BusinessMagazin

Tag: mineri

  • Simbol de statut: căsuţa de miner

    Astfel, nicio casă de vacanţă a acestora nu e completă fără o căsuţă de miner, care însă nu e deloc ieftină.

    Motivul acestei alegeri îl reprezintă, scrie Wall Street Journal, regulamentele impuse de autorităţile oraşului care încearcă să împace cererea din partea celor înstăriţi cu dorinţa de a păstra intact farmecul de orăşel de munte care i-a atras şi îi atrage încă pe mulţi. Cei care îşi doresc o proprietate în zona din Aspen unde s-au păstrat aceste veche căsuţe de mineri îşi pot construi casa viselor lor cu condiţia să nu o facă ţipătoare, ci discretă şi să aibă grijă ca stilul acesteia să se îmbine armonios cu cel al clădirii mai vechi.

    O căsuţă veche costă milioane de dolari şi poate fi renovată şi modernizată pe dinăuntru cu condiţia să nu i se modifice aspectul exterior. Ca să-şi construiască reşedinţele de vacanţă, milionarii iubitori de Aspen recurg, nu rareori, la mutarea temporară a căsuţei de mineri de pe lotul cumpărat cât se sapă şi se fac lucrările necesare pentru instalarea unor piscine sau a altor facilităţi la subsol, în încercarea de a respecta o regulă conform căreia clădirile nou adăugate nu trebuie să fie prea mari.

    Atracţia pentru zona cu căsuţe istorice în rândul milionarilor vine şi de la faptul că aceasta se află în apropierea unei zone cu restaurante şi magazine de lux, astfel încât mulţi consideră că merită investiţia de milioane de dolari în construirea unei case noi cu renovarea şi păstrarea celei vechi.

  • Miron Cozma ia pensie de VICTIMĂ A MINERIADELOR. Ce sumă încasează lunar ”Luceafărul Huilei”

    ”Pentru mine, e o mare realizare, si pentru mineri. Faptul ca ani de zile Miron Cozma si minerii si-au atras oprobriul public si nimeni nu a facut nimic, guverne si presedinti de tara nu au facut altceva decat sa ii exonereze pe Ion Iliescu si pe toti ceilalti, iata ca Curtea Europeana de la Strasbourg a decis acceptarea mea ca victima in dosar”, declara, in 2015, Miron Cozma, pentru B1 TV.

    El a mai spus atunci ca primeste o pensie, ca victima a Mineriadelor, in valoare de 1.489 de lei: ”Vreti sa va arat ca am o pensie de 1.489 lei? Cum am prosperat? Nu am prosperat. Nu am casa. Cu ce am prosperat? Facand 11 ani de inchisoare”.

    Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa inceapa judecarea in camera preliminara a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman si fostul director al SRI Virgil Magureanu sunt acuzati de infractiuni contra umanitatii.

    La acest prim termen de camera preliminara, un judecator va discuta masuri si exceptii in cadrul procesului, dezbaterile nefiind publice.

    Trimiteri in judecata

    Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis in judecata pe: Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Romaniei; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare.

    De asemenea, au fost deferiti justitiei: amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepresedinte al CPUN; Adrian Sarbu, sef de cabinet si consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere “Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni; Plaies Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele apartinand Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, scrie BZI.ro

  • Minerii de bitcoin au băgat mâna în foc şi s-au ars: Mai merită să minezi criptomonede?

    O scădere de aproximativ 70% de la mijlocul lui decembrie încoace a făcut profitabilitatea să scadă enorm. Scăzând până la pragul de 6.000 de dolari marţi, doar minerii cei mai mari şi mai eficienţi reuşesc să se menţină deasupra apei, dar şi aceştia sunt pe muchie de cuţit.

    De când preţul bitcoin a crescut la 19.000 de dolari, energia de minare a trebuit crescută cu 40%. Asta a avut ca şi consecinţă rebalansarea sistemului construit de minarea de bitcoin, astfel un block ajungând să fie mai greu de construit cu 51%, conform datelor Blockchain.info.

    Resursele echipamentelor şi puterea de calcul necesară minării de bitcoin a crescut foarte mult, datorită creşterii dificultăţii procesului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este deputatul UDMR care compară protestatarii din faţa Parlamentului cu minerii

    Marton a făcut aceste declaraţii în debutul şedinţei Comisiei spreciale pentru Legile justiţiei, reunite joi dimineaţă pentru a continua dezbaterile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

    El le-a cerut celor din opoziţie să nu fie duplicitari în mesajele pe care le dau pentru că, în caz contrar, va deveni furios.

