fost doborât de evenimentele prin care a trecut. Revin puţin la Joaquin Phoenix şi remarc că o bună parte a filmului pare gândită pentru a scoate ce e mai bun din evoluţia sa. E un actor complet, care a semnat roluri cu adevărat memorabile.

    Destinul lui Joe pare să ia o nouă direcţie atunci când o cunoaşte pe Nina, femeia pe care decide să o salveze. Spectatorii sunt lăsaţi cu impresia că el va găsi o frânghie de care să se agaţe pentru a ieşi la suprafaţă, dar sentimentul dispare atunci când devine evident că şi Nina are destule secrete întunecate.

    Într-un fel, You Were Never Really Here pare un soi de Taken mult mai profund, mult mai ancorat în psihologia umană, în drama personală a unui om care nu mai are nimic de pierdut. E un film care merită urmărit şi care va rămâne în mintea celor care părăsesc sala de cinema.

    În concluzie, You Were Never Really Here este genul de film pe care îl recomand cu încredere; foloseşte un scenariu exagerat pentru a prezenta, cu convingere, subiecte cât se poate de reale.

  • Donald Trump ameninţă că va retrage SUA din NAFTA dacă Mexicul nu opreşte imigraţia

    Liderul de la Casa Albă a acuzat, duminică, Mexicul “că face prea puţin, dacă nu chiar DELOC [sic!]”, să oprească imigranţii din America Latină care încearcă să treacă ilegal frontiera comună pentru a ajunge spre Statele Unite, informează site-ul postului BBC News.

    Comentariile preşedintelui american pare să facă referire la un grup de peste 1.000 de imigranţi, majoritatea din Honduras, care călătoresc prin Mexic spre frontiera cu SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul incredibil pentru care unul dintre marii artişti ai lumii a primit o amendă de 116.000 de euro

    Este incriminată o serie de şapte concerte considerate “ilegale” susţinute de André Rieu şi de orchestra sa în 2015.

    “La ora cu pricina, copiii români s-au aflat pe scenă doar pentru a saluta publicul, la finalul concertului.” – a explicat avocatul celebrului violinist Agenţiei France Presse. “De cântat, copiii cântaseră mult mai devreme. Se ştie că aşa procedează André Rieu: la sfârşitul concertului invită pe scenă pe toţi cei care au contribuit la succesul spectacolului.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O soluţie la criza de personal: companiile au aproape 40.000 de angajaţi minori

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi moda angajării timpurii importată după modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani, scrie revista Business Magazin. 

    Una dintre companiile cu cei mai mulţi angajaţi cu vârsta sub 18 ani este McDonald’s, lanţul de restaurante care are 5.000 de angajaţi în România, dintre care aproximativ 730 sunt minori.

    „Ei (angajaţii sub 18 ani – n.red.) fac parte din echipele din întreaga ţară. Noi suntem prezenţi în 21 de oraşe din ţară şi în fiecare restaurant lucrează cel puţin un angajat elev. (…) Aceştia reprezintă o parte importantă din familia noastră, fiind unii dintre cei mai implicaţi şi pasionaţi angajaţi”, a spus Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants, compania care operează lanţul de restaurante McDonald’s în România.

    Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.

    O altă organizaţie care angajează minori este BCR, cea mai mare bancă după active, care recrutează în fiecare an, pe perioada verii, 60 de tineri cu vârsta între 16 şi 18 ani care au parte de prima lor experienţă profesională, alături de ceilalţi angajaţi ai băncii, în sucursalele şi sediul central al BCR. Programul lor de muncă este part-time, ei lucrează doar 4 ore pe zi timp de o lună şi jumătate şi îşi pot alege dacă lucrează dimineaţa sau după-amiaza. Elevii învaţă prin această experienţă noţiuni de educaţie financiar-bancară, câştigă primii lor bani de buzunar şi învaţă cum să îi administreze responsabil. 

    „Elevii sunt implicaţi în toate activităţile care au loc în sucursale sau în departamentele unde îşi desfăşoară activitatea, evident celor care se potrivesc vârstei şi experienţei lor”, a spus Nicoleta Deliu, şeful departamentului de comunicare corporativă şi afaceri comunitare al BCR. De exemplu, îi îndrumă pe clienţi şi îi ajută să folosească ATM-urile şi ghişeele multifuncţionale, se ocupă de aspecte logistice şi administrative, fac parte din echipe la sesiuni de brainstorming şi primesc sarcini specifice în anumite proiecte. În plus, pe lângă ceea ce fac în sucursala sau departamentul unde au fost alocaţi, primesc sarcini săptămânale creative din partea echipei de proiect, care îi ajută să îşi dezvolte, potrivit lui Deliu, inteligenţa emoţională, capacitatea de comunicare asertivă, lucrul în echipă. 

    În perioada 2015 – 2017, şi compania de recrutare Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie). În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 

    4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. 

    „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a spus Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local. 

    Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. 

    Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai „degreveze” din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor.

    „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.

     

    Ce condiţii legale există pentru angajarea tinerilor sub 18 ani:

    ♦ Durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână

    ♦ Nu pot presta muncă suplimentară

    ♦ Nu pot presta muncă de noapte

    ♦ Beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate 

    ♦ Beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare

    ♦ Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă

    Sursa: Inspecţia Muncii