BusinessMagazin

Tag: mihai precup

  • Mihai Precup, secretar de stat, Cancelaria prim-ministrului: Piaţa de capital a crescut în ultimii ani, dar acum avem nevoie de mai multe companii private listate şi de o diversificare sectorială

    Piaţa de capital din România a crescut semnificativ în ultimii ani, statul şi-a jucat deja rolul de catalizator, dar este nevoie de o schimbare de paradigmă, în care finanţarea prin piaţa de capital să devină un instrument natural de creştere pentru antreprenori şi companii private româneşti. Viitorul Bursei depinde de capacitatea de a atrage companii private şi de a diversifica prezenţa sectorială, în special în domenii strategice precum agricultura, este de părere Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria prim-ministrului României.

    „Cred că listarea Hidroelectrica a fost un alt pilon important al pieţei de capital din România şi am văzut cum piaţa de capital a crescut în ultimii ani, suntem a doua din regiune, după Polonia. Listarea a fost una de succes, fiind cea mai mare din istoria Europei de Est şi una dintre cele mai mari din lume (…)“, a spus el în cadrul evenimentului ZF Capital Markets Summit 2025.

    „Mi-aş dori foarte mult să văd şi companii din sectorul privat listate pentru că astăzi peste 44% din piaţa de capital din Bucureşti este generată de companii care sunt deţinute majoritar de către statul român.“

    Secretarul de stat a subliniat că ponderea companiilor private în rândul celor listate este încă mica şi că, în ciuda potenţialului uriaş, sectoare-cheie precum agricultura sunt aproape absente de pe piaţa de capital.

    „Dacă ne uităm la companiile la care statul este acţionar semnificativ, vom vedea că peste 60% din piaţa de capital din Bucureşti este generată de către aceste companii, deci este clar că avem nevoie de mai multe companii şi din sectorul privat. Avem nevoie de o mai bună reprezentativitate a sectoarelor de activitate la nivel naţional în piaţa de capital. Sunt foarte puţine companii din sectorul agricol, un sector la care România ar trebui să fie o forţă la nivel internaţional”, a detaliat Precup.

    El susţine că statul şi-a îndeplinit în mare parte rolul de catalizator pentru dezvoltarea Bursei şi că a venit momentul ca şi sectorul privat să facă paşi concreţi în această direcţie.

    „Eu cred foarte tare că statul şi-a făcut treaba în ceea ce priveşte piaţa de capital, mai trebuie să lucreze în această direcţie şi mi-aş dori să văd mai multe companii private care vin la piaţa de capital.”

    Unul dintre aceste instrumente este finanţarea prin PNRR. În cadrul componentei 2 din PNRR, guvernul a alocat 35 de milioane de euro fărăpentru sprijinirea listării companiilor private, prin decontarea costurilor asociate procesului de listare. Deşi obiectivul era atragerea a circa 80 de companii din domenii precum digital, IT, energie verde sau industrii ale tranziţiei, interesul a fost scăzut.

    „Este un subiect sensibil. (…) Nu a fost un apetit foarte mare în această direcţie. Probabil n-au fost nici foarte multe companii private care au venit şi s-au grăbit să se listeze la piaţa de capital în ultimii ani. Există aceste sume pentru a rambursa parte din cheltuielile costurile cu privire la listare, însă a fost un număr destul de modest de companii care s-au interesat în această direcţie. Au aplicat vreo cinci companii”, a spus Mihai Precup în cadrul evenimentului ZF.

    El a adăugat că este nevoie şi de o regândire a modului în care sunt alocaţi aceşti bani. În prezent, fondurile se adresează exclusiv emisiunii de acţiuni noi, dar ar trebui extinse şi către alte instrumente, precum obligaţiunile.

    „Cred foarte tare că ar trebui să diversificăm instrumentele financiare la care se adresează această măsură din aceste fonduri, pentru că acum ele se adresează exclusiv emisiunii de acţiuni noi. Ar trebui să ne gândim şi la listarea de obligaţiuni şi la decontarea cheltuielilor ocazionate cu listarea de obligaţiuni a companiilor private”, a concluzionat secretarul de stat.

  • Mihai Precup este noul preşedinte al Consiliului Interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat

    Mihai Precup, Secretar de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului, este noul preşedinte al Consiliului Interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat (CIAS), prin decizia premierului Marcel Ciolacu publicată în Monitorul Oficial pe data de 4 septembrie 2024.

    Reglementat de Hotărârea privind constituirea Consiliului interministerial „Consiliul pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat” şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, CIAS este un organism consultativ, fără personalitate juridică, înfiinţat pentru realizarea prevederilor politicii din domeniul ajutorului de stat, asigurarea unei poziţii solide a României în relaţia cu Comisia Europeană în acest domeniu, precum şi pentru monitorizarea impactului politicii în domeniul ajutorului de stat, transmite Mihai Precup prin intermediul unui comunicat de presă.

    Conform legii, rolul CIAS este de a contribui la integrarea, corelarea şi aplicarea unitară a principiilor europene de acordare a ajutorului de stat de către toate instituţiile implicate în domeniul ajutorului de stat din România.

    Consiliul pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat este alcătuit din secretari de stat din ministerele care compun Guvernul şi este condus de un preşedinte numit dintre demnitarii aparatului propriu al premierului şi de un vicepreşedinte care, conform legii, este reprezentat de preşedintele Consiliului Concurenţei.

    România, atractivă pentru investitori datorită diversităţii programelor de ajutor de stat

    În context, un studiu dat recent publicităţii arată că aproximativ 72% dintre investitori consideră că disponibilitatea finanţărilor nerambursabile este un factor decisiv în alegerea unei ţări pentru a investi. 