    „Eu am ieşit pe jos (din Parlament, n.r.). Când am trecut pe lângă un vicelider al grupului USR şi am auzit ce se întâmplă în stradă, mi-a spus: <<Ăştia sunt protestatarii paşnici, dar nu noi i-am chemat>>. Am ajuns acasă, am pornit televizorul, am văzut o imagine în care vine grupul USR cu telefoane aprinse, apoi intervenţia unui lider a acestui grup care a mulţumit protestarilor. Eu mi-am adus aminte de iunie 90 când, deşi nu i-a chemat, Iliescu le-a mulţumit minerilor că au venit să apere statutul de drept”, a spus Marton Arpad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la CEO au primit preaviz

    Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au primit preaviz, decizia de concediere colectivă fiind aprobată, joi, de directoratul companiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Începând cu data de 22 august, 500 de salariaţi pensionabili şi alţi 190 de angajaţi care au cerut concedierea vor intra în preaviz. Persoanele disponibilizate vor înceta raporturile de muncă în luna septembrie, când vor primi unul, trei, şase sau opt salarii compensatorii, în funcţie de vechime, stabilite de administraţie şi sindicate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăr român premiat la Londra, pentru fotografii cu mineri din Valea Jiului

    Un tânăr fotograf român din Petroşani a fost premiat recent, la Londra, în cadrul unei competiţii la care au fost înscrise 27.000 de lucrări, din 104 ţări.

    Alex Beldea, în vârstă de 22 de ani, a primit menţiunea de onoare a ediţiei din 2014 a International Photography Award, la categoria Amatori, Eseu Fotografic şi Naraţiuni Fotografice.

    Recunoaşterea internaţională a talentului fotografului român i-a fost adusă de şase imagini incluse în documentarul „Ultimul schimb”, în care Alex Beldea a surprins viaţa muncitorilor din mine din Valea Jiului, respectiv la Paroşeni, Petrila şi Uricani, mine care urmează să fie închise în următorii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.greatnews.ro

  • Aproape o sută de mineri s-au blocat şi protestează în Salina Dej. Care sunt revendicările lor

    Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că minerii de la Salina Ocna Dej au declanşat protestul vineri, când primul schimb a refuzat să iasă din subteran, iar ulterior s-au alăturat schimburile II şi III, numărul protestatarilor din subteran ajungând, în prezent, la 98 de persoane.

    Vuşcan a spus că alţi aproximativ 60 de mineri s-au solidarizat cu colegii lor din subteran şi protestează în curtea unităţii.

    Prefectul de Cluj a explicat că o parte dintre mineri, cei din primul schimb de vineri, sunt deja de peste 30 de ore în subteran.

    Vuşcan a coborât în subteran, sâmbătă dimineaţa, împreună cu primarul din Dej, Morar Costan, pentru a discuta cu protestatarii şi pentru a primi revendicările lor.

    “Eu sunt la Dej în continuare. Ne-am întâlnit în mină cu cei 98 de mineri care sunt în subteran şi ne-au spus că nu renunţă la revendicările lor. Revendicările sunt, în primul rând, de natură salarială. Dejul a cerut un plafon salarial la fel ca şi în 2014 şi, din păcate, s-a aprobat cu 250.000 de lei mai puţin, în condiţiile în care producţia lor a crescut cu aproape 10 la sută. Am putea spune că au muncit mai mult, dar plafonul lor de salarii s-a redus. Din realizările de la Dej se plătesc şi alte sucursale din ţară, sunt şase de toate, Dejul fiind cea mai profitabilă sucursală, cu producţia cea mai mare. Dejul asigură 35 la sută din producţie”, a afirmat Vuşcan.

    Potrivit sursei citate, la Dej este aşteptat, sâmbătă, directorul Societăţii Naţionale a Sării, minerii solicitând să vorbească cu acesta pentru a-şi spune nemulţumirile.

    Prefectul de Cluj a spus că autorităţile au asigurat pentru protestatarii din subteran mâncare şi apă, iar o ambulanţă este mobilizată la salină pentru a monitoriza continuu starea de sănătate a minerilor.

    “Noi am trimis de ieri (vineri – n.r.) o ambulanţă care monitorizează starea de sănătate a minerilor. O singură persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale şi a fost scoasă din mină şi transportată la spital. Din fericire, nu este o situaţie gravă”, a adăugat Vuşcan.

    Salina Ocna Dej este o sucursală a Societăţii Naţionale a Sării SA, având ca obiect de activitate extragerea, prepararea şi comercializarea sării geme. Sarea extrasă de la Dej este folosită, în special, în industria chimică, precum şi în industria alimentară şi în consumul uman direct. În prezent, la Salina Ocna Dej extragerea sării geme se face din Mina Transilvania, deschisă exploatării în anul 1979.

  • Viaţa minerilor din Africa care sapă cu unelte rudimentare pentru a scoate minereul necesar fabricării telefoanelor mobile – FOTO

    Coltanul este un minereu utilizat în fabricarea componentelor electronice ale telefoanelor. Minerii din Africa folosesc metode primitive pentru a extrage coltanul, minereu care se gaseste în aproape toate dispozitivele electronice din jurul nostru, în telefoane precum iPhone sau în laptop-uri, informează Daily Mail.

