Preţul minereului de fier a scăzut sub 100 de dolari pe tonă pentru prima dată în ultimele peste cinci săptămâni în condiţiile în care criza din industria chineză a oţelului dă semne de adâncire, scrie Bloomberg.
Producţia vastei industrii chinezea se situează cu mult sub nivelul din 2021, aceasta resimţind din plin criza din sectorul imobiliar.
Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunţă că a semnat actul adiţional de preluare a licenţei de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulghes-Grinties, localizat în judeţul Neamţ.
Compania a primit licenţa de exploatare împreună cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, cu titlu gratuit, prin transfer de la Compania Naţională a Uraniului, potrivit informaţiilor de pe bursă.
“În perioada imediat post-transfer, SNN va realiza o analiza complexa asupra modalitatilor optime de utilizare a licentei, respectiv a resurselor, in vederea identificarii si implementarii celei mai avantajoase metode de valorificare a acestei licente”, spun reprezentanţii companiei.
Pe 30 mai 2020, acţionarii SNN au aprobat declansarea initierii demersurilor in vederea transferului licentei de concesionare a activitatii de exploatare in perimetrul Tulghes – Grinties, judetul Neamt, acordata de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Companiei Nationale a Uraniului.
În martie 2021, Nuclearelectrica a semnat cu Compania Naţională a Uranului (CNU) contractul de vânzare-cumpărare a unor active din cadrul liniei de procesare a concentratului de uraniu de la Sucursala Feldioara a CNU.
Prin aceste acţiuni, compania îşi asigură un circuit nuclear integrat, cu extragere de minereu de uraniu, procesarea acestuia, fabricarea de combustibil şi producerea de energie nucleară.
“Preluarea licentei de concesionare a perimetrului Tulghes-Grinties, coroborat cu preluarea unor active ale sucursalei Feldioara a CNU, are in vedere, conform hotararilor actionarilor SNN, consolidarea ciclului integrat de combustibil nuclear si crearea premiselor pentru dezvoltarea lantului intern de aprovizionare in avantajul competitiv al Romaniei si al SNN”, explică reprezentanţii Nuclearelectrica.
Producătorul român de energie nucleară a încheiat T1/2021 cu un profit net de 234 mil. lei, în creştere cu 9% faţă de T1/2020, în timp ce veniturile s-au majorat cu 10,6%, la 704 mil. lei în pofida scăderii cantităţii de energie electrică vândută la 2,73 TWh.
Compania şi-a bugetat investiţii de 433,9 mil. lei pentru 2021 din care în T1 gradul de realizare este de 9%, adică 39 mil. lei.
Statul român, prin Ministerul Energiei, are 82,5% din compania cu o capitalizare de 8,46 mld. lei.
Preţul minereului de fier, principalul ingredient folosit în fabricarea oţelului, a urcat la aproape 100 de dolari pe tonă după ce China şi-a anunţat intenţia de a simplifica controalele vamale, relatează Financial Times.
Oficialii chinezi au anunţat că evaluările obligatorii ale calităţii minereului de fier importat vor fi eliminate treptat, urmând să fie înlocuite cu un sistem în care cumpărătorii solicită inspecţii oficiale.
În acest moment se lucrează la eliberarea celorlalte 3 galerii, execuţia fiind îngreunată de condiţiile meteorologice.
“Prin reuşita celor de la Radioactiv Mineral Măgurele avem o premieră în istoria de după 1989: Reuşim să şi redeschidem o activitate minieră, nu doar să o închidem. România deţine resurse importante de metale rare, disperse, critice. Aceste substanţe sunt exact elementele care, prin absenţă, încetinesc economia mondială. Realizarea unor capacităţi de producţie pentru prepararea acestor substanţe crează României o poziţie deosebit de importantă în cadrul economiei europene şi chiar a celei mondiale.
Compania a solicitat sprijin formal şi informal pentru intrarea în Alianţa Europeană a Bateriilor. Astfel, se pot dezvolta proiecte naţionale majore precum construirea unei fabrici de baterii în ţara noastră, investiţie majoră, de minimum 50 de milioane de euro, ce va reconfigura economia României, având un impact decisiv în dezvoltarea industriilor avansate, precum şi construirea, de către Radioactiv Mineral Măgurele, cu fonduri atrase, a unui laborator pentru resurse minerale autorizat internaţional, ce va deservi comercial toate proiectele regionale. Acest laborator poate să reprezinte centrul proiectelor miniere româneşti.
În Mauritania mai există un singur tren în circulaţie, care opreşte într-o singură gară, timp de 5 minute, de-a lungul călătoriei sale zilnice de 700 de kilometri.
A fost supranumit “Trenul de fier”, pentru că transportă cantităţi uriaşe de minereu de fier în oraşul Zouerat; există însă şi două vagoane pentru pasageri, unde biletele pentru călătoria de 16 ore costă în jur de 3 dolari.
Mulţi nu îşi permit însă nici această sumă, aşa că se furişează în vagoanele de marfă şi dorm pe munţii de minereuri. Fotograful Daniel Rodrigues a făcut drumul până la Zouerat şi înapoi de două ori.
Sursă foto: Washington Post
Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, după votul de respingere, că Ministerul ştie ce trebuie să facă pentru a ajuta România să ia cele mai bune decizii în acest domeniu.
Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că rolul Parlamentului nu este să ofere o lege dedicată unei companii şi i-a rugat pe parlamentari să aibă aceeaşi deschidere şi în alte proiecte sensibile, cum ar fi respingerea Legii amnistiei şi graţierii.
Deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că mulţumeşte celor care au manifestat în stradă şi i-au convins pe social-democraţi că iniţiativa lor privind Roşia Montană nu este în interesul naţional. “Până la urmă, raţiunea a învins”, a mai arătat deputatul PDL, adăugând că trebuie găsite soluţii pentru ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul naţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică mai durabilă, cum ar fi educaţia sau transportul. Astfel, pe măsură ce-şi epuizează resursele, statele devin mai sărace.
Deşi ţări precum Nigeria, Liberia, Venezuela şi chiar Rusia sunt bogate în resurse, o mare parte din populaţia acestora trăieşte sub pragul sărăciei, nu are acces la apă curentă şi canalizare, la electricitate, spitale, şcoli sau transport adecvat. Paradoxul are şi un nume, „blestemul bogăţiei în resurse naturale“, iar ingredientele acestuia sunt bine cunoscute. Ţările bogate în resurse tind să aibă monede puternice, ceea ce face alte exporturi necompetitive, explică Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, într-un articol publicat în august anul trecut în Project Syndicate sub titlul de „Bogate în resurse, sărace în bani“.
Apoi, deoarece exploatarea resurselor de obicei nu asigură multe locuri de muncă, şomajul creşte. De asemenea, din cauza preţurilor volatile ale resurselor, creşterea economică este instabilă. Volatilitatea este exacerbată adesea de băncile internaţionale, care se grăbesc să intre şi să investească atunci când preţurile sunt mari şi se retrag fără să ezite în perioadele dificile, totul în concordanţă cu principiul că bancherii îi împrumută doar pe cei care nu au nevoie de banii lor.
Mai mult pe www.zf.ro.