BusinessMagazin

Tag: Ministerul Turismului

  • Un tată pasionat de aventură şi îndrăgostit de munţii din România a transformat pasiunea lui într-o afacere pe care o conduce cot la cot cu fiul său

    Pe Lucian Gligor, muntele l-a atras dintotdeauna. S-a văzut mereu cu rucsacul în spate, pe bicicletă sau pe schiuri, descoperindu-i secretele şi învăţând de la el ca de la un prieten cu experienţă. Nu i-a fost greu să transmită mai departe o părticică din atâta pasiune şi către fiul lui, Vlad, care îi este astăzi mână de ajutor într-o mică afacere destinată celor care iubesc muntele cel puţin la fel de mult ca ei.

    Lucian şi Vlad Gligor, din Târgu-Mureş, au ca hobby practicarea mai multor sporturi şi, deşi ei nu sunt ghizi de pregătire, au învăţat să cunoască tainele muntelui, astfel că îl pot explora atât în drumeţie, cât şi cu bicicletele MTB sau, iarna, cu schiuri de tură. „Frumuseţea munţilor noştri am descoperit-o alături de prieteni care sunt ghizi montani, în ture organizate. Ne-au impresionat hăurile Crăiesei, priveliştile pitoreşti ale Apusenilor, crestele Făgăraşilor sau răsăriturile din Călimani, vârful Omu sau vârful Toaca.”

    e-Ghid.ro, numele platformei pe care Lucian Gligor a creat-o cu ajutorul fiului său care se pregăteşte acum de bacalaureat, este, practic, un intermediar între cei dornici de aventură şi ghizii atestaţi, verificaţi, incluşi în baza de date a Ministerului Turismului, care îi pot îndruma în peregrinările lor montane. „În primăvara anului 2020, în clasa a zecea, am avut o temă la o materie de liceu – Educaţie antreprenorială. Nu înţelegeam foarte bine lecţia, aşa că i-am cerut ajutorul tatălui meu. După cam o oră de explicaţii şi exemple, am învăţat. Dar pentru că nu era foarte sigur de cât de bine am reţinut lecţia, mi-a dat ca temă să mă gândesc la «ceva ce aş face» din postura unui antreprenor. Am ales să creăm împreună e-Ghid.ro”, povesteşte Vlad Gligor.

    Elev în clasa a douăsprezecea acum, la un liceu economic, el îşi dedică timpul liber platformei e-Ghid.ro, prima sa aventură antreprenorială, vegheată îndeaproape de tatăl lui. Vlad vorbeşte cu ghizii, face postări pentru social media, trimite e-mailuri, editează videoclipuri şi, în principiu, ţine businessul activ în mediul online.

    Lucian şi Vlad Gligor au ca hobby practicarea mai multor sporturi şi, deşi nu sunt ghizi de pregătire, au învăţat să cunoască tainele muntelui.

    Investiţia făcută de Lucian Gligor, tatăl lui, a fost sprijinită de o firmă de programare din Târgu-Mureş, Reea, specializată în furnizarea de soluţii şi servicii de marketing, care a realizat, de altfel, şi site-ul. Acesteia i se adaugă şi alţi parteneri, care au văzut potenţial în ideea de business. „Momentan, sunt înscrişi peste 50 de ghizi foarte activi care îşi postează turele. Ei propun ture în toată ţara, indiferent de locaţie. Ne dorim să ajungem la nivelul la care toţi ghizii montani să se înscrie şi astfel va exista o bază de date a tuturor organizatorilor de aventuri, cu date de contact şi un scurt CV despre activitatea acestora, lucru important pentru toţi clienţii. Noi acceptăm doar ghizi atestaţi, verificaţi de noi în baza de date a Ministerului Turismului, şi ne dorim astfel să distrugem concurenţa neloială dintre ghizii atestaţi şi cei neatestaţi”, spune Vlad Gligor.

