BusinessMagazin

Tag: MIHĂILĂ

  • Un deputat şi un fost ministru se alătură formaţiunii lui Dacian Cioloş

    “Mă alătur REPER cu speranţa că vom reuşi să construim împreună o platformă în care politicile de sănătate să poată fi dezbătute, în care profesioniştii din domenii diferite să poată să contribuie pentru alinierea serviciilor medicale româneşti la aceleaşi standarde de calitate cu cele europene”, a declarat Ioana Mihăilă.

    De asemenea, Andrei Lupu, deputat de Prahova, s-a alăturat REPER.

    “Sunt în politică pentru idei şi principii, nu pentru funcţii. Aleg să fiu perseverent credinţelor mele şi am decis să renunţ la toate funcţiile deţinute în USR şi să mă alătur REPER. Cred într-o Românie profund pro-europeană. Cred în justiţie, ca funcţie a statului, dar şi în justiţia socială şi rolul statului de a asigura şanse egale tuturor. Cred că avem nevoie de mai mulţi profesionişti în funcţii publice şi de mai puţini politicieni îndrăgostiţi de propriul scaun şi disepraţi după privilegii. Avem nevoie de înţelepciune şi moderaţie în misiunea de a lua decizii pentru cetăţeni. E momentul unei noi viziuni politice pentru România. REPER îşi face o misiune de onoare din a aduce o astfel de viziune în politica românească”, a afirmat Andrei Lupu.

  • Cîţu, dezamăgit de Ioana Mihăilă, l-a numit pe Nelu Tătaru consilier onorific

    „Guvernarea merge mai departe. Avem de gestionat o pandemie. Sunt dezamăgit că un ministru al Sănătăţii poate să lase un minister fără conducere în plină pandemie, când avem deja 2000 de cazuri de infectare şi sunt peste 400 de persoane la ATI. Dar asta este, vom merge mai departe”, spune premierul Flori Cîţu.

    El precizează că a numit în funcţia de consilier onorific un fost ministru al Sănătăţii.

    „L-am rugat pe Nelu Tătaru să fie consilier onorific ca să preia, să meargă şi să gestioneze această situaţie”, conchide Cîţu.

    Nelu Tătaru este preşedintele PNL Vaslui. E a fost ministru al Sănătăţii ître 26 martie 2020 şi 23 decembrie 2020, fiind înlocuit de Vlad Voiculescu.

  • Mihăilă: Personalul medical care nu se vaccinează se va testa din fonduri proprii

    „Urmează să modificăm Ordinul pentru infecţiile asociate activităţii medicale, aşa încât să facem mai indezirabilă absenţa vaccinării pentru personalul medical. Şi atunci când vrem să facem lucrul acesta, avem în principal, în gând, pacientul, care şi el are drepturi şi are dreptul de a veni în contact cu un cadru medical, fie că e medic, fie că e asistentă medicală, fie că e infirmieră, care nu îl pune la risc, adică are şanse extrem de reduse de a fi infectat şi asta o obţinem prin vaccinare”, a spus, la Sibiu, ministurl Sănătăţii, Ioana Mihăilă.

    Aceasata a spus că nu poate fi nimeni obligat să se vaccineze, însă dorinţa celor din MS este de a-i informa pe toţi şi să faciliteze activitatea celor care sunt vaccinaţi.

    „La nivelul la care am creionat lucrurile, fără să ajungem la o concluzie finală – personalul medical care nu este vaccinat probabil că va trebui să se testeze periodic, cu costuri suportate de către persoana care se testează, nu de către management, nu de către Ministerul Sănătăţii, aşa încât pacientul să fie în siguranţă şi din nou să aibă certitudinea că este tratat şi diagnosticat de personal medical care este fie vaccinat, fie testat”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

  • Mihăilă, despre cauzele care au dus la diferenţe între raportările morţilor de COVID

    Ioana Mihăilă a spus, miercuri seara, la TVR 1, întrebată despre scandalul declanşat de Vlad Voiculescu, că trebuie făcută diferenţa între raportările rezultatelor la teste, pentru care Ministerul Sănătăţii a dezvoltat deja o platformă care facilitează raportarea testelor.