    În mina Luwow lucrează 1.400 de persoane, în jur de 12 ore pe zi şi folosesc unelte rudimetare (lopeţi şi ciocane) pentru a extrage minereul, apoi coltanul este separat de nisip şi pietre cu mâinile goale.

    Deşi coltanul este la mare căutare, minerii câştigă doar 5 dolari pe zi pentru 12 ore de muncă. Deşi suma este foarte mică, foarte multă lume este dispusă să muncească în mină, în aceste condiţii, deoarece salariul minim în Congo este de doar 3 dolari pe zi.

    “Materialele extrase din minele noastre sunt implementate în telefoanele din toată lumea”, a spus Jotham Uwemeye, secretar general al organizaţiei minerilor din Congo.

    Minerii cară saci cu minereu în spate pentru a-i depozita la kilometri distanţă. Acest colţ de lume este printre singurele locuri de pe glob de unde se poate extrage coltanul.

    După ce este rafinat, acesta este folosit in dispozitive electronice de toti producatorii importanti, precum Apple, Saumsung sau HP.

    “Apple îşi menţine angajamentul de a conduce dezvoltarea economică a Republicii Democratice Congo şi ţărilor învecinate. Fiecare muncitor merită să fie tratat cu demnitate şi respect”, au spus reprezentaţii Apple în februarie 2015.

    Coltanul extras din Congo este cunoscut drept ca un “mineral de conflict”, pentru că sunt este extras din zone de război. Însă mina Luwow nu intră în această categorie deoarece este controlată de un grup sprijinit de stat.

    GALERIE FOTO

  • Minerii de la Complexul Energetic Oltenia aflaţi în greva foamei cer ca ministrul Gerea să vină să discute cu ei

    Minerii de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) aflaţi în greva foamei solicită, într-un comunicat de presă, demiterea managerului privat al unităţii, Laurenţiu Ciurel, pe motiv că acesta ”a luat în derâdere protestul salariaţilor”.

    De asemenea, protestatarii susţin că doar prezenţa ministrului Energiei, Andrei Gerea, la Târgu Jiu poate scoate complexul energetic din ”criza profundă economică şi socială” în care se află.

    Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME), Dumitru Pârvulescu, afirmă că asupra protestatarilor au fost făcute presiuni pentru a renunţa la acţiune, ei acuzând administraţia că le impune angajaţilor să devină membri doar în sindicatele pe care conducerea Complexului Energetic Oltenia le agreează la negocieri.

    Pârvulescu mai spune că protestul a fost declanşat din cauza lipsei unui contract colectiv de muncă valabil pe anul în curs în cadrul CE Oltenia şi a oricăror negocieri cu administraţia pe această temă.

    Trei dintre cei 32 de mineri care miercuri se aflau în greva foamei au renunţat la protest în cursul nopţii, după ce starea de sănătate li s-a înrăutăţit. Unul dintre aceştia a fost dus la spital de un echipaj al Ambulanţei, dar nu a rămas internat, preferând să meargă acasă.

    În schimb, la acţiunea de protest au aderat alţi angajaţi, astfel că numărul acestora a ajuns în prezent la 35.

    În paralel, cei 80 de mineri blocaţi de marţi seară în subteranul minei Tehomir continuă protestul, refuzând să iasă la suprafaţă, după ce managerul privat Laurenţiu Ciurel a refuzat miercuri seară să discute cu ei.

    Ciurel s-a întâlnit însă cu o delegaţie formată din patru mineri, care i-au spus că protestatarii vor să primească la disponibilizare şase salarii compensatorii, nu unul sau două, cum oferă administraţia CEO, iar în urma negocierilor nu s-a ajuns la niciun acord.

    Conform vicepreşedintelui FNME, Dumitru Pârvulescu, unul dintre minerii aflaţi în galeria minei Tehomir a luat decizia de a intra şi el în greva foamei. Ceilalţi mineri blocaţi în subteran au primit apă şi alimente de la colegii aflaţi la suprafaţă.

    Mina de la Tehomir este ultima mină de subteran din Oltenia care mai funcţionează, aceasta urmând însă să fie închisă în cursul acestui an.

    Luni seară, doi mineri de la Complexul Energetic Oltenia au intrat în greva foamei în faţa sediului din Târgu Jiu al unităţii. Ulterior, acestora li s-au alăturat alţi angajaţi, astfel că miercuri 32 de salariaţi aderaseră la această formă de protest.

    Minerii din Valea Jiului şi-au exprimat, miercuri, solidaritatea cu colegii lor din judeţul Gorj, liderii de sindicat anunţând că orice tergiversare guvernamentală de a rezolva tensiunile din zonele miniere din România poate conduce la mişcări sociale de amploare.