    Deoarece platforma e-Ghid.ro este încă la început, veniturile sunt deocamdată mici, iar tot ceea ce generează este investit în promovare pe canale alternative. Pentru a veni în ajutorul pasionaţilor de munte, site-ul pune laolaltă informaţii despre cabanele montane, despre evoluţia vremii, despre pârtiile de schi şi traseele de Via Ferrata, alături, evident, de datele referitoare la ghizi şi la turele pe care le organizează. „Mereu venim cu noutăţi: pentru anul acesta ne-am propus să ne extindem cu un modul pentru promovarea agenţiilor de turism. În acest fel acoperim şi mai mult din suprafaţa evenimentelor ce pot fi propuse pe platforma e-Ghid.ro. Taxa pe care o plăteşte un ghid montan autorizat pentru a se înregistra pe platformă este de cinci euro, iar dacă vrea să se promoveze mai vizibil, o poate face plătind în acest sens. „Totodată, dacă un ghid nu are timp să-şi posteze turele, am creat un nou serviciu: e-Ture. Acesta constă în postarea turelor ghidului de către un membru al echipei e-Ghid, aceasta fiind şi cea mai mare provocare. Postarea turelor se face din contul ghidului, noi neavând nevoie de parola acestuia.” Lucian şi Vlad Gligor spun că această experienţă îi ajută să înveţe zilnic despre noi metode de promovare şi chiar de programare uneori. Cei doi au participat împreună la câteva cursuri de marketing şi copywriting, unde au învăţat cum funcţionează social media şi continuă să înveţe cum să gestioneze micul lor business.   

    Taxa pe care o plăteşte un ghid montan autorizat pentru a se înregistra pe platformă este de 5 euro, iar dacă vrea să se promoveze mai vizibil, o poate face plătind în acest sens.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Strigăt pentru Educaţie – asociaţie pentru tineri (Bucureşti)

    Fondatori: Mădălina Luca şi Claudiu Margină

    Prezenţă: naţională

    DreamMe Creative Studio – cadouri personalizate (Chişinău)

    Fondatori: Marin Gojin şi Erica Patraşca

    Cifră de afaceri în 2022: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Mega Mall din Bucureşti

    Revino Gourmet – platformă care promovează producătorii locali de vin, brânzeturi şi carne (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Iancu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: online şi fizică, prin târguri organizate constant în Bucureşti

    The Modernium – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatori: Corina Mişu şi Mihnea Mocanu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online, în Ototo, ALTRNTV, AlbAlb, Caf’tory din Bucureşti şi Monoton din Timişoara

    Fastapp Development – companie de IT (Bucureşti)

    Fondator: Alex Bărdăhan

    Cifră de afaceri în 2022: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • Ministerul Turismului: România, locul 4 în clasamentul ţărilor cu cele mai bune recenzii online

    Primele trei poziţii au fost ocupate de Muntenegru, Polonia şi Italia.

    După România, în clasament urmează Grecia, Serbia, Republica Cehă, Croaţia, Spania şi Slovacia.

    Potrivit Ministerului Turismului, evaluarea a fost realizată în cadrul parteneriatul dintre Comisia Europeană pentru Turism (CET) şi TCI Research, pe baza recenziilor formulate de vizitatori, inventariate din mai mult de 25 de surse, printre care TripAdvisor, Google Reviews, Facebook, Expedia şi Booking.

    Astfel, au fost vizate cele mai populare 200 de hoteluri şi atracţii de turistice din fiecare ţară membră CET, dar şi din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Suedia.

    România este membră CET alături de alte 34 organizaţii de turism din Europa.

  • Promovare turistică a României, marca Ministerul Turismului: Dracula şi filme indiene la Bollywood

    Ministerul Turismului gestionează două programe: „Dezvoltarea produselor turistice”, şi „Marketing şi promovare turistică”.

    Pentru dezvoltarea produselor turistice, bugetul de bază este de 14,7 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 14,7 milioane de lei. Iar pentru mareketingul şi promovarea turistică bugetul de bază este de 13,7 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 15,7 milioane de lei, scrie Mediafax.