    „Platforma va fi utilizată cât de curând şi de către farmacişti, pentru că suntem pe cale să publicăm ordinul cu testarea în farmacii şi să livrăm farmaciilor teste pentru a putea creşte capacitatea de testare. Săptămâna aceasta ar trebui să publicăm ordinul, iar cred că de săptămâna viitoare, dacă reuşim să livrăm în timp util şi testele spre farmaciile care şi-au dovedit interesul pentru a participa la această activitate de testare, să începem să demarăm şi testarea”, spune ministrul Sănătăţii.

    Întrebată despre raportul preliminar al comisiei care verifică raportarea morţilor de COVID, Mihăilă spune că a scos la iveală diferenţe, dar nu vrea să spună cifre pentru că diferenţele sunt în continuare analizate: „sunt luate cazurile individuale aşa încât să ne asigurăm că ce apare ca diferenţă este clar confirmat sau infirmat ca deces cauzat de infecţia cu COVID-19 şi aştept raportul în data de 7 mai”.

    Întrebată, mai departe, de unde ar fi putut proveni aceste diferenţe, Mihăilă a răspuns: „singura cauză care a fost evocată a fost o eroare de raportare în Corona-forms, unde la rubrica de decese nu a fost completat, ci a fost completat decesul la comentarii. Aceasta este o eroare care a apărut în aproximativ 1.000 de cazuri şi a fost singura eroare care a fost raportată de către această comisie. Diferenţele sunt, însă, un pic mai mari, motiv pentru care trebuie să venim cu nişte analize suplimentare”.

  • Mihăilă, despre momentul în care se va renunţa la TIR-urile de ATI

    Întrebată, luni, într-o conferinţă de presă, câţi pacienţi mai sunt acum în TIR-urile ATI şi dacă se gândeşte să le scoată la un moment dat din circuit, Ioana Mihăilă spune că nu ştie câţi pacienţi sunt internaţi în prezent în aceste spaţii, dar renunţarea la ele se va face după ce spitalele vor reveni la normal.

    „Nu cunosc câţi pacienţi sunt în momentul acesta în TIR-urile ATI, dar suntem în curs de a constitui un grup de lucru la nivelul MS, care va colabora cu grupul de lucru al Guvernului privind măsurile de relaxare, iar acest grup de lucru va avea două obiective: măsurile de relaxare care vor începe dacă situaţia pandemiei ne permite de la 1 iunie, iar al doilea obiectiv va fi reintrarea în normal a spitalelor, ambulatoriilor şi cabinetelor medicilor de familie, ca program de lucru, ca număr de pacienţi consultaţi, aşa încât şi pacienţii non-COVID să înceapă să aibă un acces mai bun la servicii de sănătate”, a spus ministrul Sănătăţii.

    O defecţiune la instalaţia de oxigen a TIR-ului de Terapie Intensivă de la Spitalul Victor Babeş a dus la decesul a trei pacienţi, în 12 aprilie.

  • Iohannis a semnat decretul pentru învestirea Ioanei Mihăilă ca ministru al Sănătăţii

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru învestirea Ioanei Mihăilă ca ministru al Sănătăţii, iar depunerea jurământului va avea loc la ora 18.15, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul de numire în funcţia de membru al Guvernului a Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură va avea lociercuri, ora 18:15, la Palatul Cotroceni.

    De asemenea, şeful statului va susţine, la ora 19:00, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.

  • Tudose, despre Ioana Mihăilă: Discipolă a lu’ diamantu’ Voiculescu-Vlăduţ-Omul-Legenda

    „Guvernul <competenţilor> asimptomatici. Au pierit ieri 237 de români, record absolut de la începutul pandemiei. Dar România nu are încă ministru la Sănătate! Iar propunerea UsrPlus pentru cel mai important minister în acest moment este o persoană cu pregătire în endocrinologie fără vreun folos în pandemie şi forţa politică a 2078 de voturi (3,03%), căpătate în alegerile pentru Primăria Oradea… Şi foarte important: discipolă a lu’ diamantu’ Voiculescu-Vlăduţ-Omul-Legenda”, scrie pe Facebook Mihai Tudose.

    El face apel pentru constituirea unei comisii pentru anchetarea gestionării pandemiei.

