Tag: milion

  • Cum a făcut Orlando Szasz primul milion de euro: “Am avut noroc”

    VITEZA DE ROTAŢIE ANUNŢA PROSPERITATEA
    Acum aproape 17 ani, adică în martie 1996, am emis prima factură la Renania, o companie din domeniul importurilor şi distribuţiei de echipamente de protecţie, care de circa 10 ani încoace este lider de piaţă în România în acest domeniu. Descoperisem în vara anului 1995 împreună cu fratele meu potenţialul acestei industrii, pe vremea când amândoi încă eram studenţi şi după ce realizasem cât de interesantă era „viteza de rotaţie“ a produselor de protecţia muncii, care jucau de multe ori rolul de materiale consumabile.

    Atunci am decis că merită să facem un business serios din asta. Când am apărut noi pe piaţă, în ’96, cel mai influent jucător din acest domeniu era un joint-venture româno-francez, care crescuse ca din apă – şi care, la vremea respectivă, rula anual circa zece milioane de mărci germane. Noi am pornit afacerea sub auspicii modeste: aveam un competitor care domina piaţa şi un capital total de 16.000 de mărci, din care 10.000 erau împrumutaţi. În 2002 i-am ajuns din urmă şi ne-am continuat traiectoria ascendentă. Ei sunt astăzi aproape inexistenţi. Privind retrospectiv, te poţi întreba ce a generat succesul unora şi declinul celorlalţi? Mulţi văd în spatele expresiei „primul milion“ un sinonim pentru succes. Cum am ajuns noi la reuşită, pornind de la o postură de tip David versus Goliat? Am avut noroc. Norocul să avem chef de muncă, să fim la locul şi momentul potrivit, într-o conjunctură favorabilă, norocul să avem foamea de a căuta noi oportunităţi, chiar dacă asta înseamnă să mergi în Orientul Îndepărtat sau prin fabricile de la Oneşti sau Copşa Mică, norocul să nu ne relaxăm în momentul în care toate au început să meargă bine, inspiraţia de a fi foarte chibzuiţi şi nu în cele din urmă şansa de a fi ascultat cu multă atenţie, atunci când am fost bine sfătuiţi.

    REINVESTEŞTE ÎN FIRMĂ
    Prima lecţie de business serioasă a venit de la un domn german, în vârstă, care reuşise frumos în afaceri. Când i-am vizitat prima dată firma şi ne-a văzut – pe mine şi pe frate-meu – c-aveam priviri admirative, ne-a spus doar atât: „Vreţi să aveţi şi voi într-o bună zi tot ce vedeţi aici? Atunci, în primii cinci ani, să nu scoateţi niciun ban din firmă. Reinvestiţi tot ce produceţi“. Şi-aşa am şi făcut. Apoi, tot ce-a urmat, a fost un exerciţiu aplicat de proiecţie, de depistare de nişe şi de intuit oportunităţi.şi o neobosită alergătură pe toate drumurile Romaniei, ale Europei şi mai ales ale Asiei.

    CÂND SIMŢI CĂ AI REUŞIT?
    Primul milion nu e o un obiectiv în sine. E mai mult o consecinţă a unei construcţii temeinice, care trage după sine capitolele următoare ale unui business care se mişcă într-un ritm alert. Ştii că eşti acolo atunci când vezi că alaltăieri te-ai bucurat de cumpărarea primului fax, ieri pentru flota de maşini, iar azi eşti încântat să inaugurezi un nou depozit, o clădire de birouri şi-un showroom. Şi chiar şi aşa, ele sunt doar puncte pe o listă de achiziţii sau realizări bifate pe acest parcurs. Pentru că da, atunci când creşti un business, chiar dacă eşti atent la cifre, rar le dai importanţă în termeni absoluţi. De fiecare dată în spatele lor e povestea pasului următor, a preocupării pentru investiţia de acum sau din viitorul imediat. Dar indiciul ultim că ai reuşit e felul în care scepticii de-o viaţă, care-au privit cu reticenţă tot efortul tău, când vin la tine, reuşeşti să înţelegi mai mult din privirea lor, decât din vorbe, următoarele cuvinte – „M-ai convins. Ai dovedit“. Genul acesta de situaţii, aparent banale, cu rezonanţă zero pentru publicul larg, presă ori parteneri influenţi, sunt, în realitate, confirmarea aşezată, fără spectacol sau artificii, că undeva, şi la contabilitate, pe undeva, prin hârtii, se găseşte primul milion.