    Proiectul de buget pentru programul „Marketing şi promovare turistică a României” prevede următoarele măsuri şi acţiuni:
    – Valorificarea şi comunicarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice România
    – Punerea în practică a diferenţierii prin declinarea conceptului creativ
    – Trecerea de la abordarea tradiţională/convenţională a turismului la crearea de experienţe multisenzoriale, bazate pe specificitatea, unicitatea şi autenticitatea României ca destinaţie turistică
    – Utilizarea storytelling-ului (construirea şi transmiterea de poveşti), ca model de comunicare
    – Desfăşurarea unei campanii integrate, în anul 2018, pentru repoziţionarea pe piaţa internaţională a turismului
    – O mai bună cunoaştere a profilului turistului şi a preferinţelor de consum prin realizarea anuală de cercetări şi studii de piaţă
    – Furnizarea de informaţii complete atât turiştilor interesaţi, cât şi intermediarilor, prin optimizarea modului de utilizare a instrumentelor mobile, capacitarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică şi plasarea de infotouch-uri în punctele de contact cu turiştii
    – Stabilirea de parteneriate cu operatori aerieni şi cu furnizori de echipamente tehnologice
    – Familiarizarea touroperatorilor cu oferta turistică a României
    – Îmbunătăţirea prezenţei pe internet prin dezvoltarea site-ului de promovare turistica wwww.romania.travel, dezvoltarea şi creşterea performanţei portalului de ştiri în domeniul turismului: www.newsturism.ro, creşterea vizibilităţii pe reţelele de socializare, desfăşurarea campaniilor pe bloguri interne şi internaţionale, continuarea campaniei actuale de e-mail marketing prin dezvoltarea permanentă a bazei de date, inclusiv la nivel internaţional
    – Optimizarea modului de utilizare a canalelor de comunicare offline, prin optimizarea prezenţei în cadrul târgurilor de profil interne şi externe
    – Realizarea de campanii integrate, utilizând şi execuţii TV, prin plasarea în seriale TV new age, populare, produse în principal în SUA sau la Bollywood, Coproducţii televizate şi promovare pe televiziuni de nişă
    – Desfăşurarea de campanii publicitare outdoor – formate standard şi inovatoare pe pieţele-ţintă
    – Introducerea materialelor de promovare neconvenţionale
    – Realizarea anuală a unei acţiuni de comunicare adresată românilor, pentru a deveni conştienţi de importanţa turismului în dezvoltarea comunităţilor locale
    – Valorificarea diasporei ca ambasador al turismului prin încurajarea organizării a cât mai multor evenimente oficiale şi informale cu tematică românească de către comunităţile româneşti, eventual cu sprijinul ambasadelor şi reprezentanţelor de turism ale României, cu invitarea unui număr cât mai mare de persoane din actualele ţări de reşedinţă, iniţierea unei campanii dedicate românilor din străinătate (exemplu: „Romania is not about borders. Romania is about spirit”) de sensibilizare şi conştientizare a importanţei pe care membrii diasporei o au, în calitate de purtători şi multiplicatori ai mesajelor pozitive despre ţara noastră; conceperea unei campanii virale dedicate diasporei (exemplu: „Ask me what X – Dracula, Nadia Comăneci etc. – and I have in common?”) care să faciliteze furnizarea de informaţii, online şi offline, cu şi despre România, în comunităţile în care trăiesc români
    – Vizite educaţionale şi de informare pentru reprezentan¬ţi mass-media şi alti vectori de imagine
    – Desfăşurarea campaniilor de asociere de imagine prin valorificarea de produse româneşti care să devină simboluri la nivel naţional, dezvoltarea programului Brand Ambasadorii Turismului Românesc, personalităţi recunoscute la nivel internaţional, care pot promova destinaţii turistice şi forme de turism, prin intermediul povestirii experienţelor proprii, legate de „locurile” din România
    – Promovarea României în asociere cu simbolurile sale autentice – portul popular, legendele şi simbolurile specifice regiunii/zonei – în cadrul evenimentelor pe care Ministerul Turismului le organizează sau la care este partener
    – Continuarea asocierii cu obiective turistice din România (Castelul Bran, Castelul Peleş, Castelul Huniazilor, Cetatea Medievală Sighişoara, Cetatea Alba Carolina, Delta Dunării, mocăniţa, Salina Turda şi altele)
    – Continuarea asocierii cu sportivi români, prin promovarea şi încurajarea sporturilor individuale şi de echipă
    – Promovarea României prin fixarea unor teme anuale de comunicare şi focusarea pe evenimente şi produse peste nivelul mediu (aniversări, competiţii naţionale şi internaţionale, evenimente unice)
    – Iniţierea unui sistem de Customer Relationship Marketing (CRM).