    „De ce se gudură atunci, atât de jalnic, USR PLUS pe lângă PNL pentru a rămâne în braţe cu ministerul vital pentru ţară, dar pe care e evident că nu-l poate administra? De ce, la rândul său, PNL acceptă experimentele criminale de la Ministerul Sănătăţii? Sunt întrebări la care trebuie să răspundă comisia parlamentară pentru anchetarea gestionării pandemiei, comisie pe care o solicită, de trei săptămâni, PSD. În Franţa, de exemplu, o comisie similară a prezentat în decembrie un prim raport, după şase luni de activitate. În Belgia şi în alte democraţii funcţionale din UE, au fost create, de asemenea, astfel de comisii de anchetă. Sau coronadictatura <competenţei> asimptomatice de la Palatul Victoria o fi în afara controlului parlamentar?! Între timp, mor români… De care guvernanţii îşi bat joc şi după moarte, prin haosul – intenţionat şi manipulator? – al raportării deceselor de Covid. Români pentru care hemoragia de fondatori ai USR către AUR nu mai înseamnă nimic. Nici măcar o glumă proastă şi sfidătoare. Ce prăpastie tragică între viaţa reală şi joaca acestor neisprăviţi de-a politica”, conchide social-democratul.

  • Voiculescu, despre varianta Oana Mihăilă ministru al Sănătăţii: Îi voi oferi toată susţinerea mea

    Cea care i-ar urma lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătăţii ar urma să fie dr. Oana Mihăilă, în prezent secretar de stat, potrivit unor surse politice.

    Întrebat, vineri, dacă i-ar acorda sprijinul său, Vlad Voiculescu a spus că Oana Mihăilă ar avea susţinerea sa.

    „Dacă aceasta va fi decizia Alianţei USR PLUS, ca dr. Oana Mihăilă sau altcineva să meargă să preia portofoliul, evident că îi voi oferi toată susţinerea mea. Nu e vorba numai de mine, ci de întreaga echipă”, spune Vlad Voiculescu.

    El precizează că a intrat în politică pentru a face „o diferenţă”.

    „Ca să fie foarte clar, am intrat în politică, eu şi colegii mei, să facem o diferenţă, nu pentru o funcţie sau alta. Cu siguranţă voi pune umărul şi de acum încolo şi cu siguranţă pentru cei care vor o schimbare şi pentru cei care împărtăşesc valorile de adevăr, profesionalism, de transparenţă voi fi în continuare un partener”, conchide Voiculescu.

    Dr. Oana Mihăilă este medic endocrinolog în Oradea.

    Dr. Oana Mihăilă va fi propunerea USR PLUS pentvru a prelua funcţia de ministru al Sănătăţii, potrivit unor surse din alianţă.

  • Ioan Mihăilă, condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul “mită la Hidroelectrica”

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

    Instanţa a dispus ca din pedeapsa de trei ani să fie redusă durata arestării preventive de la 23 octombrie 2013 la 18 aprilie 2014, precum şi durata arestului la domiciliu începând din 18 aprilie 2014 până în prezent.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica. Brădean şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat în 5 decembrie 2013, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare şi luare de mită. În urma deciziei instanţei, Eugen Brădean a fost pus în libertate.

    Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis apelul în 31 ianuarie 2014. Instanţa a desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând cauza, a dispus ca Eugen Brădean să execute pedeapsa de trei ani de închisoare.

    În 13 noiembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

    “Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societăţii Hidroelectrica”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Procurorii au precizat că Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA şi coordonator al Direcţiei de Marketing Furnizare din cadrul companiei, l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte “parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

    Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.

    În timpul discuţiei, Brădean, “pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

    “Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice”, au precizat procurorii.

    Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Supraveghere şi Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte şi Ioan Mihăilă. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului, din care făcea parte şi Eugen Brădean, au mai arătat procurorii.

    Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

    “În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

    Directoratul a respins propunerea cu trei voturi “împotrivă”, o abţinere şi un vot “pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

    Comunicatul Hidroelectrica nu a menţionat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica au făcut parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru.

    “Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvenţă. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat şi Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de iniţiative individuale sunt dezavuate şi sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvenţă şi cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

    Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica era format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan, Oana Truţă, Elena Popescu şi Gabriela Sandu.