    “Atât disponibilitatea, cât şi absorbţia fondurilor nerambursabile fac parte dintr-o serie de indicatori esenţiali care modelează peisajul investiţional al unei ţări, iar România se distinge în acest domeniu datorită diversităţii programelor de ajutor de stat şi a fondurilor UE dedicate susţinerii investiţiilor“, se arată în studiul EY Attractiveness Survey Romania 2024.

    Conform sursei citate, disponibilitatea granturilor în numerar conferă României un avantaj competitiv, având în vedere că alte ţâri din Europa Centrală şi de Est optează, de obicei, pentru o combinaţie de finanţări rambursabile, nerambursabile şi stimulente fiscale.

    Cine este Mihai Precup

    Secretar de Stat în cancelaria Prim-Ministrului, Mihai Precup a fost, până de curând, primul preşedinte al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), fiind cel care s-a ocupat de operaţionalizarea Agenţiei şi de înfiinţarea Tabloului de Bord, primul instrument online din România care centralizează toate datele despre companiile de stat şi prin intermediul căruia aceste date sunt publicate într-un mod transparent.

    Cu o experienţă importantă atât în administraţia publică, dar şi în mediul privat, Mihai Precup a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, între anii 2005 şi 2008, şi ulterior pe cele ale Universităţii Sorbona, unde a obţinut două diplome de master, prima în domeniul Finanţe-Bănci în perioada 2008-2009, cea de-a doua în Inginerie Financiară şi Strategie Fiscală, în anii 2009-2010. În anul 2019, la Universitatea din Sorbona, şi-a obţinut titlul de doctor în finanţe cu tema „Impactul crizei financiare asupra evoluţiei investiţiilor în companiile necotate din Europa Centrală şi de Est.”

    După absolvirea facultăţii, Mihai Precup a lucrat timp de peste 11 ani în instituţii financiar-bancare din Luxemburg şi Franţa. A deţinut funcţia de consilier al vicepreşedintelui BEI pe probleme privind Europa de Sud-Est: Grecia, Cipru, Bulgaria, România şi FYROM, în cadrul Băncii Europene de Investiţii.

    În anul 2010, s-a angajat în cadrul Grupului BNP Paribas din Franţa, unde a ocupat funcţia de Corporate Credit Analyst.   În cadrul Băncii Europene de Investiţii a ocupat mai multe poziţii în perioada 2012 şi 2018, inclusiv ca analist financiar în Divizia Corporates şi consilier al vicepreşedintelui BEI.

    Timp de 5 ani a predat cursuri de politică monetară şi private equity la Universitatea Sorbona din Paris, în calitate de cadru didactic asociat.

    Între anii 2018 şi 2022 a fost partener şi director de investiţii al fondului de private equity al Progressio Capital Partners din Luxemburg, dar şi lector la Universitatea din Timişoara.

    În martie 2022, a intrat în administraţia publică centrală, fiind numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Un an mai târziu, premierul Marcel Ciolacu l-a numit în funcţia de secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, iar ulterior a fost selectat să conducă nou-înfiinţata Agenţie pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice. Din luna iunie 2023 ocupă şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii (BEI).

  • România primeşte 200 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii pentru modernizarea sistemului de distribuţie al energiei electrice

    România tocmai a primit o aprobarea pentru o finanţare de 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii, conform unui anunţ făcut de Mihai Precup, membru în Consiliul de Administraţie al BEI. Banii vor fi utilizaţi pentru modernizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice.

    “În drumul său spre independenţa energetică, România are o nevoie uriaşă de investiţii în reţelele de energie electrică, motiv pentru care, din calitatea mea de membru în Boardul Directorilor al Băncii Europene de Investiţii, sunt bucuros să anunţ că am aprobat la BEI o finanţare în valoare de 200 de milioane de euro pentru ţara noastră,” a declarat Mihai Precup, care a specificat faptul că instituţia financiară cofinanţează un proiect ce va beneficia de fonduri europene şi de resurse proprii ale beneficiarului.

    Valoarea  investiţiei este de 629 de milioane de euro, din care Banca Europeană de Investiţii finanţează 200 de milioane de euro, restul de bani fiind 295 de milioane de euro din fonduri europene, iar 134 de milioane din surse proprii.

    “România mai face astfel un pas către a-şi atinge scopul de a avea o reţea de energie electrică modernă, solidă şi eficientă, pentru a deveni, astfel, o ţară independentă energetic şi un factor de stabilitate în regiune,” a mai declarat Mihai Precup.

    Operaţiunea BEI în favoarea României, se referă în principal la consolidarea şi renovarea staţiilor, substaţiilor şi liniilor aeriene ale României pentru a extinde capacităţile de distribuţie a energiei electrice ale reţelei sale, pentru a facilita absorbţia şi distribuţia energiei electrice din instalaţiile de generare din surse regenerabile şi pentru a reduce autoconsumul şi include elemente din proiectul Carmen 1.

    Proiectul Carmen, o subcomponentă mai mică a operaţiunii totale (aproximativ 10-15% din investiţiile totale ale operaţiunii), este un Proiect de Interes Comun (PCI), deoarece este un proiect regional transnaţional al UE care implică reţele de electricitate şi din Bulgaria şi Ungaria. Obiectivul său cheie este extinderea conexiunilor din surse regenerabile la reţele şi îmbunătăţirea interconexiunii dintre reţelele de transport şi distribuţie din România, Bulgaria şi Ungaria.