  • Lista hotelurilor de pe litoralul românesc unde să NU mergi. Anunţul Ministerului Turismului

    Sancţiunile şi retragerile de certificat au vizat hotelurile Naţional şi Unirea din Mamaia, hotelul Banat din Olimp, hotelurile Clăbucet, Romanţa, Bălea, Terra, Caraiman, Craiova şi Slatina din Neptun, judeţul Constanţa şi hotelul Cerna, Băile Herculane, din judeţul Caraş-Severin.

    „La controalele efectuate s-au constatat numeroase deficienţe printre care: faţadă deteriorată, mobilier uzat fizic şi moral, instalaţii şi obiecte sanitare din băile aferente spaţiilor de cazare uzate şi pătate, mocheta holurilor de acces către spaţiile de cazare şi cea din spaţiile de cazare uzată şi deteriorată, saltele uzate, deteriorate şi pătate, tâmplăria, feroneria ferestrelor şi uşile spaţiilor de cazare, uzate”, se arată în comunicat.

    Ministerul Turismului precizează că deficienţele menţionate au fost consemnate şi în procesele verbale întocmite în anii anteriori, măsurile dispuse iniţial în acestea nefiind respectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista hotelurilor de pe litoralul românesc unde să NU mergi. Anunţul Ministerului Turismului

    Sancţiunile şi retragerile de certificat au vizat hotelurile Naţional şi Unirea din Mamaia, hotelul Banat din Olimp, hotelurile Clăbucet, Romanţa, Bălea, Terra, Caraiman, Craiova şi Slatina din Neptun, judeţul Constanţa şi hotelul Cerna, Băile Herculane, din judeţul Caraş-Severin.

    „La controalele efectuate s-au constatat numeroase deficienţe printre care: faţadă deteriorată, mobilier uzat fizic şi moral, instalaţii şi obiecte sanitare din băile aferente spaţiilor de cazare uzate şi pătate, mocheta holurilor de acces către spaţiile de cazare şi cea din spaţiile de cazare uzată şi deteriorată, saltele uzate, deteriorate şi pătate, tâmplăria, feroneria ferestrelor şi uşile spaţiilor de cazare, uzate”, se arată în comunicat.

    Ministerul Turismului precizează că deficienţele menţionate au fost consemnate şi în procesele verbale întocmite în anii anteriori, măsurile dispuse iniţial în acestea nefiind respectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vacanţe pentru bugetari pe banii de la stat

    Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.

    Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.

    Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.

    În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net

  • Vacanţe pentru bugetari pe banii de la stat

    Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.

    Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.

    Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.

    În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net

  • Ministerul Turismului vrea fond de garantare pentru a proteja turiştii de falimentul agenţiilor

    “Consider că o măsură viabilă este cea a fondului de garantare, iar statul să aibă un control minim prin doi reprezentanţi, unul de la Ministerul Turismului, unul de la Ministerul Finanţelor, şi restul să fie de la entităţile private, sigur şi de la turoperatorii mari şi de la cei mici.