    La mijlocul lunii februarie, aproximativ patru mii de mineri şi energeticieni au participat la un miting de protest în centrul municipiului Târgu Jiu, nemulţumiţi de conducerea Complexului Energetic Oltenia şi de reducerile de personal şi de salarii preconizate de administraţie.

    Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexelor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW.

  • Minerii blocaţi în subteran la exploatarea de uraniu Crucea ameninţă cu greva foamei

    Potrivit unor protestatari de la EM Crucea, aproximativ două sute de mineri sunt blocaţi în subteran, atât în zona troiţei din mina Crucea, care nu e în zona de exploatare, dar sunt şi în mina Botuşana, în zona de exploatare, în timp ce alţi angajaţi protestează în zona atelierelor.

    Minerii susţin că aşteaptă ca până la ora 14.00 să li se rezolve solicitările, ameninţând că, în caz contrar, protestul se va radicaliza şi vor intra în greva foamei, intenţionând să-şi ia alături de ei, în subteran, soţii sau copiii.

    Protestatarii doresc punerea în aplicare a protocolului semnat în 30 ianuarie cu ministrul Energiei, Andrei Gerea.

    Directorul Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, urmează să discute, marţi dimineaţă, la Ministerul Energiei, cu Andrei Gerea, soluţii pentru încetarea conflictului.

    Directorul CNU a declarat că oferta pe care a putut să o facă minerilor a fost o creştere cu 5,2 – 5,5 la sută, ceea ce nu i-a mulţumit pe protestatari, care doresc să fie aplicată prevederea stabilită în protocolul semnat de Gerea.

    Printre revendicările minerilor, pe care aceştia le consideră minimale, se numără cele legate de salarizare, asigurarea de bilete de tratament şi schimbarea bazei de calcul a pensiilor, în condiţiile în care speranţa de viaţă a unui miner din acest domeniu este uşor peste 50 de ani.

    Potrivit lui Moraru, creşterea salarială solicitată de mineri poate fi pusă în aplicare doar dacă se modifică, prin Hotărâre de Guvern, cadrul legal.

    Minerii solicită demiterea conducerii Companiei Naţionale a Uraniului, dar şi a sucursalei Suceava şi cer premierului Victor Ponta, ministrului Energiei, Andrei Gerea şi ministrului pentru dialog social, Liviu Pop, să vină să discute cu ei.

    Luni dimineaţă, minerii de la Crucea au reluat protestele suspendate la sfârşitul lunii ianuarie, reclamând că nu li s-au mărit salariile, şi nici nu li se alocă mai mulţi bani pentru norma de hrană.

    În 30 ianuarie, după o săptămână de proteste ale minerilor de la EM Crucea, o delegaţie a Ministerului Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri, condusă de ministrul Andrei Gerea s-a ajuns la un acord, condiţiile fiind statuate în cadrul unui protocol semnat de toate părţile implicate.

    Astfel, a fost agreată o nouă formulă de calcul al salariului pentru angajaţii din subteran şi pentru cei de la staţiile de preparare, în aşa fel încât minerii să beneficieze de creşterea veniturilor începând cu 1 februarie 2015.

    “Aplicarea acestei măsuri permite apropierea salariilor de la exploatarea de uraniu de nivelul venitului mediu din sectorul mineritului. De asemenea, prin protocol a fost consfinţită respectarea în continuare a prevederilor contractului colectiv de muncă referitoare la acordarea primelor de Paşte, Ziua Mineritului şi de Crăciun”, se preciza într-un comunicat al Ministerului Energiei transmis după semnarea protocolului.

    Totodată, în urma discuţiilor s-au stabilit, printre altele, înaintarea către Ministerul Muncii a documentaţiei privind modul de calcul al pensiei, precum şi pregătirea documentaţiei în vederea efectuării de demersuri pentru modificarea prin HG a valorii mesei antidot, mai menţiona sursa citată.

    “Înţelegem condiţiile grele în care se desfăşoară munca în subteran, iar măsurile decise astăzi pentru o mai bună recompensarea a eforurilor şi a expunerii la un mediu neprielnic sănătăţii sunt ceea ce putem face pentru mineri în acest moment. Vom studia cu atenţie punctele care ne-au fost semnalate şi cu siguranţă vom susţine viitoare schimbări legislative necesare oamenilor care lucrează în acest sector. De asemenea, considerăm că se impune o analiză atentă a modului de salarizare, a relaţiilor de muncă şi a condiţiilor de securitate în muncă”, declara, la data respectivă, Andrei Gerea.

    Exploatarea Minieră Crucea este singura exploatare de uraniu funcţională din ţară, având două puncte de lucru – Crucea şi Botuşana – unde lucrează peste 500 de angajaţi.