    Orlando Szasz este fondatorul Renania, companie specialzată în echipamente de protecţie a muncii.

  • Cine sunt “divele” care au primit oferte de peste un milion de dolari pentru a poza în Playboy? (GALERIE FOTO)

    În timp ce multe tinere ar plăti ca să poată apărea în paginile celebrei publicaţii, unele vedete au refuzat chiar şi atunci când pe masă le-au fost puse oferte aparent de nerefuzat. Cine sunt, aşadar, actriţele şI cântăreţele care au spus pas unor onorarii de peste un million de dolari şi ce le-a făcut să refuze o apariţie care, fără îndoială, le-ar fi sporit notorietatea?

    SURSA: www.cnbc.com

  • Spui “te rog” si scoti milionul! Povestea lui Craig Rowin (VIDEO)

    Comedianul american Craig Rowin a avut o idee cel putin
    ingenioasa si aparent lipsita de vreo sansa de reusita. A publicat
    pe YouTube o serie de clipuri video in care ii roaga frumos pe
    milionarii din lume sa ii dea un milion de dolari.

    “Please give me one million dollars” este fraza care il va face
    nu doar celebru, dar poate chiar si bogat pe Rowin, care a
    argumentat in clipuri ca pentru bogatii lumii un milion de dolari
    este o suma neinsemnata pe langa sutele de milioane pe care le
    detin, dupa cum scrie ABC News. Americanul a facut chiar o lista cu
    milionarii care ar putea sa ii dea acesti bani pe care ii cere fara
    sa aiba un motiv anume. “Nu m-am gandit ce voi face cu milionul”, a
    spus Rowin intr-unul din clipurile de pe YouTube.

    Pe 2 februarie la ora 20:00, americanul sustine ca va primi
    milionul de dolari intr-un loc public de la un milionar misterios
    pe nume Benjamin, care i-a trimis un document notarial unde isi ia
    angajamentul sa ii dea banii fara ca Rowin sa aiba vreo obligatie
    sa ii inapoieze.

    Totul ar putea fi la fel de bine o gluma sau o campanie pentru
    vreo emisiune, avand in vedere ca Rowin este comedian si, dupa cum
    scrie pe site-ul personal, este scenarist si director al emisiunii
    “The Pretty Good Sports Show” difuzat pe ESPN si colaboreaza cu
    publicatia de pamflet The Onion. Americanul insista insa ca totul
    este real si ca va deveni milionar.

    “Am indoielile mele”, spune Brian Sercus, un fost coleg de
    facultate al lui Rowin, pentru ABC News. E adevarat, este un tip amuzant, dar
    n-a facut niciodata farse atat de elaborate, mai spune el. “E
    ridicol. Nu poate fi adevarat”, comenteaza si Terry Nicol, un
    inginer din Philadelphia care urmareste spectacolele lui Rowin inca
    de pe vremea cand era in facultate.

    Mai jos, VIDEOCLIPUL care l-ar putea face MILIONAR pe Craig
    Rowin ->>>>>>

    Vezi in PAGINA URMATOARE videoclipul in care Craig Rowin anunta
    ca a castigat milionul ->>>>>

  • Crezi ca iti poti permite… vodca de un milion de dolari?

    “O vodca martini sec, agitat nu amestecat.” Infamele cuvintele ale lui James Bond care nu numai ca au dat nastere unei noi mode in ceea ce priveste cocteilurile anilor ’60, insa au reusit sa stea la baza unei ascensiuni nebanuite a unei intregi industrii. Si, la fel ca intr-un basm, pornind de la o simpla replica, in doar doua decenii scurte, vodca s-a transformat dintr-o cenusareasa a pietei de bauturi alcoolice intr-o stapana incontestabila a acesteia, care detine mai bine de un sfert din volumul vanzarilor, depasind net alte bauturi populare ca whiskyul, ginul sau bourbonul. Spectaculoasa insa este mai ales cresterea vanzarilor pe segmentul vodcii premium, de departe cel mai profitabil din industrie. Daca in Rusia secolului 17, un butoi de vodca de 12 litri costa nici mai mult nici mai putin decat doua vaci potrivite, astazi pretul unei sticle de vodca premium incepe de la 30 de dolari pentru a atinge insa cote ametitoare la varful segmentului de lux. Asta deoarece celor carora le place sa isi bea vodca cu stil un pret care incepe de la 3.500 de dolari si ajunge pana la 1 milion de dolari pentru o singura sticla nu li se pare exagerat, daca vodca respectiva este frumos asezonata cu o selectie de pietre pretioase si diamante.
    In definitia generica data vodcii de institutiile abilitate ale guvernului american aceasta este numita “o bautura alcoolica spirtoasa neutra, fara un caracter distinctiv, lipsita de gust, aroma sau culoare”. De fapt, cea mai mare parte a popularitatii de care se bucura astazi aceasta bautura este datorata tocmai gustui sau neutru, care ii permite sa fie combinata la fel de bine atat cu apa tonica, cat si cu sucul de rosii; poate da nastere unei bauturi crisp si corporate precum vodca martiniul marca James Bond, dar si uneia la fel de frivole ca o surubelnita cu suc de fructe. Asa se face ca, cel putin in teorie, o marca de vodca nu ar trebui sa se deosebeasca prea mult de o alta, iar simplul termen de vodca premium sa nu reprezinte altceva decat un oximoron.
    Cu toate acestea cea mai mare concurenta intre producatorii de vodca se manifesta mai ales la nivelul premium al pietei, acolo unde de ani de zile marci ca Vox, Stolichnaya sau Jean-Marc XO se lupta pentru a convinge consumatorii sa plateasca intre 30 si 60 de dolari pentru o sticla de vodca ultra-pura. Insa aceste preturi sunt mai mult decat rezonabile in comparatie cu cele vehiculate pe segmentul super-premium, acolo unde etichetele de pret au intre sase si sapte cifre. In ultimii doi ani mai ales lupta pe acest palier se da intre Diva si Diaka, doua branduri care isi disputa numele de cea mai scumpa vodca din lume. Diva Premium Vodka este o vodca triplu distilata, produsa de Blackwood Distillers din Scotia. Unicitatea bauturii poate fi rezumata intr-un singur cuvant: diamante. Dupa ce a fost filtrata printr-un carbune obtinut dintr-o specie rara de mesteacan nordic, vodca este filtrata apoi printr-o pudra obtinuta prin sfaramarea diamantelor si a altor pietre pretioase precum rubinele si smaraldele, pentru a obtine o puritate deosebita inainte de imbuteliere. Insa diamantele pot fi regasite si intregi in vodca Diva, asta deoarece in mijlocul fiecarei sticle se gaseste un tub de sticla plin cu 48 de pietre pretioase sau semipretioase, printre care si diamante. Pretul unei sticle este intre 3.700 de dolari si 1 milion de dolari, in functie de selectia de pietre pretioase care se gaseste in sticla. Producatorii mai spun ca nu exista doua sticle de vodca Diva identice, deoarece fiecare coloana de sticla umpluta cu cristale sau pietre pretioase din centrul acesteia este realizata ca un unicat de catre un specialist Hatton Garden. In functie de pret, printre cele 48 de pietre din fiecare sticla se poate regasi zirconiu cubic, topaz scotian, turmaline roz, topaz azuriu, topaz albastru londonez, ametist. Cristalele din fiecare sticla sunt pregatite si aranjate manual, iar aranjamentele sunt unice. Producatorul, Blackwoods Distillers ofera de asemenea un serviciu disponibil la cerere, prin care clientul isi poate alege singur pietrele care intra in componenta coloanei de sticla, astfel incat acestea sa alcatuiasca un cadou unic. Pietrele ce pot fi alese sunt diamantele, rubinele, smaralde si topazele selectate de principalul expert al centrului londonez al diamantelor, Hatton Garden.
    Celalalt brand cu care Diva isi disputa titlul de cea mai scumpa vodca din lume este DIAKA, numele reprezentand un acronim pentru “diamante” si “vodca”. Desi a fost anuntata cu mare fast lansarea acestei marci de ultra-lux, pretul acesteia nu a fost inca dezvaluit. Diaka este importata din Polonia si este si ea filtrata cu ajutorul diamantelor. Rudy N. Vogel, CEO-ul TransBorder Selling Inc., compania care a creat acest brand, spune ca procesul special de filtrare al vodcii lor ii va determina pe consumatori sa incerce Diaka si apoi acestia se vor intoarce singuri, convinsi de superioritatea neta a produsului lor. Implicarea diamantelor in crearea vodcii Diaka se rezuma insa numai la procesul de filtrare patentat, care implica 100 de asemenea pietre pretioase, fiecare de o dimensiune de pana la 1 carat. Aceste diamante sunt apoi asezate intr-un dispozitiv special prin care este trecuta apoi vodca. Prin crearea unei miscari centrifuge, diamantele se invart in dispozitiv, taind astfel moleculele lichidului de nenumarate ori, afirmandu-se ca acest proces ajuta la purificarea lichidului, dupa care vodca este filtrata din nou prin fulgi mai mici de diamante. Acest proces in doua faze se presupune ca ajuta la obtinerea unei fineti si a unei puritati mai mari a bauturii, producatorii sustinand ca produsul lor este incomparabil cu orice altceva de pe piata.

    Istorie
    Desi are o istorie lunga de mai bine de 900 de ani, popularitatea fara precedent a vodcii si vocatia sa de trendsetter pe piata bauturilor alcoolice reprezinta un fenomen de natura recenta. O necunoscuta absoluta in afara Rusiei, Poloniei si Scandinaviei, tarile sale de origine, vodca a inceput sa cunoasca popularitatea in partea vestica a lumii atunci cand un refugiat rus cu numele Vladimir Smirnoff, a carui familie condusese decenii la rand distileria din Moscova care reprezenta furnizorul oficial al vodcii tarului rus, a vandut reteta familiei sale americanului Rudolph Kunnett, care la randul sau a vandut-o companiei Heublein Co. in 1939. Gustul strain al vodcii Smirnoff s-a dovedit a nu fi extrem de popular in randul americanilor, cel putin pana cand Heublein, deja parte integranta a companiei Diageo, a inceput sa o promoveze ca ingredientul de baza perfect pentru cocteiluri. In 1960 vodca primea un nou avant din partea unui oarecare Bond, care isi marturisea pe marele ecran preferinta pentru martini-ul pe baza de vodca si nu gin, iar astazi copiii generatiei baby boomer par a fi redescoperit cu entuziasm traditia cocteilurilor la sfarsitul unei zile de munca, astfel incat in toate cocktail bar-urile din Moscova pana in Manhattan tinerii sunt vazuti sorbind tot mai multe bauturi pretentioase pe baza de vodca. Asa se face ca astazi si-au facut loc pe piata zeci de branduri de vodca, distilate intr-o multime de tari precum Japonia, Franta, Estonia, Irlanda sau Rusia, altele noi aparand in fiecare an si incercandu-si norocul pe o piata care nu pare a se opri din crestere.

  • Voi face sandwich-uri de 1 milion de euro

    De la retail de echipamente IT si distributie de jocuri video si pana la un business in industria fast-food nu este decat un pas. Omul de afaceri Teo Paduraru, care a fondat si ulterior a vandut Best Computers si Best Distribution catre grupul RTC, isi extinde afacerea cu mancare ready-to-go, demarata in luna decembrie a anului trecut. Kingwich International, brandul sub care au fost lansate pe piata gamele de sandwich-uri si salate se gaseste acum in retelele de supermarketuri Mega Image, Kaufland si in benzinariile Agip, dar si in cele doua cafenele Starbucks din Bucuresti, sub forma de furnizor exclusiv de mancare proaspata. “De la 58 de sandwich-uri in prima zi de activitate, am ajuns sa producem peste 2.000 de unitati zilnic, in iunie, si ne dorim cresterea capacitatii de productie pana la un nivel de 3.000 de unitati zilnic”, a declarat pentru TARGET Paduraru. Kingwich International are in portofoliu 35 de produse si urmeaza sa lanseze si sortimente de pizza sub brand propriu. Antreprenorul Teo Paduraru estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pana la sfarsitul anului, in conditiile mentinerii ritmului de crestere actual. “Am crescut personalul direct productiv pana la 20 de angajati si vizez achizitionarea unui teren pentru a extinde facilitatile de productie detinute in zona Stefanesti, dar nu ma opresc aici cu investitiile”, a mai explicat Paduraru. Intre timp, fondatorii Best, Teo Paduraru si Robert Coman, si-au vandut si participatia de 15% pe care o mai detineau in cadrul Diverta, in urma tranzactiei de vanzare a grupului Best catre RTC, care a avut o componenta cash si o componenta cu actiuni.