    În primul an să nu se atingă nimeni de aceşti bani, în al doilea an, cu aproximativ 25% să facă investiţii, să facă plasamente pentru că undeva se strâng ceva bani şi trebuie să se facă ceva cu ei, să investeşti undeva în piaţă. În anul al treilea să fie 50%, în al patrulea 75% şi din anul al cincilea să se organizeze astfel încât să se investească aceşti bani, dar bineînţeles asigurând garanţia că cetăţeanul român va beneficia de despăgubiri dacă se va întâmpla ceva. Se va hotărî într-un bord astfel încât şi statul şi entitatea privată să fie de acord fiindcă aici nu vorbim de vreo sumă de bani care să vină de la bugetul statului sau să vină dintr-o zonă a statului”, a declarat Ministrul Turismului.

    Mircea-Titus Dobre susţine că reprezentanţii agenţiilor de turism vor decide cum va fi gestionat fondul de garantare: “Majoritatea va fi partea privată. Sunt banii lor, nu este treaba statului. Statul trebuie să fie doar un observator mai ales că, în bordul respectiv, va fi un reprezentant al statului din partea Ministerului de Finanţe şi unul de la Ministerul Turismului. Doar atât. În rest majoritari vor fi privaţii. Ei vor decide ceea ce se va întâmpla cu aceste sume de bani”.

    Pentru a stabili care va fi participarea agenţiilor de turism la constituirea fondului, Ministerul Turismului a făcut o adresă către ANAF şi către Ministerul de Finanţe astfel încât să i se pună la dispoziţie informaţiile legate de veniturile din bilanţul agenţiilor de voiaj, pe ultimii cinci ani de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă agenţie de turism rămâne fără licenţă

    “Reprezentanţii Direcţiei Generale Autorizare şi Control Turism din cadrul Ministerului Turismului au efectuat în data de 01.02.2017 un control la sediul Agenţiei de turism Funtrip.World, în strada Maiorului, nr.16, sector 2, Bucureşti. La controlul efectuat, s-a constatat ca agenţia de turism nu mai funcţionează la sediul pentru care s-a emis licenţa de turism, drept urmare a fost întocmită Nota de constatare nr.1565/01.02.2017. După 15 zile de la data primirii notificării prin scrisoare recomandată, licenţa de turism se retrage din oficiu. Notificarea a fost transmisă către S.C. Funtrip S.R.L în data de 03.02.2017. Menţionăm, de asemenea, că termenul de 15 zile amintit curge de la data de livrare a poştei (ex: livrat, destinatar negăsit la adresă, refuz primire etc.), care, în acest caz a fost 6 februarie a.c”, se arată într-un comunicat al Ministerului Turismului.

    Până în prezent au fost primite la Ministerul Turismului un număr de 31 sesizări din partea turiştilor cu privire la neprestarea serviciilor turistice de către agenţie.

    De asemenea, compania Omniasig, asiguratorul agenţiei de turism Fun Trip, a precizat, pentru MEDIAFAX, că a primit până vineri 88 de cereri de despăgubire.

  • Ministerul Turismului: Jumătate dintre turiştii din pensiuni sunt cazaţi la negru

    “Gradul de ocupare oficial în pensiuni este de 10,4%. Există şi un grad de ocupare neoficial, raportat de federaţiile patronale din turism şi care consideră că uneori se poate duce şi către dublul acestei cifre, pentru că sunt persoane care înregistrează numai o parte dintre cei care vin să se cazeze”, a spus Bărhălescu.

    El a afirmat însă că nu poate fi cuantificat cu exactitate numărul turiştilor care sunt cazaţi la negru.

    “Putem să spunem că este vorba de jumătate din numărul turiştilof cazaţi, dar nu avem în acest moment statistici oficiale. Considerăm că un sistem informatizat de evidenţă a turiştilor cu siguranţă ar aduce numai beneficii şi celor care au pensiuni turistice, în sensul că ar putea în urma evidenţelor pe care le depun să genereze apoi o întoarcere prin investiţiile care s-ar face în zonă”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro